Page 85 - 1965-08
P. 85
B ib lio te ca Cent»
R e g io n /;!^
H irn rc iD & rü -D tfV tf
PROLETARI D IS TOATE ŢĂRILE. U S FTI-VĂ I
Apropiata vizită în Uniunea Sovietică
Ziarul nostru
a unei delegaţii de partid
de a;ii publică:
şi guvernamentale a Republicii
O Din activitatea organiza
Socialiste România
ţiilor de partid
@ Onoarea colectivului
© Pe o treaptă superioară
La invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist a( Uniu
Cercetarea istorică locală nii Sovietice şi a Consiliului de M iniştri al U.R S.S., in septembrie
a.c., va pleca in Uniunea Sovietică, intr-o vizită oficială, o dele
© Cerinţe noi In procesul de
gaţie de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România,
învăţămînt.
in frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comi
tetului Central al Partidului Comunist Român,
FRONTUL ÎNTRECERII
ASPECTE DE LA DEMONSTRAŢIA
___________________________________________________________________ _ _ _ _ _ _ _____________________________________ ?__________
FOC CONTINUU
OAMENILOR MUNCII DIN REGIUNE
La aqrcgalele <u Ioc continuu,
ritmul viu al întrecerii n-a încetat
nirî in zilele dc sărbătoare. In
timp cc sid e ru rg icii raportau
partid ului depăşirea angajamente
lor. in fala furnalelor, a cuptoa CU PRILEJUL SĂRBĂTORIRII
relor încinse sau la laminoare se
înscriau pe grafice noi succese. In
această zi cocsarii, aglomcraloriş-
tii, Jurnaliştii, ojelarii şi laminato-
rii lmnedoreni au făcut să uree
mai sus săgeata realizărilor. S-a
produs cu 2 la sulă mai mult cocs
metalurgic, cu 6 la sulă mai m ul Z I L E I D E 3 A V G U S T
tă tontă, mai mult o|c! electric şt 2
laminate. Cumulate, plusurile în
registrate de siderurqişlii hunedo-
reni in cele donă zile totalizează
121 tone cocs. 1.1,18 tone aglome
rat. 1!2 tone fontă, 188 1onc oţel
şi 295 tone laminate.
Şi sidcrurqişlii din Călan au
muncii in aceste zile de sărbătoa K 4 &
re cu mai mult spor Ziua de 23 .
ycu.
August a fost marcată de o depăşi
re a planului la fontă cu 1,5 la su M inerii X'uil
- M ecan izarea proceselor lă, iar la scmkocs cu 2,1 la sută, Jiului au venit
R IT M U L AMPLIFICAT de producţie constiLue o p re in 24 auqust inrcqistnndu-so mai la sărbătoarea o-
ocupare prin cipală pentru con
liberării să m ul
du cerea Fabricii „Sebeşul" din mult de 21 tone fontă produsă pes ■ r T * ţumească pa rti
te sarcinile zilnice. M uncitorii din
S ebeş. In lolog ratic sw t p re schimburile conduse dc maiştrii [ > f i dului pentru v ia
AL ABATAJELOR Cotton d e tricotat cu aju to Alexandru Pîrvulcţ, losii Ştcfâncs- > • ta nouă pe ca
zentate citcua din noile m aşini
o
trăiesc.
re
rul cărora sc obţin e o m arc cu, Iosif Birlea şi Ştefan Szabo au M ulţi dintre ci au
tinut să cinstească sărbătoarea c- participat la de
• CE SPUN GRAFICELE O DOAR ClTEVA MASURI... productivitate. liberăril cu noi succese. hV ‘ monstraţie im-
r » j
• PREZENTA INOVATORILOR 0 „ABONAMENT" LA PANOUL DE brăcaţi in salope
ONOARE te. purtind lămpi
însufleţiţi de chemările adre in cadrul exploatării noastre activi La baza producţiei viitoare aprinse iu mii^ii.
Trecind prin îa-
sate inlreqului nostru popor de tatea inovatorilor. Acordindu-li-sc ta tribunei, m i
la tribuna celui dc a) IX-lca sprijinul necesar, mulţi dintre m unci nerii din Lupeni
Congres al Partidului Comunist tori, ingineri si tehnicieni au devenit au ovaţionat în
Român, muncitorii, inginerii şi căutători neobosiţi a noi metode care ARĂTURILE' DËVARA delung pentru
tehnicienii de la Exploatarea să contribuie [<\ creşterea producţiei partidul nostru
minieră Băiţa-Crăciuneşl» oblin şi productivităţii muncii, la reduce drag, penlru pav
noi succese in întrecerea socia rea preţului dc cost. Şi in acesl do tria socialistă.
listă. Buna organizare a, mun meniu s a u obţinui unele succese. A- doar pc 680 hectare. Si aici este
cii, aplicarea unor măsuri teh- plioorea inovaţiei şefului de mină Rezultate necesar ca problema arăturilor să
nico-orqani/.alorlce elicicnle, în Fişier A llrcd, care constă in mecani fie privită cu mai multă răspun
tărirea disciplinei in muncă, zarea transportului la rampa dc în dere de către consiliul gospodă
sini doar câteva din căile care cărcare. aoucc economii anlecalculaic nesatisfăcătoare riei.
au dns la ob|inerca dc rezul- în valoare dc 12.01)0 lei anual. Prin Situaţii asemănătoare se mai în-
tale bune. îndrumată perma curăţarea concentratelor dc pe filtre IUnesc la G.A.S. lirad, unde mai
nent de către organizaţia dc sc îinbunăiăleştc calitatea concentra “fin in d 6Cama de faptul că ară trebuie arate aproape 300 dc hec
partid, conducerea tehnică-ad- telor, umiditatea srăzind cu 10 la turile sînt unul dm factorii esen tare, la Călan peste 400, la Siută-
ministrativă se străduieşte să sulă. Inovaţia aparţine tovarăşilor Po- ţiali care contribuie la sporirea măria Orlen 400 etc. Din cele ară
introducă in abataje niclodc dc llac Otto şi Gheorghc Şerban, şelul produc|iei agricole vegetale, lu tate se poate constata că în G A S.
lucru noi. care să contribuie la uzinei si respectiv maistru mecanic crătorii din unele G.A.S. au m un din regiunea noastră executarea
rtşurarea muncii, la realizarea oe nună. cit intens pentru realizarea la timp arăturilor este rămasă în urmă.
unnr indicatori economici rid i A l.ilu n de aplicarea acestor măsuri a acestei lucrări. Cele mai bune Mai trebuie arate aproape 3.000
caţi. rezultate le-au obţinut lucrătorii
nu putem trece cu vederea activita G.A.S. Miercurea şi Mintia, care dc hectare. Pentru aceasta sc im
tea susţinută ce sc desfăşoară în ca pune folosirea tractoarelor la în
Din cpI mai îndepărtat loc de mun au terminal dc arat suprafeţele de
drul grupelor sindicale si a organiza treaga lor capacitate prin organi
că al exploatării si piua la atelierele ţiilor Uniunii Tinerelului Comunist, 300 si respectiv 454 hectare pla zarea muncii in schimburi prolun-
de întreţinere şi uzina de preparare, cu privire la întărirea disciplinei în nificate. De asemenea, la G A S. qite, i
întrec tir ca socialistă, vie, eulnzinsiâ. din Galda s-ou arat peste 800 ha.
muncă, folosirea judicioasă a timpu
carc a cuprins întreaga masă a sala Organizaţiile de partid de aici au
lui afectat producţiei, reducerea con sprijinit şi controlat îndeaproape
riaţilor, se desfăşoară cu .micc-.'s. C- tinuă a absentelor, învo irilo r şi înlîr- amintite Tractoarele
xrm p h il personal al comuniştilor, n- consiliile qospodăriilor
zierilor.
II<iIi in locurile cele mai imporlantc pentru orqanizarea temeinică a
cc lucru, însufleţeşte întregul colec Dur, cea mai mare contribuţie la muncii. stau defecte
tiv, care nu-şi prccnpcleştc efo rtu ri obţinerea succeselor şi-o aduc oame Cu totul alta este preocuparea
le în vederea extragerii a lot mai nii. Însufleţiţi dc sarcinile ce le re neutru executarea arăturilor la
vin din măreţul program dc dezvolta Ia cooperativa aqricolă de pro
mull minereu de bună calitate. Pe G.A.S. din Bircca. Deşi această u- ducţie ain Vaidci, raionul Orăştic,
gralicnl întrecerii, săgeata urcă me re a patriei noastre socialiste, alît nitalc a terminat printre primele
lucrătorii oui ¿dineuri, cit şi cei dc sînl repartizate să lucreze perma
reu. Cifrele arală că în 7 luni, planul recoltatul cerealelor păioase şi a- nent 6 tractoare. Pînă acum cu a-
/ producţiei globale a lost îndeplinit la suprafaţă, dau viată zi dc zi obiec vea deci posibilitatea să execute ceslea s-au efectuat arături de
i proporţie de 105 la sulă, al pro tivelor stabilite. In Irunlea acestora sc un volum sporit de arături, reali vară pc abia 170 ha, din cele 300
ducţiei marfă llâ.J la sulă. iar pro situează comuniştii, acei oameni care zările obţinute pînă în prezent planificate. Dacă avem în vedere
ductivitatea fizică s-n realizat în pro prin întreaqa lor comportare şi-au sînt nccorcspunzăloarc. Din cele
ciştigal un binemeritai prestigiu in faptul că terenul destinat arături
porţie dc 114 la sula In aceeaşi pe 1077 hectare planificate, abia 240 lor ne vară a fost eliberat In în
rioadă au lost obţinute economii su fata întregului colectiv. Numele m i au lost arate. Situaţia existentă se tregime şi din lim p de orz, bor-
plimentare In pro|.ul dc cosi in valoa nerilor Petru Popa, Moise Roman şi daloreştc faptului că tovarăşii om
Avram Jula, ale căror echipe îşi de ceaq, mazăre si qrîu, se constată
re dc 3J3.000 lei. consiliul gospodăriei, în special
păşesc lună de lună sarcinile dc plan că în activitatea briqăzii de me
In luna august se obţin rezultate la tov. ing. Sabin Blada. directorul
cu 7-13 la sulă. al maistrului miner canizatori condusă dc Remns SI-
fel de humoaset piua in ziua de 25 unităţii şi Mihai Varvarichi, ingi moc, care deserveşte această un i
planul la mmeren cxlras a fost reali Petru Guqa, ale preparatorilor Petru ner şef, nu s-au preocupat îndea tate, au existat unele deficienţe in
zat in proporţie de 118,8 la sulă, iar Harna lui Avram şi Traian Groza, al juns pentru realizarea acestor lu
lăci'iluşului Gheorghc Muntcanu Iui ceea cc priveşte organizarea m un
la minereu prelucrat 107,1 lo sulă. crări. Imediat după recoltări exis
Gheorghc, al mecanicului Andrei An- ta posibilitatea executării arături cii, iar tractoarele nu s-au folosit
O susţinută preocupare s-a mani nhol, sini doar o porIc din cele care la înireaqa capacitate. Că aşj stau
festat in acest an fotă de aprovizio lor pe suprafeţe mari. doarece pă-
fiqurează lună nc lună la panoul evi- m inlul era reavăn, dar lucrarea lucrurile o dovedesc faptele. T o
narea ritmică şi la timp a locunlor denlîalilor în întrecerea socialistă. varăşul ing. Aurel Glugu ne-a
dc muncă cu materiale asigurîndu-se s-a aminat în mod neiuslificat . j i».format că ieri doar un singur
Străduindu-nc continuu să transpu apoi să so motiveze că starea
în acesl fel fluxul conlinuu al acii-
nem în fapt sarcinile cc ne revin, a- 1 li Iu i nu mai permite acest lucru. tractor s-a folosit la artăuri, altele
vitalii in subteran. Acelaşi lucru se plicînd noi măsuri tehnico-orqaniza- fiind defecte de mai multe zile
face şi cu armăturile. O altă proble lorice, menlinînd entuziasmul oame Aceasta fiind starea dc fapt. tova Sînt frecvente situaţiile cînd sc
mă prin a cărei rezolvare se reduce răşii din conducerea G.A.S Bir- pierde timp preţios cu remedierea
nilor, vom reuşi să obţinem noi suc
cu mult timpul de lucru afectat unor cese, extrag ind tot mai mult minereu, cea trebuie să organizeze munca defecţiunilor, tractoarele fiind fo
operaţiuni în subteran, constă în con dc bună calitate. la arături in inotl judicios, pentru losite cu randament scăzut. Orice
fecţionarea la suprafaţă a ca a termina cit mai qrabnic această zi ac întîrziere la efectuarea ară
drelor pentru susţinerea suito ri îng. STOTZKI VI vi VOR lucrare. Posibilităţi sin? sulicicn- turilor dc vară este păgubitoare,
lor şi a roslogonlclor, care sînt tri locţiitorul şefului citploalărîl te, deoarece gospodăria dispune ducînd la diminuarea producţiei
oe 23 de Iractoare. Este necesar
mise In mină. Folosirea bandajelor COSTICA H O G M A N Insă ca ele să fie folosite din plin vîLtxarc cu citeva sute de Wq de
prefabricate din beton armat este o responsabil cu orqanizarea muncii Iu arături. qriu sau porumb la hectar. Iată
de ce este necesar să fie luate mă-
măsură care se aplică acum cu bune VIOREL BOCAN fi: stadiu mtîrzial se prezintă .Nuri pentru folosirea tractoarelor
rezultate in exploatarea noastră. şeful serviciului personat-invăţămint arăturile şi la G.A.S. dm Pelre$ti. la întroaqa capacitate pentru ter
Dc o deosebită alcntie sc bucură Exploatarea minieră Băiţa-Crăciuneşti Deşi trebuiau arate 1200 hectare, minarea arăturilor intr-un timp cit
i \ m ’• irtri lnrr Aa r . a A v nn al
A C T U A L I T A T E A Deva au plecat ¡ntr-o ex Valra-Dornci şi alic loca tenia şî Bucureşti, în
cursie de 7 zile. ltincra-
cursul zilei de ieri, un
lităţi ale Moldovei.
riul stabilit prevede vizi 1*0 un frumos itinera grup de 28 elevi fruntaşi
tarea celor mai im por • rul a că Li:or i: timp de la învăţătură oo la Şcoa
tanie centre industriale, 4 zile si un grup format la medie din Toiuş, în Expoziţie
Simpozion ma: „C onlribulia m rdici- un turneu prin regiune de cultură şi monu din 17 salariaţi de la soţiţi dc profesorii Ram-
In oraşul Deva s-a des ffipinMLB * Ww-â*»\
mente istorice dm A r
nii rotn'mesli la dezvnl-
cu mesa „Staţia dc auto
cea Viorica, Ileana şi Li-
l.'.M. Cugir.
tn drumul
targa sliinlci mcoicale u- buz“ do W illam lnqe Du deal. Maramureş, M oldo lor ei au vizitat printre viu Muntcanu au plecat de mobilă
Comitelui pentru cu l niversale". pă o scrie dc spectaco va şi Muntenia. atlete, lo c a lită ţile : Sar- inlr-o excursie de 6 zile
tură şi art.i al oraşului re Simpoz.ionul a íost ur- le dale la Calan, Deva. t.'n alt grup format din nnsegeliiza, Băile Hercu- prin Iară. I P P i U ^ . ,
gional Petroşani a orga- mat de ispectacolul ..Mam- Brad, Hunedoara, Ohc- 35 dc muncitori nc la lnne. Orşova, Ada-Kaleh, Printre localităţile cc chis o expoziţie de m obi i fV'rxt i f c j D R V-'Kţ* .
nv/.rit, in colaborare cu zelle N ilouche“ dc Flo- lar. Simeria colectivul Uzina „V icto ria " din Că Tur nu Severul, Piteşti, lă. Modelele prezentate
Uniunea Societăţilor de rirnoml Hurvc, 1n ínter- («mirului din Petroşani lan au plecat într-o ex hidrocentrala Gheorghc vor fi vizitate sc numără; sînt produse in unităţi ' " I i i
Şliintc. Medicale, dubfili- melaren colectivulni de prezintă astăzi aceeaşi Gheorrihiu D ri dc pc A r Tg. Mureş, Chcorghicni, ale industriei locale din
ala Petroşani, un reuşit opereta ni (>rti*'.ilor a ma piesă in comuna Peircsli, cursie dc 4 7.ilc, timp în geş, Bucureşti. Ploieşti, Bicaz, Piatra Neamţ. Ba Brad, Deva, Haţeg, O-
simpozion închinat celei tón dc la Clubul munci- dm raionul Sebeş. cârc au vizitat printre Muzeul Dofiana, Sinaia, cău. Mărăşcşli, Ploieşti, răştie. Sebeş şi Petro- ® w fr -i
Sinaia. Braşov, Făgăraş.
dp a XXI-a aniversări o tórese din Pctrila. altele localităţile Tg. M u Poiana Braşovului şi at Sibiu şi allele. şani. Expoziţia a fost or
eliberării patriei. Cu a- Drumeţind reş. Singeorgiu dc Pă ganizată cu scopul de a
cesl prilej tovarăşii dr. dure. Sovala-Băi, împre lete. Excursia are drept scop se cunoaşte părerea cum
Constantin Lopâdalu, dr. In turneu jurim ile la cu lu i Roşu, ic îmbinarea mai slrînsă a părătorilor. Cele mai reu
Dumitru Pascu, dr. V ic prin ţară Cheii« Bicazului, mînăs- După exrcursiile făcute studiului teoretic cu prac şite modele vor ii pre
tor Maierescu şi dr. M l- Un colectiv al Teatru tn anii precedenţi în re- tica construcţiei socialis zentate si la Bucureşti In
hai M artinovlei nu pre lui de stat din Petroşani Recent, un gmp de 35 tixile Aqapia şi Vâratec, cadrul Expoziţiei Econo
miei Naţionale.
zentat expuneri o« te- întreprinde. In prezent. oameni »1 muncii din Humuleetli Iui Creanqă, glunUe Cluţ, Braşov, O l te. cunoaşterea mai apro-
- DEM ONSTREAZĂ SPO RTIV II