Page 8 - 1965-08
P. 8
pag. Dramuf socialismului Nr. 3293
Comunicat comun PE SCURT
etiopiano-zambian
DAR ES SAIAAM
LU S A K A 2 (A gerpres).— La Dar cs Salaam a fost d i
In comunicatul comun dat publici fuzată o declaraţie a partidului
tăţii in urma convorb irilor dintre îm Mişcarea pentru eliberarea na
păratul Etiopiei, lla ile Selassle, si ţională a Insulelor Comorc, în
preşedintele Zainbici, Kenneth Kaun-
care se arată că poporul din
fia, se subliniază că selii celor două Insulele Comorc (colonie fran
state africane şi-au exprimat neliniş
SITUAŢIA POLITICA IMN GREOfl VIETNAMUL DE SUD: Forţele patriotice continuă tea in legătură cu agravarea situaţiei ceză) s-a ridicat la luplă pen
tru
dobindjrea
independenţei
dm .Vietnam, pronunlîndu-se pentru
piat cl va înlătura autorităţile
reglementarea problemei vietnameze, naţionale şl că in v iito ru l apro
acţiunile asupra poziţiilor In spiritul botărîrilor conferinţei de colonialiste. Lichidarea < ît mai
A T E N A 2. — Corespondentul cum si deputaţii partidului pro la Geneva din 1934. grabnică a dominaţiei colonia
Aqerpres, C. Alexanriroaie, trans- gresist. liste în Insulele Comore va
mile : După deschiderea dezbaterilor a porul nu va Înceta lupta §1 nu va de Se adresează M arii Britanii un apel crea condiţiile formarii unui a-
luat cuvîntul primul ministru, A- guvernamentale pune armele". dc a interveni pentru eliberarea lide
l uni seaM, Parlamentul grec s-a In declaraţie se cere tuturor mem devărat guvern democratic, ca
Întrunii din nou pentru a lua în thanasiatlis Novas, care a prezen rilor politici africani din Rhodesia dc re se va bucura de sprijin in
tat parlamentului programul gu brilor Frontului naţional de elibera
dezbatere programul guvernului sud. Cei doi şefi de state au condam raidurile poporului.
vernului său. După ce a adus o SA1GON 2 (Agerpres).— DECLARAŢIA UNUI PURTĂTOR re si poporului vietnamez să lupte
Novas. precum şi votul de in- cu si mai multă dirzenie pentru alun nat politica de apartheid practicată
vestiiură cerut de guvern. Spre serie de critici fostului premier Portele patriotice din Vietnamul DE CUVINT AL FRONTULUI garea agresorilor din tară. Guvernele CARACAS
deosebire de şedinla de vineri, r a Papandreu, primul ministru N o de sud au continuat în noaptea rle NATIONAL DE ELIBERARE si popoarele tuturor ţărilor lum ii sint de guvernul sud-african. Se menţio
re a Irobull să Iic suspendată, ca vas n declarat că, In cazul cind duminică spre luni luptele împotriva chemate să sprijine pe orice calc nează că preşedintele Kaunda a ac Partidul unic al m uncitorilor
urmare a faptului că din cei 300 va primi votul de invesliturâ, va unor poziţii ale trupelor inamice din H A N O I 2 (Agerpres).— lupta dreaptă a poporului vietnamez. ceptat invitaţia împăratului Selassie, din Venezuela, împreună cu 5Ü
de clepulali în sală erau prezenţi lărgi guvernul şi va propune o apropierea Saicjonului. A genţiile de Un purtător de cuvînl al Frontului de a face o vizită oficială in Etiopia. de sindicate din (ară au dai pu
presă menţionează două ncliuni mai
numai -17, dezbaterile din 2 nuqust nouă leqe electorală. în baza că importante, dintre care una )a 2*1 km National de Eliberare dm Vietnamul De asemenea, PNC, adresează po După încheierea vizitei in Zainbia, blicităţii o declaraţie comună,
au reunit majoritatea deputaţilor. reia vor avea loc noi alegeri in de sud a făcui o declaraţie referitoare porului american apelul de a-si mo in care cer eliberarea de ţinu ţi
Grecia. nord de capitala sud-\ ietnameză, u n biliza forţele in vederea împiedicării împăratul Etiopiei face o vizită ofi
In conlormilate cu hotărirea lua la holăniea Statelor Unite, anunţată lor poliţiei. In declaraţie se a-
Vorbind despre politii a externă de patriolii au atacat o tabără a tru acţiunilor agresive ale guvernului
tă luni dimineaţa rle către deputa recent de preşedintele Johnson, pri cială de două zile in Mahvi. ra(ă că deţinuţii se allá inlr-n
a guvernului, primul ministru A- pelor sud-corcene. Unind-o mai mult
ţii Uniunii rle centru, înlru m li la vind trimiterea rle noi efective m ili S.U.A., retragerii forţelor m ilitare a- Totodată, la Nairobi, s-a făcut cu situaţie loarle qrea. Starea să
thanasiadis Novas a afumat că gu timp sub un puternic tir de artilerie.
f®5eriinta de la Kastri a (ostului tare în Vietnam ul de sud. In decla mericane si încetării războiului de a- nătăţii secretarului general al
vernul condus de el „va continua In urma luptelor desfăşurate, tabăra a qresiune dus împotriva Vietnam ului noscut că între 4 si 5 august Haile
premier Papandreu. deputaţii aces fost distrusă. A fost, de asemeupa, raţie este condamnata această acţiu C C. al Partidului Comunist din
tui partid si-au ocupat lor urile în politica externă a precedentului atacai un post al trupelor guverna ne şi se exprimă holărjrea poporu dc sud. Selassie va fi oaspetele Kenyei. Venezuela Jesus Faria. esle de
guvern".
sala Parlamentului. Din rinrlurile lui sud-vietnomez de a inlrinqe agre osebit dc qravă. Dc curind a
După discursul primului m i mentale. la 12 km sud-vest de Sai- sorii americani în orice condiţii. T ri
lor lipsea numai Papandreu. Frâu nistru Novas, a luat Cuvîntul lide gon. murit, in închisoare, Louis E-
prezenţi, de asemenea, deputaţii Potrivit unor decimaţii oficiale de miterea de noi efective militare în miro A rriela, membru al Riro-
partidului de dreapta, Ere, cei 22 rul partidului l ’niunea Naţională Vietnam ul de suri, se spune in decla ului Polilic al CC . al Partidu
Radicală (ERE), CanelopouJos. la Saiqon. in ciocnirea care a avut raţie, este o nouă dovadă că scopul
de deputaţi ai partidului Cda, pre- Dezbaterile continuă. loc duminică la M y Dinii, în apro urmărit de Statele Unite este, de a lui Comumsl.
piere de Saiqon. trupele guvernamen extinde războiul colonialist in V ie t VARŞOVIA
tale au înregistrat pierderi. nam. Trupele americane şi sud-viel-
Londra: DEZBATERI declaraţie, vor suferi însă vm eşec La I auqust la Varşov ¡a a Iosl
naineze. se spune
în continuare în
Luni dimineaţa, la Saigon a începui total. Noile întăriri militare sini tri cinstită memoria celor 250 mit
de locuitori ai oraşului, căzuţi
IN CAMERA COMUNELOR procesul intentat rle autorităţile gu mise înlr-un moment în care agreso iu timpul răscoalelor anidaseis-
rii .suferă in irin q c ri si se qăscsc intr-o
vernamentale unui număr dc 21 dc
persoane, acuzate de participare la siluatie militară dificilă. te din 1944. La mormintele
au
victimelor terorii fasciste
mişcarea pentru pace din Vietnamul Poporul sud-vietnamez. a declarat
LONDRA 2 (Agerpres).— melor economice care se pun Stă purtătorul de cuvînl. „este dornic rle fosl depuse coroane.
Luni după-amiază an început in rii Britanii. Unii observatori pre de sud. Majoritatea acuzaţilor stnL a- pace. LI luptă în prezent pentru in
tr-o atmosferă încordată dezbate zenţi în sala de şedinţe a Camr- vocali. Potrivit legilor în vigoare la dependentă. democratic, pace. nou- MOSCOVA
rile din Camera Comunelor asu rei Comunelor şi-au exprimat pă Saigon. în cazul luptătorilor pentru ha lilale si reumficarea tării. A tîla
pra unei moţiuni de cenzură a pn- rerea că prima cuvintaro rostită pace. tribunalul militar sud-v lelnamez timp cil aceste scopuri nu vor li a- I.a Moscova s-a încheiat un
liticii economice a guvernului la de llealh în nona sa calitate dc li poale pronunţa chiar şi pedeapsa cu Imse, cit agresorii vor mai rămine pe acord cu privire la deschide
burist depusă de opoziţia conser der al partidului conservator nu teritoriul Vietnam ului dc sud, po rea comunicaţiei aeriene intre
vatoare. Şedinţa era aştepta moartea. Uniunea Sovietică şi Republica
a .satisfăcut aşteptările unora din
tă de cercurile politice si de tre deputaţi. Intervenţia ulit rle Scncqal. Cursele rcqulalo pe
observatorii clin capitala Angliei, aşteptată a Im llealh, constată a- linia Moscova-Dakar vor înce
deoarece ea olerea prilejul unei genlia I ranre Pressc, a provocat Santo Domingo: CflRftci: o rezoluţie pe peste cileva luni. Avioanele
prime confruntări de amploare in- o anumită decepţie. Discursul s a societăţii „ A e r o flo f capătă
Ire noul lider al partidului con- dovedi! snrac în propuneri concre dreptul dc a zbura prin Dakar
.srrvalor, llealh. şi primul mini>iru te si dimpotrivă bogat în atacuri care condamnă fn America de Sud. iar rele ale
Wilson. Primul sorbilor a fost personale la adresa primului m i Miting in sprijinul societăţii „ A ir Atriqne" — prin
llealh, care a lansat un alac ve nistru. Moscova in ţările scandinave.
hement împotriva tuturor aspeclr- Politica guvernamentală a (ost poziţia S.U.A.
lor politicii economice a guver guvernului LONDRA
apăraia rle ministrul finanţelor,
nului. LI a spus că producţia in
James Callaglian. care a leamin- faţă de Pakistan
dustriei britanice stagnează, pre Ziarul englez „Obscrver" a
turile cresc, exporturile se reduc, tu că actuala situaţie economică constitutionalist ECUADOR. — Aspect de la o recenta demonstraţie care a avut loc publicai un editorial, in care
im porturile sporesc fără încetare. e>;e rezultatul politicii iM onomit e CAR ACI 2 (Agerpres).— cere quvernului englez să re
Marea Rrilame, a declara! liderul a trecutelor guverne conservatoa Asociaţia juriştilor din oraşul Ca- la Guayaquil. reprimată do poliţia id slujba juntei militare aflate la pulere. ducă cheltuielile mililare că
conservator, se află inir-o situaţie re. LI a afirmat ră situaţia finan SANTO DO M IN G O 2 (Agerpres). raci a adoptat o rezoluţie in care rora Anqlia nu poale să le ia
economică gravă. A venit momen ciară a M arii Britanii e pe cale rle In parcul independenţei din Santo condamnă acţiunile S.U.A. care au ră faţă in prezent. Greutăţile
tul. a incheial el, rle a se pune ca a se imbunălăli si că deficitul ba- Dominqo a avui loc duminică un m i dus la amînarea şedinţei Consorţiului economice prin rare trece in
păt încercărilor de a convinge po Jantei de plăti va li anul acesta rle ting în sprijinul guvernului consti- ţârilor occidentale, în cadrul căreia prezent Marca Britanic, scrie
porul britanic că este posibil să se două ori mai mic dccit ccl inie- tulionalisl dominican, la care au parti urma s i fie examinat ajutorul acor ziarul, sini provocate îndeosebi
dat Pakistanului. In rezoluţie se ara
găsească o soluţie facilă proble qNlr.it anul trecut. cipat r.itcva mii de persoane. La mi- tă că ,,pe această cale S.U.A. intenţio Agravarea situaţiei din Cipru de cheltuielile militare in stră
ling, organizat la chemarea Uniunii inătate si de scurgerea de ca
muncitorilor docheri, au luat cuvintul nau să exercite presiuni asupra gu pital din Anglia.
preşedintele guvernului constituliona- vernului si poporului pakistanez pen Potrivit aprecierilor ziaru
FESTIVITĂŢILE DE LA COÎOSOl) tist, colonelul Francisco Caamano, sl tru a obţine un sprijin iată de po li NICO SIA 2 (Agerpres).— recţia desfiinţării, separării impuse
lui, înccpind din anul 1952, M a
Hector Aristy, ministru. V orb itorii au tica lor nepopulară". A utorii rezo Silualia din Cipru, care a marcat o celor două comunităţi prin Iratatele rea Britanic a cheltuit in sco
luţiei sprijină şi aproba poziţia si
COTONOU 2 (A gerpres!.— tru dane. Prin uc.est port sp vor chemat la încetarea amestecului politica preşedintelui A vub Khan. uşoara tensiune in urma promulgării de la Zurich si Londra si acordarea
Cu prilejul deschiderii portului efectua şi transporturile maritime S.U.A. şi O S.A. în afacerile interne Guvernatorul Pakistanului dc est, unor legi care modifică sistemul elec dc drepturi egale ciprioţilor qreci şi puri mililare in alic ţări apro
maritim din capitala Republicii ale tarilor vecine — Niger şi ale Republicii Dominicane si evacua Abdul Moncm Klian a făcut o declara- toral actual şi prelungesc mandatul turci, ar putea fi împiedicate dc că xim ativ 2.5 miliarde lire sterli
Dahomcy au avut loc festivităţi, \ olta Superioară (care nu ou ie rea trupelor străine din această Iară. lio în care a arătat că Pakistanul spri preşedintelui Makarios şi al Camerei tre hotărîrile liderilor ciprioţi turci. ne. In aceeaşi perioadă scurge
la care au parncipat v icepreşedin şire la mare), Togo şi Nigeria. S-a cerut, totodată, eliberarea lideri jină poziţia preşedintelui Ayub Khan Rcprezcnlanţilor pe încă un an dc zi rea de capital cnqlcz in străi
tele Abomadeqbe şi alic ohcialilăti, La festivităţi au luat cuvintul lor sindicali arest alt de junta de ir. legătură cu cererea S.U.A. de a- le. s-a agravat şi mai mult, ca urmare Observatorii politici aşteaptă dez nătate s-a cifrat la peste 3 m i
precum si oaspeţi. între care pre vicepreşedintele Republicii Dalio- dreapia a generalului Imbert Barreras. minare a şedinţei Consorţiului. Aim- a hotărau com unitălii ciprioţilor turci baterile Consiliului de Securitate, ca liarde lire sterline.
şedintele Republicii Niger, Mania- mei, Ahom.idegbe şi preşedintele A fost exprimată holârirea rle a se narea ajutorului american, a subliniat dc a prelungi mandatele vicepreşedin re vor avea loc marii, la plîngerea OMDURMAN
ni Dmri. Conslruclin po rlu lm a Nigerului, llam am Dmri, care s-au lupta pentru instaurarea ordinii cons rl, nu va împiedica Pakistanul să pă- telui Kuciuk şi al Camerei comunită Turciei, tu care prilej se vor discuta
început în 195R. Potrivit calcule pronunţai, între altele, în favoa tituţionale in tară. şeascâ pc calea progresului. modificările constituţionale hotărî te
lor preliminare, pentru acest port rea dezvoltării colaborării între ţii lurce. Se consideră <ă acţiuni Poslul de radio Ouidurman a
s-au cheltuit 7 miliarde franci dn- rele două lan in cadrul Oryani- le preşedinlclui Makarios in d i de guvernul cipriot. transmis o decl»T;*ie a quver-
nului suiisnez în căr». printre
bomeieni. Portul dispune de pa zallft Unităţii Africane.
altele, se subliniază că cl „este
ho ta r i I sa pună capăt qrentâţi-
Intensificarea campaniei lor create dc forţele imperialis
încheierea reuniunii liderilor mului in sudul Sudanului". De
claraţia arată, de asemenea, ră
de represiuni a guvernului R.S.A. partidelor sociahdemocrate ia măsurile necesare penlrii re
au fost luate şi conMnuă să se
zolvarea prublemelor existente
JOHANNESBLRG 2 (Aqerpres) — se lichidează re ascuns o organiza in reqiunite de sud. Reiprin-
,.Premierul Venvoerd ia noi măsuri ţie politică legală. din Europa occidentală du-se la fostul qijvern m ilitar
menite să roducă la tăcere pe. toţi Guvernul şi-a asumat dreptul rle a
acei care critică guvernul şi politica interzice oricărei persoane participa al Sudanului, declaraba g u v e r
sa de apartheid", scrie coresponden rea la adunări politice, precum şi STOCKHOLM 2 (Agerpres).— reuniunea consideră situaţia din V ie t namentală menţionează că el
tul dm Johannesbuig al aqcnliei A- părăsirea dornici tiu lui ne o perioadă In Suedia a luat sfîrsil reuniunea nam ca foarte serioasă. Reuther a se face vinovat rle a fi dus o
ssoc'iîterl Press. Armele sale sini de. piuă la 5 ani. Cei cu domiciliu) Ier liderilor partidelor şncial-democrale promis că va transmite acest mesaj asemenea politică rare a avut
porlărilc şi arestările. Ordinele nnusn tat sini in mod virtual deţinuţi in pro- din Europa occidentală. La această W ashingtonului. drept rezultat adincirea d iv e r
I rle ministrul juslijiei îngrădesc liber- niiiie lor locuinţe. reuniune au participai prunii minişiri In cadrul acestei teunium a tost gentelor între sud si nord, de a
fi agravat criza politică din Su
tatea de mişrare si exprimare a per ai guvernelor din Suedia. Danemarca
A u lo rilă ld e rasiste caută să loveas discutată şi problema relaţiilor dintre dan.
soanelor ostile guvernului rasist. şi Norvegia. George Brown, ministru Piaţa comună şi Asociaţia Europeana
că şi in conducerea Fondului pentru
Un număr rle 30 de membri ai con pentru problemele economice dm gu a Liberului Schimb.
apărarea şi ajutorarea deţinuţilor po CIUDAD DE GUATEMALA
ducerii Partidului liberal care se dfo- vernul britanic. Bruno Kreisky. m i Agenţia Reuter afirma că s-a subli
nunlă împotriva segregaţiei rasial», litici. Guvernul consideră acest fond nistrul auslriac de externe, şi W illy Duminică in Guatemala s-au
an fost in modul acesta reduşi la tă ca o organizaţie împotriva aparthei Brandt, preşedintele Partidului so- niat că Aels trebuie să se alălure Pie desfăşurat alegeri parţiale pen
lei comune ca grupare, nu ca lari
cere. Preşedintele partidului scriito dului, pe rare insă, din punct rle ve Cidl-democrat din Germania occidenta separate. Primul ministru suedez. Er* tru reînnoirea unui număr do
rul Alan Paion, a declarat că şi el dere [»na!, nu o poate împiedica să-şi lă. Reuniunea a însărcinat pe Walter lander, a declarai că reuniunea a M mandate in Adunarea Na
se aşleaplă la a tliu n i rle represiun*' desfăşoare activitatea. Dar, mai mulţi Reulher, preşedintele Sindicalului grupai numai „ciţiva amici" si a in ţională. La alegeri au pa rtici
din partea guvernului. Încetul cu în membri ai conducerii sale au fost fie m uncitorilor dm industria de automo sistat asupra lărgirii participării la pai numai candidaţi din partea
cetul. scrie ziarul „Sunday Expres' bile dm Statele Unite, să aducă la a două partide proquvernamen-
rleporlali, fie supuşi unor restricţii. cunoşlinlă guvernului omeneau că aceste reuniuni.
din Johanneshurci, guvernul lichidea tale care şi-au impărţit lo curilr,
ză organizaţiile pe care le consideră Partidele dc opoziţie, Partidul
r S.U.A. — IN FOTO : Aspect de la o recentă demonstraţie in favoarea osiile politicii sale. Astfel, membrii < reslin-democral şi Partidul re
drepturilor civile care a avut loc in stalul Alabam*. Demonstranţii au iosl Partidului liberal sini supuşi unul voluţionar, au boicolat aleqe-
PRELUDII ELECTORALE R.F.G. tară. condusă de colonelul En
opriţi din drum ul lor, de baricade ridicate de poliţie. rlună altul rrstricliilo r. In acest mod rîie pc m otivul că junta m ili
rique Peralta A/.urdia, a ridica!
n i numai trei zile înaintea des
făşurării alegerilor „starea do
La H auqdst in R. F. Germana sa
D E P R E T U T I N D E N va deschide oficial campania electo împotriva U.C.D. sau să apere îm deoarece in ambele cazuri rolul lor asediu" instaúrala in tară. ceea
gala să dură campania electorală
erată si nici una creştin democrată
ce. după cum menţionează ele.
rală in vederea alegerilor parla preuna „realizările coaliţiei". Răs în viata politică a Germaniei occi nu le-a permis să-şi dcslăşoarc
mentare dc la 19 septembrie. Dis punsul liber-democratilor n-a înlir- dentale ar urma să fie mult dim i campania electorala.
putele electorale ou început insa ziat. La Bonn, Mende a declarat : nuat. De aceea ei trebuie să facă
SPORIREA PRODUCŢIEI sută din cantitatea to liană, ungară, mexicană diteranei. şi-au părăsii înainte dc această dată. In mod „Partidul libcr-democrat este un totul ca să cişliqe cit mai multe SANAA
SONDELOR tală a rezervelor de şi sovietică. t ampingu rilc re fugi in- surprinzător acestea au loc mai pu partid de sine stătător si indepen voturi, Intrucjt s-a dovedit că a-
PETROLIFERE combustibil. J u riu l pentru film ele dn-sc iu po rtu l Lavan- ţin intre cele doua mari partide — dent. El duce o luptă electorală ccste voturi pot li smulse mai qreu Un pu rlălor de Cuvînl al
Pentru încălzirea stra de scurt m etraj a a tri dou. P o trivit unui p rim Uniunea creşlin-dcmocrală şi parti do sine stătătoare si independentă. social-dcmocralilor ci îşi îndreaptă M inisterului Afacerilor Exter
Un Qntp de oameni tu rilo r, specialiştii au buit prem iul „Vela de bilanţ, in urm a incen dul social-democrat si mai mult in Asupra telului direclioi si conţinu alacurile împotriva partenerului de ne al Republicii Arabe Y e m r"
de ştiinţă sovietici au construit instalaţii sim vur" film iilu i italian In diulu i două persoane ou tre partenerii actualei coaliţii gu tului acestei lupte electorale hotă coaliţie. Astfel ziarul „Die W c l f a anunţai <ă autorităţile rn
ajuns la concluzia că. ple caic pol Jz realizate sistăm", dc G ianni A m i m urit, cinci au fost ră vernamentale de la Bonn. Relaţiile răşte conducerea P.L.D. Aceasta nu arată că „liber-dem ocralii Dresalt ze din suriul Peninsulei A r a b e 1
p fiu încălzirea pă turii chiar la locul extracţiei. co, si „Vela de a rg in t“ nite. iar numeroase vile dintre U.C.D şi P.L.D. (partidul li trebuie să dea socoteală nimănui in dc către cele două mari parlide po au concentrat trupe in imedia
petrolifere, produci in Instalaţia adaptată la — film u lu i iugoslav au fost distruse ber democrat) au ajuns la o ase afară de propriul său parlid". litice care devin lot mai asemă ta apropiere a oraşului yeme-
sondelor poate U spo sondă încălzeşte cu n- „M e ta m o rfo za ", de A- menea încordare incit ziarele din nătoare, se văd constrinsi să se dis uit Oatabah. Potrivit agenţiei
rită dc 2-J ori. Kt nu jit forul cu ren tu liii elec lexande.r M arks şi \'la - FOLOSIND SEMNALFLF Germania occidentală au lăsat să a- tanţeze evidenl de U.C.D. Dacă ei MEN, trupele engleze disloca
reuşit să creeze o tehno tric zona din ju r u l aba d im ir D jitrilza. REFLECTATE DE LU NA pară în comentariile lor expresia de vor să cisliqe voturi, atunci vor te in aceasta regiune de fro n
logic Specială pentru ta ju lu i piuă la o tem .■Iu mat oferit prem ii „criza — o coaliţie" considerînd COMENTARIU trebui să le ia din rezervorul ale tieră au deschis loc asupra îm
realizarea acestui scop peratură de 160 grodc. ju riu l Ied eroţie i in te r R adioam atorii porto- chiar că ar li posibil ca Erhard să gătorilor U.C.D. Pentru aceasta ci pre ju rim ilo r oraşului Oatabah.
A -oua metodă, verificată Operaţia durează 2-4 z i naţionale a presei cine rieaui au obţinut un suc denunlc actuala coaliţie si să con îşi îndreaptă atacurile lor asupra
In zăcămintele dc pc le. iar efectele ei durea matografice (film u lu i ce ces deosebit. Li au sta ducă un guvern minoritar piuă la EXTERN punctului cel mai vulnerabil — SANTIAGO DE CHILE
Volga, din Azerbaidjan ză piuă la un an si ju hoslovac „Perle pe fu n bilit legături eu radio 19 septembrie. Prânz losef Strauss". După cum se Greva caro a paralizat timp
Si zls/o reni raia, a dove mătate. dul m ă rii") si ju r iu l t i am a to rii din lumea în Noile fn cliu n i din sinul coaliţiei ştie, liber-deniocraţii sînt adversari de 31» d r zile activitatea în
dit eă se poate spori de neretului (film u lu i en treagă, folosind semna au izbucnit cu prilejul unei şedinţe declaraţi ai lui Strauss. lider al U- principalul, port chilian, V a l
bitu l mediu zilnic al A LUAT SHRS1T glez „Ora 4 de d im i lele reflectate de Lună a cabinetului vesl-qcrman. prezida Aceste dispute îşi au explicaţia niumi creştin-sociale, ramura bava paraiso, a luat sfirşil dum ini
sondelor cu 60 la sută. FESTIVALUL neaţă") Kxpc/ienţa a reuşit da tă de vicecancelarul Erich Mende, în slabele perspertive electorale ale reză a U.C.D. compromis in cazul
Kfcelui in fluenţei te rm i IN T E R N A Ţ IO N A L DE torită puternicei antene lider al partidului liber-demoerat. partidului liber-demoerat. Frecvent, afacerii Dor Spicqel. Ei continuă să că după ce a fost realizat un
ca asupra s tra iu lu i se. LA LOCARNO MARE INCENDIU de la O bservatorul iono- Cltiva miniştri creşlin-democrati au afirme ca o participare în quvern a- acord intre reprezentanţii gu
menţine intre 60 si 600 ÎN FRANŢA sferic din oraşul Arer.i- refuzat să participe la această şe in alegerile districtuale, liber-dcino- tături de Strauss este exclusă din « vernului si ai sindicalului do
dc zile. Dum inică n luat sUr- bo. care a permis să se dinţă iar o parte din cei prezenţi au era li i au privit înspăiminlali cuín capul locului. cherilor. Potrivit acestui acord,
scade procentul voturilor acordate
In st rntur/lc pet roii fe Sil Kestiralul iutei nat io- In noaptea de d u m in i comunice cu stafii ale criticat partidul hbcrdem ocrat dch- Aşa cum arăta revista vest-ger- un număr de 500 docheri, care
re există numeroase noi a! film u lu i dc la că spre luni, la Capul rad io am atorilor din Ger Iru faptul că desfăşoară propagandă lor. Unii observatori politici apre mană „Die Zeii", în ciuda numeroa I fuseseră concediaţi, vor fi pen
combinai ii r /scoase (d i Locarno. M arele premiu Penat, in apropiere dc mania. Anglia. Canada. împotriva U.C.D. Cancelarul Erhard ciază că in actualele împrejurări. selor sondaje ale opiniei publice, a- sionaţi. Greva a provocat pa
ferite răşini şi parafine), — ,.1'rln de an r“ a fost Knrandon (Franţa) a iz K lreţin si America de l-a chemat pc Mende la Teqernsre Iiber-rlemocralii ar putea pierde o nalizc si calcule mai mult sau mai gube. apreciate la poste 2 m i
care astupă o rificiu l de decernat film u lu i englez bucnit nu mare incen Su.d Se subliniază că unda se allă în vacantă şi a avui treime din mandatele lor. Dacă puţin „ş tiin ţifice 1' în privinţa rezul lioane dolari
intrare a ţiţe iu lu i in „Ora 4 de dim ineaţă“ de diu caic s-a extins m este pentru prim a oară cu cl o aprinsă convorbire care n a creşlin-democratii ar obţine m ajori tatelor finale ale campaniei electo
sondă. De aceea, debi A nthoni/ Simmons. J u repeziciune, cuprinzind rin d Intre Porto Rieo si dus la aplanarea conflictului. De a- tatea in alegeri, P.L.D. ar rămine rale continuă „să domnească glo
lu l sondei se reduce, iar riul a atrib uit, dc ase in cileva ore o suprafa staţiile străine au pufni scmcnca. după o şedinţă a condu automat in afara coaliţiei, iar pe de plate recent înlre partenerii coa I
rioasa nesiguranţă'. Iar cele intim -
in adine.uri răm ine pen menea, cinci prem ii „V e ţă dc 10 000 de hectare. fi stabilite astfel de le cerii U.C.D. prezidată de Adenauer, altă parte o înţeieqere cu social-
tru totdeauna jum ătate la de a rg in t“ unor pro 7 000 de turişti, a fla ţi in gături p rin in term ediul purtătorul de cuvînt a acestui democraţii esle greu de prevăzut. liţiei de la Bonn întăresc şi mai PE SCURT
Si uneori chiar 70*50 la ducţii cehoslovacă, ita- concediu pe coasta Me- L u n ii partid a declarat că liber-dcmocratii Liber-demoeratilor nu le convine mull această constatare.
trebuie să se hotărască dacă sini astfel nici o victorie social-demo- C. V A R V A R A I
OoHaciiiJ sl administraţia ziarului sir. Dr. Pelru Groza nr. 25, telefon 15 88, 12 75, 15 85, 12 11. T aie Mama fn oumerar confoun apiobăill Ditecţlel Generale P.T.T.R. — nr 263,328 din 0 noiembrie 1949. — Tiparul i In lre p iln d e re i poligrafica Hunedoara-Devt. 40.06*