Page 7 - 1965-08

pag. 3
Nr. 3295 Drumul socialismului'
■ W B 9 K a ■

Şllldimd documentele^ Congresului a/ îX^lea cü P.C.ff.

CERCETAREA ŞTIINŢIFICA

—

T ria ju l m in ei
Lupeni văzut din
AVANPOSTUL PRODUCŢIEI cabina dispeceru­
lui.

Foto: N.
M O LD O V E A N U

In ultim ii ani, în an­ ţiuni sînt mecanizate si mecanizare, acordate de terminarea im p urităţi­ vei creatoare a munci­ noaslră urmează a se
samblul dezvoltării ar­ automatizate, renunţîn- banca de stat. Pină în lor de fier din produ­ torilor, tehnicienilor, in­ monta instalaţii si uti­
monioase a economiei du-se astfel la vechile prezent, două din cele se cu ajutorul acidului ginerilor si atragerea laje cu performante
naţionale, un ritm ra­ cuptoare rudimentare cu Irei lucrări cuprinse în ascorbic, laboratorul de lor la realizarea prac­ tehnice superioare, ne
pid a cunoscut si în- randament scăzut. Ca planul de mică meca­ cercetări al uzinei noa­ tică a acestui impera­ revine ca sarcină să
duslria chimică, ea a- urmare, pierderile de nizare, au fost realiza­ stre a colaborat cu In ­ tiv. La chemarea: „In luăm chiar dc acum
iirmlndu-se in prezent metale în zgură s-au te. Se execută proiec­ stitutul de chimie al fiecare secţie un nivel toate măsurile pentru
ca un important factor redus cu 1,3 la sută. tul pentru realizarea Academiei R.P.R., filia­ tehnic ridicat" au luat însuşirea celor mai mo­
al progresului tehnic în La noile instalaţii a- celei de a treia teme, la Cluj. Cu sprijinul fiinţă colective de stu­ derne tehnologii de fa­
lara noastră. înzestra­ minţile, operaţiunile privind mecanizarea Institutului de cerce­ dii pe probleme, însăr­ bricaţie a noilor pro­
rea industriei chimice grele cu volum mare transportului zgurii gra­ tări chimice din Bucu­ cinate cu perfecţiona­ duse: sulfatul de (ier,
cu instalaţii si utilaje de muncă au fost me­ nulate. Se poate spune reşti, în uzina noastră rea produselor şi extin­ sulfatul de alum iniu si
cu caracteristici tehni­ canizate. Legat tot de că prin aprovizionarea a fost elaborat un stu­ derea tehnologiei mo­ sulfatul de zinc. Acea­
ce superioare, a dus la ridicarea nivelului teh­ cu 4 auloîncărcătQare, diu privind moderniza­ derne de fabricaţie. Ca sta deschide în fata
pr:e. Ştim ce trebuie Scrisori de
diversificarea produc­ nic al producţiei mni a scăzut mult efortul rea tehnologiei de fa­ urmare, in secţia chi­ noastră un cîmp neli­ mulţumire NOI
ţiei chimice. Ca urma- poale li amintii şi f-ip- fizic la efectuarea tran­ bricaţie a azotatului de mică s-a si întocmit un mitat de cercetare pro-
le a sporit volumul de tul că la iniţiativa co­ sporturilor uzinale. argint. Cercetările s-au studiu tehnico-econo-
îngrăşăminte chimice, m itetului de partid con­ Desigur că introduce­ încheiat şi urmează a- mic pentru moderniza­ să facem si de aceea
de mase plastice, me­ ducerea uzinei a ana­ rea tehnicii noi si a doptarea noii tehnolo­ rea tehnologiei de fa­ nc-am şi fixat unele
punsuri modeste. La aceste întrebări
tale neferoase, fire sin­ lizat posibilitatea m o­ procedeelor avansate de gii, în urma căreia ca­ bricaţie a sulfatului de măsuri. Conducerea întreprinderii regiona­ însă au sosit răspunsurile trimise în OBIECTIVE
tetice, medicamente, ce­ dernizării tehnologiei fabricaţie s-a realizat litatea azotatului de ar­ cupru. Studiul a fost In primul rînd ne pre­ le de transporturi auto Hunedoara
luloză, coloranţi etc. In de fabricaţie a sulfatu­ Si pe alte căi. In gene­ gint se va îmbunătăţi avizat de forurile com­ ocupă îmbinarea armo­ primise sarcina să trim ită aproxima­ plic. semnate dc organizaţiile dc
prezent producţia in ­ lui de cupru. Propune­ ral insă s-a avut în ve­ substanţial. petente si actualmente nioasă a cercetărilor, tiv 300 dc autocamioane pentru a partid, de conducerile gospodăriilor
dustriei chimice este rea n fost primită cu dere asigurarea unei Coordonarea cercetă­ se lucrează la elabora­ asa-zise curente. cu ajuta gospodăriile aqricolc dc stat din agricole de stat, de conducerea Trus­
tului Costal Roşiori de Vede : „Dalo-
de 3 ori mai mare iată viu interes dc întregul legături permanente cu rilor proprii cu cele ale rea proiectului. încă un munca de perspectivă. cadrui Trustului Gostat Roşiori de rilă modului de comporlarc. prcqâ- MDUSTRIALE
de 1959. colectiv. In scurtă vre­ institutele de cercetări. institutelor de speciali­ exemplu. Colectivul Vom urmări ca rezulta­ Vede la siriusul recoltei. Era nevoie
M ilitîn d cu consec­ me s-a trecui la întoc­ S-a realizat cum s-ar tate, răspunde unor ce­ secţiei metalurgice, cu tele cercetărilor să-si do oameni harnici, pricepuţi, care să lirc si organizare a înlreqului parc
ventă pe linia introdu­ mirea studiului tehni- spune legătura atit de rinţe imperioase pe ca­ sprijinul direct al labo­ găsească aplicabilitate conducă camioanele pe drumuri pu­ dc autovehicule, d l şi a personalu­
co-economic. După avi­ ratorului de cercetări, ţin cunoscute, pentru ca recoltarea lui operativ si de conducere am pu ­
cerii progresului tehnic, firească si necesară re partidul le pune in nemijlocită în procesul lu l termina campania în lim pul sta­ La Uzina dc fire şi fibre sintetice
conducerea tehnico-ad- zare o urmat apoi faza dintre stiintă, cercetare fata oamenilor de şti­ a studiat posibilitatea de producţie. In acest să se'Iacă într-un timp cit mai scurt, bilit şi în condiţ.iuni foarte bune. In din Săvincşti au început lucrările dc
m inislrativă a Uzinei de elaborare a urolec- Si producţie. Acestui inţă şi cercetătorilor. captării gazelor tehno­ sens avem o călăuză Orqanizaţiile de partid din autoba­ montaj Ia unul dinlre cele mai im ­
chimico — metalurgice tului tehnic şi de exe­ scop i-a fost subordo­ Cit ne priveşte, noi am logice cu continui de sigură si dreaptă, indi­ zele întreprinderii au recomandat oa­ virl de campanie noi urma să p ri­ portante obiective alo industriei do
cuţie. Noua tehnologie Iras foloase din acea­ SO., şi recuperarea căl­ caţiile cuprinse în Ra­ meni de nădejde, care deplasaţi la mim 320 de autocamioane dar, dato­
Zlatna. îndrumată de adoptată se caracteri­ nată si munca de cer­ durii din gazele eva­ rită bunei organizări si conştiincio­ fire şi fibre sintetice din ţara noastră:
comitetul de partid, a cetare a laboratorului stă colaborare. In p ri­ portul prezentat de to­ sute de kilom etri să ridice mai sus noua Fabrică dc relon, a doua ce
zează printr-un înalt mul rind s-a exclus pa­ cuate la topire. Acea­ varăşul Nicolae Ceause- prestigiul colectivelor din care fac zităţii cu care s-a muncit, am renun­
obţinui realizări bune. grad de mecanizare, a- nostru. Mai in iii tre­ sta va crea posibilila- ţat la numărul dc autovehicule con­ sc construieşte in cadrul uzinei. Fa­
Vechea u z i n ă si-a buie spus că s-a con­ ralelismul în cercela- scu. Munca ele concep­ parte. Printre ei sc aflau conducători brica este formată diutr-o instalaţie
sigurînd in acelaşi timp re, forţele n-an mai fost tea valorificării gazelor auto care de multe luni poartă pe tractat in tru cit cele 248 de autoca­
schimbat complet în­ struit un laborator de ţie si cercetare va fi de producere a caprolaclamci pc bază
un consum redus de antrenate în elucidarea cu conţinut de SO,, sub parbrizul maşinii slequleţe purpurii mioane si 35 de remorci au acoperii
făţişarea. Politica de cercetări dotat cu uti­ orientală spre rezolva­ dc fenol, cu o capacitate dc 5.000 tone
malerii prime si mate­ unor probleme ce pe formă de acid sulfuric — sem nal hărniciei si priceperii. N i­ cu prisosinţă cerinţele noastre. Pe
industrializare sociali­ riale, fără ca aceasta laje si aparatură mo­ si a căldurii rezultate rea cerinţelor majore, lingă aceasta, cu maşinile care 2nual, o instalaţie de producere a
stă a tării îşi găseşte să influenţeze negativ dernă, care a permis in­ plan naţional erau deja de la topire sub formă reale ale producţiei. colae Boqătcanu, Griqorc Snmoilă, ne-au deservit am pulul ajuta şl .uni­ firelor sintetice lip mătase, cu o ca­
expresia şi în înlreprin- asupra calităţii şi pro­ troducerea şi aplicarea rezolvate. In felul a- de abur tehnologic şi Pentru a ridica mai Gheorqhc Jihoteanu, do la Alba Iu- tăţi vecine din alte trusturi deservite pacitate dc 1.C00 tone anual şi o in ­
derea noastră prin con­ prietăţilor fizico-ch i m i­ mai multor analize noi. cesta s-a creat posibili­ energie electrică. mult gradul eficientei e- lia. Vasiie Tâmpa, Vasilc Tcinsan de de I.R.T.A. Bucureşti... Ne este qreu stalaţie care va produce anual 040
struirea unei uzine noi ce ale produsului finit. Astfel s-a putut efec­ tatea orientării cercetă­ conotmce a temelor cer­ la Petroşani, Nicolao Bei nu, Iile Pă­ să stabilim pe cei mai buni conducă­ tone de fire „nylon 6 cord” pentru
în care se aplică pro­ Lucrarea va începe in tua delerminarea polo- rilor spre teme majore, A vînd în vedere că cetate vom întări §i dure şi Vasiie Sîrqhie de la S’cbes, anvelope şi V0 lonc dc mălase teh­
cedee moderne de fa­ cursul acestui semeslru rograflca a cuprului, complexe, specifice şi în viitorul plan cinci­ mai mult colaborarea Nicolae Hcnliu, Traían Hanţa de la tori auto deoarece nu putem face nică pentru izolaţii de cabluri.
bricaţie. In anul 1964, Si va fi terminată de­ zincului, plum bului ele, caracteristice uzinei nal, pp lrivit Directive­ cu institutele dc cer­ Deva, loan Varqa. Petre Simcdrca dc nici o diferenţiere, lotî dovedind ace­ Ca produs secundar al instalaţiei
noua uzină de cupru a fin itiv în anul 1966. iar numărul de analize noastre. Fireşte că din lor celui de al IX-lea cetări specializate. No Ia Brad si mulţi alţii, aproape 300 de eaşi pasiune fată de muncă, iormîncl dc caprolaclamă se vor obţine anual
fost completată cu o vom strădui să facem conducători auto. un colectiv unitar cc a avut ca tel si 23.000 lone de sulfat dc amoniu,
O deosebită impor­ polorografice a crescut orientarea justă a m un­ Congres al partidului, din cercetare un instru­ terminarea la timp şi în bune con-
instalaţie pentru usca­ dc la 2000 la 6.000 c- Coloanele purlind inscripţia „Bun ingrăşăminl chimic valoros pentru
tantă s-a acordat reali­ diţiuni a campaniei dc re.collarc...".
rea c o n c e n t r a t e , cii de concepţie şi a industria chimică, im­ ment concret de im­ pentru cereale 1965" s-au înşirat în
zării unor lucrări care lemente lunar. Cerce­ se menţionează in scrisoarea trimisa agricultură. Utilajele şi aparatajul de
lor, redueîndu-se um i­ tările au fost extinse cercetărilor a avut de plicit uzinq noastră, va pulsionare a produc­ lunqul şoselelor, avînd destinaţia gqs măsură şi reglaj ale noii fabrici vor
ditatea acestora de la să ducă Ja micşorarea si asupra altor domenii cîsligat în primul rînd cunoaşte în continuare ţiei. podăriile agricole de stat. unde aş­ conducerii I.R.T.A. Hunedoara de fi realizate la nivciul tehnicii celei
clo rlu lu i fizic al m un­ către conducerea Trustului Gostat
10-12 In sută la 4-5 Ia teptau lanurile coapte, combinele pre- mai înalte.
citorilor. In acest scop ale producţiei. Asa bu­ producţia. un ritm înalt de dez­ qătite si oamenii cu caro aveau să Roşiori de Vede.
sulă. au fost analizate sec­ năoară, pentru deter­ Introducerea tehnicii voltare, va trebui să CH. DREGHICl muncească alături. Toţi s-au angajat „In numele colectivului de mun­
In urma efectuării u- toarele de activitate ru minarea comple.vometri- noi fiind o cauză ge­ ne concentrăm toate secretarul comitetului ca în cinstea Conqresului partidului citori, tehnicieni şi Ingineri — se x
nor studii tehnico-eco- munci grele şi s-a hn- ca a elementelor Cal­ nerală a întregului co­ forţele, gindiren si in­ ric partid să termine în timp oplim si fără pier­ spune In scrisoarea semnală de co­ Pc şanlicrul Complexului de re­
formare catalitică de la ralinâria din
nomlce, s-a construit tarît mecanizarea unor ciu si Magneziu, din lectiv, noi am căutat teligenta proprie, în ­ ing. EMIL M O H A I deri secerişul. Clnd combinele au mitetul de partid do la G.A.S. Mirsa oraşul Gheorghe Ghcorglnu-Dej a fost
— mulţumim conducătorilor aulo
un cuptor modern de operaţiuni, prin utiliza­ zguri şi apa de alimen­ cele mai potrivite căi făptuirii măreţelor sar­ director intrat în lanurile aurii a început bă­ care ne-au ajulat în campania dc predală beneficiarului instalaţia de
topire ale cărui opera­ rea fondurilor de mica tare a cazanelor şi de­ de stimulare a initiati- cini. Inlrucît in uzina Li.C.M, Ztalna tălia cu timpul. Pe drumurile care recoltare, felicităm organizaţia dc reforme şi aromalizarc. a 4-a din cele
duceau lóale la bazele de recepţie,
alerqau autocamioane „C ârm iţi" si partid şi conducerea Autobazei Alba 5 prevăzute. Actele de recepţie poar­
„Buceqi", multe din ele trncliiul re­ lulia, pentru buna preqălire profesio­
morci, ce purtau însemnul reqiunii nală, penlru felul in (are au educai tă calificativul „Foarte bino", seinii
Hunedoara „HD ". lucrătorii autobazei in spiritul dra- al ¡naltului nivel calitativ Ia care au
Pentru a se realuza o viteză medie qoslci fată de muncă si faţă dc avu­ fost executate lucrările.
zilnică ridicată dc recoltare era ne­ tul obştesc... Dorini ca in v iito ru l a
voie de o minuţioasă orqamzare, fie­ propiat. în campania de recoltare a
care conducător auto, lucrător de în­ porumbului, să muncim din nou ală­ La Uzinele „Industria Sirmel” din
treţinere, ştiind precis ce are do fă­ turi de lucrătorii Autobazei Alba l u ­
cut. Delegaţii permanenţi oi întreprin­ lia. epre au dat dovadă de răspun­ Cimpia Turzii au fost produse p ri­
derii : Gfdaqlion Ţurcanu si Mircea dere lată de sarcina ce Ic-a fost în- mele lonc de sirmă galvanlzată la
Farcas, la fel ca si sein de coloană crcdintală". In altă scrisoare semna­ instalaţia nr. I, ale căţei lucrări de
Alexandru Ţentea, Nicolae Chis. N i­ tă de conduccrc-a G.A.S. Prăsind se modernizare au fool terminale cu 26
colao Stoica, Nicolae Tomus si Radu spune : „Nc-au fost repartjzale auto­
Zamfiroiu. şi-au pus în aplicare toată camioane „Bucegl", aparţinind A u to ­ dc zile înainte de termen. Procesul
priceperea, lóale cunoştinţele, pentru bazei Petroşani. Ţinem să vă m ulţu­ dc producţie al şirinci (/alyjjgizale se
ca fiecare maşină să funcţioneze în mim penlru modul exemplar rlc des­ realizează in rjux continuu. Ţo| ajpi
cele mai bune comliţiuni. Şi, acojo, făşurare a activităţii, lucrătorii dum­ a intrat in pruducţic înainte dc ter­
la sute dc kilom etri de „casă", condu­ neavoastră ajutind efectiv ta înche­ men cuptorul electric nr. 2.
cătorii auto au desfăşurat o vie în­ ierea în lim pul optim a recoltatului
trecere, n-au linul scama de căldura cerealelor". i t
toridă, de oboseală. Toate forţele au Fiecare scrisoa're adresai* autul,1-
fost concentrate pentru ca rodul hol­ zelor Sebeş, Alba lulia, Brad sau io Uzina „Unirea,, din Cluj a in­
delor boqate să ajunqă m cit mai Deva, constituie cuvjnle de in im o a ­ trai in producţie un nou agregat: ma­
scurt timp si fără pierderi în hambare. să apreciere ciştiqală prin munca şina dc debitat cu disc abraziv, mp-
După aproximativ 15 zile, primele entuziastă a tuturor lucrătorilor care
autocamioane care terminaseră lucrul au dat un ajutor preţios la slrînqe- şină concepută şl realizată de spe-
s-au întors în regiune. Pe feţele oa­ rea recoltei bogate din acest an. (iahşlj români. Ea are o produclivi-
menilor se citea mulţumirea muncii „V o m păstra o adevărată ştimă a- late de aproape 50 de ori mai mare
împlinite, a lucrului făcut cu spor. ceştor lucrători — îşi încheie scrisoa­
decit a maşinilor mecanice folosite
Jnlrebărilc celor de acasă „Cum a rea conducerea G.A.S. M erii Goala
fost"? Cînd aii terminal ?“ au primit — caje au dat dovadă de un înalt pină acum in secţionarea metalelor.
răspunsuri lapidare: „ A fost bine, si nivel dc conştiinţă muncilorcască” . Cu noua maşină pot ii tăiate orice
cînd am terminal ne-am întors", răs- S. POP metale, inclusiv o(clu( călit.
§ ! P W în fata porţii oaspeţilor. Se creează a abundat insă în atitudini nespor­ talelor înregistrate, clasaim....::! este
tive, mai ales din partea gazdelor.
învălmăşeală care se soldează cu un
următorul:
M ASCU LIN:
penalii. Cotroază trage $j egalează:
liaina (Petroşani).
1- 1, scor cu care se închei, partida. A arbitrat nesalisfăcător Francisc 1. Voinţ.H Timş. 3 2 1 0-6 190 175 5
Sărac în folbal de calilatr meciul M. STOIAN 2. V om la Huned. 3 2 1 6-5 140-113 5
3. Voinţa Aiud 3 1 2 5-6 1 19-142 4
CUPA DE VARĂ LA FOTBAL Minerul Bsva-Mâtalul Hunedoara 0-1 (0-1) 4. Voinţa Bcius 3 1 2 4-6 105-119 4
FEM IN IN :
1. Voinţa Deva 3 3 0 0-2 133-111 fi
Meciul dinlre echipele M inerul De­ dar care rămin nefructificale. In min. 2. Voinţa Lugoj 3 2 I 8-4 101-1 ijl 5
Minerul Lupeni—Jiul Petrila 1-1 (i-0) va si Metalul Hunedoara desfăşurat 21. Vasiu de la Metalul centrează pre­ 3. Vict. Bistriţa 3 1 2 3-6 101-101 4
cis in fala porţii şi Dobîndă reia cu
duminică pe stadionul „Cetate" din
4 Vom la Oracjea 3 0 3 1-9 7J-143 3
capul în poartă. După pauză M inerul
oraşul Deva, îr fala unui public nu­
meros, s-a încheiat în favoarea hu- apare pe teren intr-o formulă nouă, In cadrul întrecerilor feminine cel
In cadrul ultimei etape a Cupei de tru prima dală in plasa gazdelor, dar notlorenilor cu rezultatul de 1-0, scor acţionează mai legat, forlînd eqala- mai pasionant joc a fost cel dinlre
vară la folbal, la Lupeni s-au in lîl- golul marcat din ofsaid este anulat. realizat în prima repriză. După o rca. Acţiunile lor se opresc însă în prelendenleie la titlu : Voinţa Deva
nit formaţiile M inerul Lupeni şi Jiul O mare ocazie ratează gazdele in scurtă perioadă de tatonare, melalur- fala careului de 16 m., sau sînt iro ­ şi Voinţa Lugoj. Conducînd la seturi
Petrila. M in utul 1 consemnează un min. 42 cînd Ologii conduce mingea gişlii, slăpîpind mtji bine m ijlocul site fie înaintaşi. In min 70 Vasiu cu 2-0, devcncele sînt egalate si reu­
puternic şut Iras pe poarta Jiului. M i ­ din apropierea cenlrulul pină in ca­ terenului, reuşesc acţiuni mai clare rulează o lovitură fie 1^ 11 metri, a- şesc abia în finalul setului 5 să-si
nutul 2: o minge primită de la Co­ reul advers unde Cotroază trage peste si in minutele 12 si 20 ei creează cordate) în urma npui heni comis de asigure victoria cu largul concurs al
troază este reluală din voie de Toia poarta goală. Prima pane a în iil- laze periculoase la poarta minerilor, un dpărălor în careu. arbitrului A. Rosembaum. O victorie
obţinută cu multă risipă de energie,
prm îr-o bună execuţie tehnică. In niriî se îgchele cu 0-0.
min. 3 o lovitură de cap ratată la Repriza a doua începe lent, nejus- VOLEI: Campionatul cooperaţiei dar care putea reveni in aceeaşi mă­
poarta Jiului. Aceste faze au fost lificînd schimbările survenite in am­ sură si formaţiei oaspete.
considerate deajuns şi pipă in min. bele echipe. Pe linia acţiunilor răzleţe La băieţi, o serie de partide au fost
54, jocul în afara ciiorvn faze nu din prima repriză sc înscrie şi golul meşteşugăreşti — faza de zonă dc un bun nivel tehnic $1 spectacu­
mai oferă nimic. Jucătorii ambelor marcat in min. 54 de oaspeţi prin lar A u plăcut îndeosebi jocurile
echipe par dezorientaţi. Doar în min. Farcas. Căzut la pămlnt, înconjurat dinlre echipele V om la Beius — V o ­
-1 atmosfera e puţin înviorată prin rlc* apărătorii gazdelor, Farcas ajutat In zilele de 31 iulie si 1 augusl regiunilor Timisoara, Cluj, Oradea si inţa Aiud, Voinţa Hunedoara — V o ­
acţiunea personală a pelrileanului Li- de un excelent reflex trage: 0-). a.c. s-au desfăşurat în oraşul Deva Hunedoara, contînd pentru calificare inţa Aiud, Voinţa Timişoara — V o ­
bardi, nefinalizalâ insă. Egalarea vine în min. 83. Un şut de meciurile de volei dintre echipele în faza finală a campionatului coope­ inţa Boiuş. O remarcă specială pen­
In min. 20 mingea se odihneşte pen­ la distantă face ca mingea sa ajungă masculine şi feminine, campioane ale raţiei meşteşugăreşti. In urma rezul- tru buna organizare a întrecerilor. Aspect dc la întrecerile dc volei,
F a z a f in a lă a © aeB pie& itaí& iliii r e p u b lic a n d e n a v o m o d elis s a B
(urinare din pag. 1) togoria 5 si respectiv 10 cm c. (du­ radio proprie, lim pul mai bun reali­ beriu (Preparatorul Petrila) — cam­ pl; 4. regiunea Braşov (421 pl; 5. re­
blu campion al R.P.R.), iar modelul za! şi executarea impecabilă a figu­ pion R.P.R.; 2. M ucea Stăncscu (Ca­ giunea Ploieşti (224 ţ>); f oqiunea
(navele cu pinză) ou fost cunoscuţi lui Kiss Tiberiu (Pi eparalorul Petri­ rilor pină la apariţia defecţiunii, au sa de cultură „Nicolae Bălcescu" — Muros Autonomă Maghia. 212 p);
abia în a treia zi de concurs cînd la) a cişhgal locul I la categoria de contribuit la realizarea unui punctai Bucureşti); 3. Nicolae Bulat (Cetatea 7. regiunea Suceava (94 p); Ü oras
s-au dat uliimele slarluri. Şi aici pro- 2,5 cm.c. mai bun de către reprezentantul re­ G iu rg iu ). Constanta (50 p).
belp au fost dominate de sportivi din UIlimn probă a fost cea a teleghi­ giunii noastre si deci, la clsligorcii Hidroglisoare 5 cm c: I. Leontin Cior­ •j.
regiunea noastră. La clasa M interna­ datelor in care au participat sportivi titlului de campion republican. tan (Preparatorul Petrila) — campion Rezultatele deosebite ob(inute de
tional, primul loc a fost ocupat dc din aproape toate regiunile prezente REZULTATE TEHNICE: Aulopro- R.P.R.; 2. V ictor Ciobanii ¡CeiâlcJ către sportivii navomudelisli din re-
Lnurenţiu Culean (Textila Sebeş), iar \a startul concursului. Csaszar Frie­ pulsate: 1, Longln Cutean (Textila Giurgiu); 3. Ion Ciucă (Textila Sebeş) guinea noastră la actuala ediţie a
al doilea de Ştefan Barlha (Preparato­ ri e r i c ( PreparaloruI Petrila) a prezen­ Sebeş) — campion R.P.R; 2. Emilia Declasai. campionatului republican au demon­
rii' Petrilo). tai un modei interesant, cu o viteză Oiungan (C.FJt. Sibiu); 3. Neagu Bar­ Hidroglisoare 10 cm.c.: 1. Leontin strai seriozitatea si conştiinciozitatea
Singurul loc unu din actualul cam­ mare la înaintare. Pilotat de pe ma­ Ciortan (Preparatorul Petrila — cam* cu care a Iost p r iv ilă această impor­
pionat, şi deci litiu) de campion re­ lul apei cu multă pricepere cu aju­ da; (l.D.Ţ. Bucureşti). pion R.P.R; 2. Gheorghe Păcurar tantă competiţie. Toii componenţii e-
publican, a (ost cucerit de Francisc torul unei slalii de. radio de conslrup- Veliere M internaţional: Lnurcnliu (Textila Sebeş); 3. Ion Bobocel (C usîi rlunui care au reprezentat culorile
Jelenici (Casa de cultură „Nicolae tie proprie, modelul reprezentantului Culean (Textila Sebeş) — campion de cultură „Nicolae Bălcescu" — Bu- regiunii noastre merita feliei)âri, la
Bălcescu" — Bucureşti) la clasa X in ­ nostru s-a strecurat cu precizie prin­ R.P.R ; 2. Ştefan Barlha (Preparato­ curesli). fel ca si inslructorii din cercurile
ternational, urmat îndeaproape de Ion tre balize. O defecţiune tehnică ivită rul Petrila); 3. Nicolqe Uniat (Cetatea Teleqhidale: 1. Csaszir Frideric a>ocialiilor Preparatorul si Textila ■
Muşic (Preparatorul Petrila), vice- înaintea u 11 im ei figuri (vînătonreo de Giurgiu). ( Preparatorul Petrila) — campion care. împreună cu sportivii prezenţi j
campion la aceaslă probă. balonaşe) părea că va prejudicia ob­ Veliere X internaţional : I. Francisc R.P.R.,* 2. Vsevolod Romanescu (I.D.T. la startul întrecerilor nu şi-au precu- !
„Papucii zburători", ludroglisoarcle ţinerea unui loc fruntaş în clasament, Jelenici (Casa dc cultură „Nicolae Bucureşti); 3. Lugeu Ciungan (C.F.R. polii eforturile, lucrind zile şi nopţi
de 2,5 cm.c., 5 cm c. şi 10 cm.c. au mai ales ca experimentalul construc­ Bălcescu" — Bucureşti) — campion Sibiu). în sir pentru a nu lăsa să piere (lin
adus cîslig de cauză [ol conslrnclo- tor Vscvolorl Romanescu (I.D.T. Bu­ R.P.R.; 2. Ion Music (Preparatorul Clasament general pe regiuni regiune titlul cişligat — dc data a-
rilor din regiunea Hpnedoara. Sporti­ cureşti) rei)sit ■ să execute aproape Petrila); 3. Marian Apostol, (Cetatea 1. /Regiunea Hunedoara (728 p) — ccasta pentru a treia nară consecu­
Campionul republican Lonqm Culcan se pregăteşte să lanseze. vul Leontin Ciortan (Prepar-'torul Pe­ ţoale figurile impuse. Originalitatea Giurgiu). campioană R.P.R.; 2. regiunea Bucu­ tiv — de cuinpioni ai R.P.R. pe anul
Foto: P. CIRCA trila) a cucerit două locuri unu la ca-, construcţiei, pilotarea cu o staţie de Hidroglisoare 2,5 cm.c: 1. Kiss T i­ reşti (556 p); 3. oraş Bucureşti (518 1965.