Page 63 - 1965-08
P. 63
Nr. 3309 Drumul socialismului pag. S
\ A
CULTURA GRIULUI IN 1965-1966
R ecom andările Consiliului a grico l regional
■j ş i a l e S t a ţ i u n i i e x p e r i m e n t a l e G e o a g i u
Documentele celui de-al IX-lea Congres al Partidului Producţiile ridicate la cultura griului obţinute de nu semănat, cantitatea de sămîn- Clui î l , Bezoslaia, Ponca $1
Comunist Român au pus în faţa lucrătorilor din agricul meroase unităţi agricole fruntaşe din regiunea noastră tă dală la hectar şi aoîncimea sc va termina cu soiul lla -
tură ca una dintre cele mai importante sarcini ce le demonstrează că avem posibilităţi de a obţine an de de incorporare a seminţelor. rrach. Cantitatea de sămînlă
revin in urm ătorii cinci ani, realizarea unei producţii a- an producţii tot mai mari. In cadrul reqiunii noastre e- la ha va li stabilită în mod
nuale de 4,8 milioane tone grîu. Această producte va Ţinind seama de posibilităţile existente in regiunea poca optimă de semănat este diferenţiat pentru fiecare u-
cuprinsă între 25 septembrie- nitale, în funcţie de capaci
trebui sâ se ob)inâ in principal prin sporirea producţiei noastră, de rezultatele experienţelor organizate de Sta 2 0 octombrie. tatea de înfrăţire a soiului,
ţiunea experimentală din Ceoagiu, de realizările înre
Ia hectar, folosind seminţe din cele mai productive soiuri, Ca indice de orientare pen data semănatului, modul de
gistrate in producţie de unităţile agricole fruntaşe şi de pregătire $i fertilizare a te
utilizlnd cantităţi mai mari de îngrăşăminte, precum şi tru începerea semănatului se
recomandările Consiliului Superior al Agriculturii se consideră realizarea tempe renului, qradul de umiditate
prin efectuarea lucrărilor agricole în perioada optimă fac următoarele recom andări privind cultura griului în ra tu rii aerului de 13-15°. iar a solului si valoarea cu ltu
şi in termen scurt. anul agricol 1965— 1966. la sfîrşitul epocii optime cind rală a seminţelor. La soiurile M un citoru l Nicolae Frâţilă, dc la scc|ia maroebinărie I a Fabricii
intensive cu înfrăţire m ijlo „C ăprioara" din Sebeş, este evidenţiat lună de lună în întrecerea socia
aceasta scade la 8-9°C. Cind
cie se recomandă norma de listă. El îşi depăşeşte norma cu 2-3 la sută şl execută numai lucrări do
umiditatea solului nu asiqurâ sămînlă la ha corespunzătoa calitate. J | ^ :!
un răsărit uniform este mai re densităţii de 450-550 boabe
Soiurile terea producţiei de qriu In ha. bine să se amine cu cîteva qerminabile la mp, iar la so
1 0 0 kq azotat de amoniu la
toate zonele de culturi.
zile începerea
sem inalului,
Pe solurile podzolice, apli La cultura grîulut se pot fără a se depăşi însă limita iurile cu înfrăţire puternică TRANSPORTURILE,
recomandate carea amendamentelor calca- folosi cu rezultate foarte bu epocii optime. 1 1, Cenad 117, cantitatea de
cum sînt: Ponca, nr. 301, Cluj
roosc în doze de 4 -6 lone la
ne şi îngrăşâmintele pe bază
aqronomi care
Specialiştii
ha îmbunătăţeşte însuşirile fi- de uree sau complexe de t i lucrează în producţie si cu sămînlă la ha trebuie să asi-
de 400-450
qure densitatea
pul N16 P 48. Ureea trebuie
şi
zico-chimice
ale solului
In cultură măreşte eficienţa îngrăşămin adminislrată in cantitate de unităţilor respective vor sta boabe qerminabile pe mp. verigă importantă
nosc condiţiile concrete ale
adîncimea de
Referitor la
telor chimice sau organice a-
plicate. 1 0 0 kq la hectar înaintea e- bili momentul începerii se semănat, se recomandă ca a-
xecutării arăturii dc vară, la
mănatului qrîului, ţinînd sca
Eficienţa îngrăşămintelor preqătirea palului germinativ ma dc umiditatea din sol şi ceasta să fie cuprinsă între
Rezultatele experimentale sl mai restrînse sl numai In a- sau primăvara devreme pe 5-8 cm, în funcţie de natura
practica de producţie a unită cele unităli din zona dealu chimice osie mai mare cînd se semănătură, fiind urmată dc de mersul timpului, de baza solului şi de qradul de um idi a activităţii economice
foloseşte azotul şi fosforul în-
ţilor agricole au scos în e vi rilor care delin terenuri mai o lucrare cu grapa. tehnică de care dispune un i tate din perioada semănatului.
dentă superioritatea soiurilor sărace şi cu posibilităţi de tr-un raport echilibrat, cînd so tatea, de planta premergătoa Adîncimea minimă este in d i 9
intensive şi semiinlensi ve de fertilizare mai reause. Se re aplică în perioada optimă şi Gunoiul de qrajd în canti re şi de soiurile pe care le cată Dcntru solurile mai qrcle.
în mod diferenţiat în funcţie
qriu fală de vechile soiuri a- comandă ca fiecare unilale, tate de 15-20 tone la ha apli cultivă. Se recomandă ca in Pentru realizarea unui se (urmare din pacj. I) este aceea de încărcare la larii
flale în cultură. Superioritatea în funcţie de condiţiile nii- do soiul cultivai, nivelul de cat la arătura de vară sau dc primele zile ale perioadei op mănat de calitate, a unei dis fiinţarea unor brigăzi pe autoca C.F.R., în cazul în care unul din
lor s-a manifestai prinlr-o croclimalice, să cultive 2-3 fertilizare din anul trecut şi însămînţare asigură, oe ase time să se însămînlezc qrîul trib u iri uniforme a seminţelor mion, astfel ca staţionările să fie parcursuri se efectuează la tarii
buna aprovizionare a solului
bună rezistentă la iernarc si soiuri de qrîu din cele mai cu apă. menea, sporuri înseninate de pe solele ce au fost cultivate Si a încorporării acestora la reduse la maximum. auto. îmbunătăţirea acestei a ctivi
la secetă, rezistentă la bolile valoroase, cu perioada de ve- producţie. Deoarece aplicarea cu leguminoase, borceaq, qrîu, adîncimea optimă se va lucra tăţi va constitui una din preocu
criplogamiee şi la cădere. getalie diferită, pentru a va Cu p rivire la perioada de concomilenlă a gunoiului de porumb furajer si masă verde. cu viteza I la mare sau v i pările noastre dc viilor. In con
Pe baza acestor consideren lorifica eficient condiţiile de aplicare, este bine ca tnqră- grajd cu înqrăşăminte chim i Semănatul se va începe cu teza a TI-a la mic a tractoru Perspectiva sfătuirile trimestriale pe care le
avem cu organele C.F.R. cit şi în
te se recomandă pentru nro- aqrotehnică create şi pentru şăminlele pc bază de fosfor ce nu aduce în prezent spo soiurile Cenad 117, nr. 301, lui.
o putea eşalona lucrările (le să sc administreze numai la ruri însemnate de recoltă, sî analizele lunare se vor studia în
ouetia anului 1966 următoare
recoltare. executarea arăturii de vară în scopul de a mări suprafe viitorului amănunţime posibilităţile de în
le soiuri raionale in regiunea cărcare a m ărfurilor la tarii
noastră ; Ponca. Bezoslaia, Asiqurarea seminţelor de sau la preqătirea patului qer ţele fertilizate sc recomandă Lucrările după C.F.R. Se vor reduce astfel tran
1 Iarrach, Cluj 11, nr. 301 $i bună calilale trebuie sa con minativ. In funcţie de canti folosirea separată a celor do sporturile nerentabile pc calea fe
stituie o preocupare perma tăţile disponibile, de tipul dc Ca de altfel In toate u
Cenad 117. Penlru a folosi mai uă feluri de înqrăşăminte. Pc ..... 3 rată, cantităţile nevagonabile fiind
eficient înqrăşămmtele chim i nentă pentru conducerile u- sol şi nivelul fertilizării din solurile podzolice ca şi pe cele dc activitale, Congresul partidu efectuate cu mijloace auto, pe de
ce trebuie să crească ponde ni t ăi Iilor, cit şi penlru consi anii precedenţi, se vor folosi erodale, pentru a avea o e- semănat lui 3 deschis şi în ramura trans o parte, iar pe de altă parte, va
liile aqricole. 150-300 kq superfosfat la ha. portului auto perspectiva dezvol
rea soiurilor intensive si se- ficientă cît mai mare, quno- creşte coeficientul de utilizare a
m ilnlonsive fală de soiurile In acest scop, este necesar Ingrăşăminfele pe bază de iul trebuie să se aplice în do tării continue în scopul satisface capacităţii.
rii
necesităţilor
u n ilă lilor
indu
extensive. ca fiecare unitate să-şi orqa- azot se pot aplica atît în ze mai mari, de 20-30 tone la
nizeze loturi somincere pe După semănat, îndeosebi în combaterea buruienilor se striale, de construcţii şi dm a-
Cadrele de specialitate, la care să înmulţească sămînlă vară şi toamnă, cit si pe se hectar putîndu-se folosi tot perioade secetoase şi pe te recomandă a se folosi din griculturâ, precum şi în vederea
alcqerea soiurilor, vor tine din soiurile raionale, cu va mănături în iarnă sau primă odată şi îngrăşăminte chimice. renurile unde qrîul se sea qrupa ierbicidelor -— ierbici- modernizării transportului de că Confoiiul-atriiiMt
seamă de condiţiile pedocli loare bioloqică şi culturală vara devreme. Se vor fe rtili Cercetările efectuate au de mănă după porumb şi alte dul 2,4 D, 1.5 in cantitate de lători. Sistematizarea şoselelor va
matice specifice fiecărei uni- ridicată. za cu prioritate lerem irilc monstrat că gunoiul proaspăt prăsitoare Urzii, in arături 2 kq la ha şi sâ se facă plivi- permite o mai bună deservire a
lâti, de rezullalele de produc unde qrîul urmează oupă alte aduce aDroape acelaşi spor dc proaspete si afinate, este ne tul manual, iar pe loturile se- beneficiarilor şi călătorilor in ţoale ai transportului
Loturile semincere se vor
ţie obţinu Ic? în anii anlerion, păioase sau după prăşitoare recollă ca şi cel fermentat, în cesară aplicarea unei lucrări mincere se va executa obli- colturile regiunii. Numai in anul
de cerinţele do care le au di amplasa pe terenurile cele lîrzii. folosind cantitatea de sensul că sc pot fertiliza su cu tăvălugul noten urmat de qaloriu si purilicarea de alte 1906, activitatea noastră de tran
feritele soiuri fată de sol $'» mai fertile, separate de cul 100-150 kq nzolat de amoniu o grapă uşoară. In primăva soiuri sau specii de cereale. sport va creşte cu 44 la sulă fată de călători
tura mare şi pe care să se prafeţe mai mari de teren,
de posibilităţile de lertilizare. la hectar, care se încorpo ră, dacă qriul iese slăbit din Recoltarea qrîului fiind o de acest an, creştere care la m ăr
aplice o aqrotehnică superi rează in sol o dată cu execu contribuind prin aceasta la
Soiul Bezoslaia I este con oară. De orqanizarea şi exe iarnă şi descălţat se va folosi lucrare de mare importantă furi va ii de 2 0 la sulă, iar la Este pe deplin justificată exi
siderat ca cel mai intensiv soi cutarea lucrărilor pe loturile tarea arăturii sau la pregăti obţinerea de producţii rid i tăvălugul nelod. Penlru pre în obţinerea de producţii spo călători de 15 la sută. In anul genţa călătorilor fală de felul cum
de qriu, din cele raionale. El somincere vor răspunde per rea palului qerminativ. cate. Solurile podzolice cu întâmpinarea form ării scoar rite, trebuie foarte bine orqa- viitor volum ul de mărfuri Irans- sînt deserviţi cu mijloace de tran
va trebui să lie cultivat numai sonal inqincrii aqronomi din Aplicarea la arătura de va grad de aciditate ridicat se ţei pe terenurile grele şi pen nlzată. Se va urmări cu aten portate exprimate In tone va fi sport. Sarcina noastră este de a
pe solurile Ier iile, prolunoc, fiecare unilale. ră a îngrăşămintelor azntoa- vor fertiliza în mod deose tru spargerea crustei forma ţie mersul coacerii si stabili mai mare cu 26 la sută fată de asigura oamenilor muncii o călă
cu apa freatică mai aproape O grijă deosebită e ne so împreună cn înqrăsăminle te pe terenurile mai uşoare rea momentului optim de în nivelul acestui an. In acest scop torie cit mai plăcută, aş spune,
de suprafaţă. Fiecare unitate cesar să se acorde obţi fosfatice, măreşte activitatea^ bit dqpă amendarea cu car se recomandă qrăpalul cul cepere. a recoltatului pentru parcul auto Va spori cu peste 200 confortabila. In următorii ani vom
agricolă va cultiva acesl soi n e r ii unor seminţe de ca microbiană din sol, intensifică bonat dc calciu. Amendarea turilor cn sapa rotativă sau ca, ia lunclip de mitloacele. de autovehicule penlru marfă, şi apro îl dota li cu autobuze moderne
in proporţia în care poate a- blate superioară. Pentru a- procesele de descompunere a se va face numai la executa grapa stelată. reeollarc existente, această ximativ G0 de autobuze pentru că care vor mări parcul de deservire
sinura cele mai bune condiţii, ceasta, pe tolurile semincero materiei organice din resluri- rea arăturii de vară sau de în- Lucrarea trebuie făcută cînd lucrare să se execute înlr-un lători. Pentru a satisface toate ce în comun, înlocuind maşinile
rinţele vom acorda o mare aten
evitind terenurile sărace, cu este necesar să se aplice în- scoarţa este subţire si se dis timp scurt, de maxim 8 -1 0 zi vechi, necorespunzătoare. Pentru
stratul ferlil subţire, pantele Ireq complexul de măsuri a- le vegetale şi îmboqăteşte sămîntare. După răspîndirea truge uşor, pentru a împie le, pentru a evita pierderile ţie specializării transporturilor a realiza o legătură interurbană
abrupte şi solurile nisipoase. qrotehnico, începînd cu pre- aslfel rezerva dc substanţe uniformă a amendamentelor, dica pătrunderea uscăciunii de recollă sî deprecierea ca prin amenajarea vehiculelor con cît mai completă, preconizăm pre
form cerinţelor beneficiarilor. In
Soiul intensiv 1 Iarrach care qălirea terenului şi fertiliza nutritive din sol. A zolalul de lerenul se lucrează cu discul, la nodul de înfrăţire. Pentru litativă a producţiei. ceea ce priveşte transportul de că lungirea unor trasee şi deschide
prelerâ zone mai umede şi ră rea lui corespunzâloare. se amoniu se poate aplica şi du se aplică înqrăşăminlele şi a- lători, întreprinderea noastră va rea altora pe rute noi. solicitate?
coroase, ayrolonduri bine lu mănatul in timpul optim, a- de călători. A m intim dintre a-
pă semănat în toamnă sau în poi se ară. Terenurile în pan deservi un număr de călători e- ceslea rtoar cîteva: Deva-Arad-O-
crate si fertilizate, va fi c u l plicarca lucrărilor ne în g ri Combaterea bolilor gal cu populaţia întregii ţări. tran
tivat de u mtâ|ile care pot să jire şi în special purificare, timpul iernii în doze de 1 0 0- tă sc vor fertiliza cu qunoi dc sportată pc distanţa de 16 km. radea, Deva-Pelroşani, Hunedoa-
ra-Pelrosani, Pelroşani-Craiova şi
asiqure acesle condiţii, in recoltarea la coacerea depli 150 kq la ha. grajd în doze moderate folo Pentru realizarea acestei sarcini altele, precum şi două trasee în
special in raioanele Brad şi nă ctc. M ullă etenlie trebuie Cîno in primăvară rezerva sind 2 0 tone la ha şi cu îngră au fost create încă de pe acum circuit la nivelul regiunii.
Hateq. Soiurile semiinlensive acordată după recoltare con de apă din sol csle mică nu şăminte chimice aplicate în şi a dăunătorilor condiţii mai bune de întreţinere Dar pentru ca transportul de
Ponca şi Clui 11 se vor însâ- diţionării şi depozitării semin se recomandă aplicarea azola- fiecare an in doze moderale a autovehiculelor. La Sebeş, H u călători să se desfăşoare în cele
minla pe toate tipurile de sol ţelor în spatii corespunzătoa nedoara şl flrari au fost dale în niai bune condiţiuni va trebui să
din rcqiune, asiqurîmlu-le o re, penlru a sc evila orice po lului, acesta folosîndu-se nu de 1 00 kg azotat oe amoniu exploatare staţii moderne de în înlăturăm o scrie de deficicnle
fertilizare cu doze moderate sibilitate de impurificare me mai cînd solul este bine apro şi 2 0 0 kg superfosfat la ha. Aplicarea măsurilor de pro du-se în sol cu atutorul dis treţinere, staţii care vor duce la care sc manifestă in această acti
de îngrăşăminte. Soiurile ex canică şi dc depreciere a ca vizionat cu apă, iar plantele Repartizarea îngrăşăminte iecţie a plantelor împotriva cului înainte de insămintarea îmbunătăţirea stării tehnice a par- vitate. încă nu se respectă întoc
tensive Cenad 117 şi nr. 301 lităţii seminţelor prin pierde manifestă lipsă de azot. In a- lor cît mai uniform pe teren, bolilor şi a dăunătorilor tre qrîului. culu 5 auto, mai de către personalul de bord
vor fi cullivate pe suprafeţe rea germinaţiei. buie să constituie o preocu La semnalarea atacului de Sarcina principală trasată de qraiiccle orare de parcurs, sint
cest scop sc pot aplica pînâ aplicarea acestora diferenţial pare oeosebitâ penlru cadrele qîndae qhebos în culturi se Conqresul partidului lucrătorilor destul de dese Inlîrzie nle fie din
Ia 2 0 0 kq azotat la ha mai a- şi în doze moderate oau po- tehnice şi conducerile unilă- va aplică tratament curativ din transporturi este folosirea cît cauza personalului, fie dalorilă de
Alegerea terenului Ies la soiurile intensive, re sihilitale unităţilor aqricole qurînd permanent controlul prin prâîuire cu Meclolo.v 3 mai raţională a capacităţii. In o- fecţiunilor tehnice. Pentru evita
11lor agricole socialiste, asi
sau Duplitox 34-5 iii canti
sorialislc să fertilizeze _,upra-
zistente la cădere.
La cele
culturilor. Penlru combaterea tate de 25-30 kq la ha uest scop preconizăm ca încă din rea lor se vor întări echipele teh
primul an a! planului cincinal sâ
lalte soiuri, precum si în ca fele mai ntarl de teren şi să nifilnrii, înainte de semănat, Un alt oăunălor care s-a nice de Întreţinere a parcului de
sporim coeficientul de utilizare a autobuze cu cadre tinere, pe mă
zul cind qrîul iese slăbit din obiin.' astfel un spor qlobai *.?,mintă va fi tratată în mnd tăcut prezent şl în regiune; parcului cu 2,1 la sută, îar coe
In actuala slructură a cul avea in vedere în primul rînd obligatoriu cu Criplodlh. 100 noastră este ploşniţa cereale sura calificării lor. Se va pune un
ficientul de utifiznre a capacităţii
turilor agricole, griul de culturile care părăsesc tere iarnă se vor folosi cile 50- de producţie ridicat. g la 100 kg sămîntă, folosind lor. Pentru evitarea pagube cu 0,6 la sută. Aceste creşteri se accent deosebit pe ridicarea ca
toamnă se cultivă oupă plante nul mai devreme. După c u l lor pe care Ie poale provoca vor realiza In condiţiile reducerii lificării profesionale prin şcoala
care părăsesc lerenul mai de turile care părăsesc lerenul porzolatoarelc si intrrzicîn- acest dăunător se va urmări preţului de cost cu aproximativ personalului şi vom căuta forme
vreme ca: mazărea, bocceaqul, toamna lirziu ca: porumb şi Lucrările du se cu desăvîrşire tratarea aullcarea cu strictele a tutu 1.000.000 lei faţă de anul 1965. In noi de stimulare materială a lu
prin alte metode. Combate
qriul în anul al doilea sau cartoli, nu se poale preqăti rnr măsurilor care asigură vederea realizării acestor sarcini crătorilor. O deosebită atenţie va
chiar al treilea, culturi fura în mod corespunzător patul rea qîndacului ghebos se va condiţii oplime oenlru creş se va extinde sincronizarea tran Irebui să acordăm întăririi disci
jere, după plante care pără qerminativ, înlîrziindu-se lot- face prin tratamente pre ven terea si dezvoltarea plantelor. sporturilor prin eliminarea parcur plinei personalului de bord aslfel
odată epoca optimă de se
sesc terenul către sfirşilul ve mănat. Dalorilă acestui fapt de pregătire tive, apFratc la săniîntă sau Recoltatul se va face la titii- surilor goale alit pentru autove ca deservirea călătorilor să fie fă
la sol şi tratamente curative,
rii ca: porurnh furajer si căr pul optim şi înlr-o perioadă hiculele aparţinînd întreprinderii cută in bune condiţiuni. Vrem ca.
ţoi» tim purii, după culturi care se recomandă să se însămîn- cînd apare atacul în cultură. scurtă penlru a înlătura con noastre cît $î pentru cele ce se în viito ru l apropiat confortul să
devină un atribut propriu tran
părăsesc lerenul mai tirziu tezo qrîu după qriu l din a* a terenului Tratamentul preventiv se diţiile favorabile de hrănlre află în tranzit prin regiunea H u sportului dc călători cu autobu
cum sint: porumbul penlru nul al doilea şi chiar al tre i face prin tratarea seminteloi a adulţilor care intră la ier nedoara. Un rol deosebit în creş zele r.R.T. A.
boabe, sfecla de zahăr si car lea an de cultură, pe terenu cn A id riii 20 la sulă pulbere nat. In cazul apariţiei dăună terea coeficienţilor amintiţi Va Sarcinile trasate dc Congresul
toful. rile neinfestate de boli şi In cantitate de 500 gr la 100 torilor, la densitatea care ne reveni staţiilor de încărcare in al IX-lea al partidului ne mobi
Rezultatele cercetărilor şti dăunători, unde să se aplice Soiurile intensive şi semi colii reglabili. Dacă qrîul se kq sămîntă, o dala cu (rata cesită tratamente se face com parcurs. Deşi s-a ajuns ca în u- lizează sî mai mult la o muncă
in ţifice precum şi practica în lucrări corespunzâloare ne inlensive de qrîu îşi pun In îusâininteiizâ după porumb şi meniul făcut pentru combate baterea chimică cu Detox 5 nele luni în acesle stolii să se susţinută pentru ca planurile de
delungată a un ilă lilor agrico preqătlre o terenului, fe rtili evidentă marea loi capacitate alte prăşitoare care părăsesc rea măturii. Tratamentul pre nraf in cantitate de 30 kq realizeze peste 2 0 0 .0 0 0 tone k ilo viilo r să fie îndeplinite cu succes.
le fruntaşe in cultura qriu- zare şi combatere a bolilor şi dc producţie numai in condi terenul mai tîrziu, se reco ventiv al solului se face prin la ha neutru adulţii hibernanti metrice, activitatea lor nu sc r i Lucrătorii întreprinderii de tran
lui arată că, in orice condi- dăunătorilor. După culluri ţiile unei agrotehnici superi mandă recoltarea cît mai re prăfuire cu M rclotox 3 sau si cu Dipterex 80 in cantitate dică la nivelul posibilităţilor. In sporturi auto, această verigă im
tii, producţiile cele mai mari prăşitoare. qrîul se va ampla oare care să sa'isfacă pe de pede a culturii şi executarea Duplitox 34-5. în cantitate de de 1*2 kq la ha prin stropiri tensificarea încărcării autocamioa portantă a a c tiv iş tii economico
de qriu se realizează pe te sa pe solele cu hibrizi tim plin cerinţele lor biologice, imediat a arăturii pentru ca 30-35 kq la ha, încorporin- împotriva larvelor. nelor in tranzit ar duce la du din regiunea noastră, îşi vor a-
renurile care au lost eliberate purii de porumb, cu soiuri mai pretenţioase dccil ale solul să aibă timp să se aşeze. blarea prestaţiilor, la realizarea u- duce o contribuţie din ce in co
de recoltă cit mai timpuriu în precoce de carlofi şi alic cul vechilor soiuri care s-au c u l In toate cazurile o atcnlie nor înseninate economii la preţul mai mare fa realizarea prevederi
vară. au fost arate imediat şi turi caie permit eliberarea tivai. Executarea in mod co deosebită trebuie acordată lu de cost, O altă rezervă însemnată lor planului cincinal.
fertilizate corespunzător. Cu terenului ccl mai tîrziu la respunzător a lucrărilor so crărilor de pregătire a patu ☆
cit intervalul de timp de la 15-20 septembrie, pentru a pu lului determină crearea unul lui germinativ, care să per
executarea arăturii nînă la tea efectua lucrările de pre- bun pat qerminativ care per- mită semănatul qrîului in con Pentru producţia de grîu din anul 1965— 1966 exis
data semănatului este mai qălire a solului şi de însă- m ilc semănatul griului in con diţii optime, în preajma se
lunq cu alit se creează condi mîntare in perioada optimă. diţii oplime. de calitate şi mănatului execulîndu-sc o tă create condiţii mai bune decit in anul trecut.
ţii mai favorabile pentru des Se va acorda mullă aten condiţionează eficienta ccîor- discuire în aqregat cu grapa, Avem asigurată scmînţa necesară, există cantităţi
făşurarea normală a procese ţie amplasării soiurilor de lalle măsuri agrotehnice, în la adîncimea oe însflmînţare. sporite de îngrăşăminte chimice, iar numărul maşinilor
lor de dospire a solului, de grîu, asiqurînd soiurilor in special a îngrăşămintelor a- Calitatea arăturii si a se
nesconipunere a materiei o r tensive şi semimtensive cele plicale. Cind qriul urmează mănatului sînt factori princi şi tractoarelor a crescut simţitor, creindu-se astfel po
ganice şi de nilrificnrc, asî- mai potrivite terenuri, bine să se însămîntozL» oupă c u l pali penlru obţinerea de pro sibilitatea executării tuturor lucrărilor agrotehnice Iu un
qurîndu-sc mobilizarea unei
aprovizionate cu hrană şi a- turile care părăsesc devreme ducţii mari dc qriu. De aceea, nivel superior.
rezerve mari de hrană la dis terenul se va execula Ime conducerile un ilă lilo r agrico
poziţia plantelor. De aceea, pă, a vinci aslfel siguranţa ob le vor Irebui să folosească in Revine ca o satcină de mare răspundere conduce
la amplasarea qrîului se vor ţinerii dc producţii mari. diat arătura dc vară la o a- rilor unităţilor aqricole socialiste, tuturor specialiştilor care
dincinie de circa 21) cm cu modul cel mai raţional m ij
plugul în aqregat cn grapa loacele oe lucru, execulînd lucrează in unităţile de producţie, staţiunii experimen
Aplicarea stelată, pentru mărnnlirea si re a terenului sî croind aslfel tale şi centrelor de încercare a soiurilor de a organica sî
mat întii lucrări de pregăti
aşezarea solului. Arăturile de
desfăşura o largă acţiune pentru generalizarea
în pro
posibilitatea concenlrării m ij
vară se inlretin curate de bu
loacelor mecanice în perioa
îngrăşămintelor ruieni şi afínale la suDr<şlalO da semănatului penlrd excCn- ducţie a tuturor măsurilor agrotehnice, a experienţei bu
prin lucrări repelóte cu gra
ne a unităţilor fruntaşe, pentru a contribui la obţinerea
larca acestei lucrări de cali
pa cu di<cun în agregat cn
cea sielată sau cu grapa cu tate şi în lim pul optim. de producţii sporite la cultura griului în anul 1965— 1966.
O atenţie deosebită trebuie acordată in prezent om-
Prin aplicarea îngrăşăminte toate tipurile de sol. în func plasării soiurilor, fertilizării terenului, executării in ¿¿urt
lor organice şi minerale la ţie de gradul de Iert Mit ale, do Sămînţa
cultura g riu lu i se realizează zele moderale si mici ne în- limp a lucrării de pregătire a Solului şi pregătirii semin
sporuri mari de producţie qrăşăminle chimice dc 1 0 0 -2 0 0 ţelor. Totodată este necesar ca mecanizatorii sâ se pre
comparativ cu alto culturi da- kg la lin azotat de amoniu şi şi semănatul ocupe de revizuirea şi repararea maşinilor şi agrega- j
torilă faptului că cl foloseş 200-300 kg la ha superfoslal, telor ce vor lucra în cam pania de toamnă pentru a rea- £
te la maximum umiditatea a- asigură cele mai economice
euimilatâ în timpul toamnei, sporuri de recollă. lnqrăşă- liza numai llicrâri de cea mai bună calitate. ji
Iernii şi in primăvară. mintcle azotate Inlosile sin Obţinerea de producţii spo lor. Probele vor fi luate din Mobilizînd toate rezervele existente, aplicind judi- v
Pentru a obţine o eficien gure dau sporuri însemnate de rite de qriu este influenţată loturi bine condiţionate, «’ Si
ţă economico cît mai ridica producţie, iar pe solurile pod şi de sămîntă folosită. Aceas lei ca să fie cit mai repre cios metodele agrofitotehnice înaintate, unităţile agricole |j
ta trebuie să aibă o valoare zentative. Se interzice extra din regiunea noastră îşi vor aduce o contribuţie tot mai 1
tă, la aplicarea îngrăşăminte zolice aplicate împreună cu
culturală şi biologică cît mai gerea probelor pentru anali
lor chimice se vor avea în înqrăşăminlele cu fosfor în ridicată. să fie condiţionată ză prin alegerea la masă. însemnată la sporirea continuă a producţiei de grîu, sar- fl
vedere o serie de criterii. doze moderate contribuie în şi analizată din timp la labo Producţia de grîu depinde cină de seamă trasată de cel de-al IX-lea Congres al El Unul din frumoasele peisagii ale ţării Haţegului, de pe Valea Rîu-
Astfel, s-a constatat că pe cea mai mare măsură la creş ratorul de controlul seminţe in mare măsură de epoca de Partidului Comunist Român. lui Marc.