Page 9 - 1965-08
P. 9
In preajma
Fe marginea proiectului
ZILEI Constituţiei
_________________?
MINERULUI Republicii Socialiste România
A 10.000-a tonă P O S IB IL ITĂ ŢI LA R G I
pesie plan
RE A FIR M A R E
ANUL XVII. NR. 3296 MIERCURI 4 AUGUST 1965 LUPENI, corespondentul nostru vo
luntar Ioan litiu ne transmite: M ine
rii exploatării noastre desfăşoară a- „In Republica Socialistă România, întreaga activitate
eum, în preajma Zilei minerului, o de stat arc drept scop dezvoltarea orîndulrii socialiste,
vie întrecere socialistă pentru a cin creşterea continuă a bunăstării materiale şi culturale a
sti sărbătoarea lor cu rezultate cil poporului, asigurarea libertăţii şl demnităţii omului,
LUCRĂRILOR AGRICOLE se brigăzi cum sînt cele conduse de afirmarea multilaterală a personalităţii umane".
mai frumoase în producţie. Numeroa
Petre Constantin, Sabin Ghioancă, Bă-
(D in a rtic o lu l 13
al proiectului
de C onstitu
canu Sava, Nicolae Oprea, A ndrei Lu-
ca şi multe altele îşi organizează ast ţie a Republic li Socialiste României).
fel lucrul in cit tim pul să fie folosit
din plin. Rezultatele frumoase ob ţi Avem privile giul indiscutabil de în atîlea răscoale, în luptele dfn
O l R IT M SU SŢIN U T! strădaniilor depuse pentru ca planul a trăi împlinirea marilor idealuri '33, în anii cruntei terori fasciste.
nute de aceste brigăzi sînt urmarea
umane, pentru care au luptat si
Din lungul şir de inechităţi co
de extracţie să fie depăşit zi de zi.
s-au je rtfii cei mai buni fii ai pa
mise in numele aşa-zisei demo
Îndrumaţi de comitetul de partid, m i
craţii e suficient a aminti că ega
nerii din abatajele frontale au «aplicat triei noastre. litatea deplină între cetăţenii de
Definit concret si la stadiul şti
pe larg iniţiativa „Două fişii pe zi" inţific actual al concepţiei noastre diferite naţionalităţi se siîrsea cu
realizînd astfel o productivitate mai despre dezvoltarea societăţii, idea arbitrare măsuri, asigurate de ace
T O A T E F O R Ţ E L E marc cu 70 kg. cărbune extras pe lul năzuit atunci, a devenit reali leaşi texte ale Constituţiei de co
post mai mult decîl sarcina pla n ifi
tate. România este republică so
dificare regală.
cată. Pe această cale colectivul Ex cialistă. A u trecut ani putini de Ia vara
ploatării m iniere Lupeni a obţinui Si în noua lege fundamentală fierbinte a lui '44. Să te ridici in
LA TR E IE R IŞ un nou succes. In aceste zile a fost a tării renăscute se succed para două decenii, din starea unei se
expediată spre uzinele de preparare
cea de-a 10.000-a tona de cărbune grafele înlr-o sinteza de o com micolonii, la nivelul unei ţări ex
plexă valoare politică. In lin ii so-
cocsificabil extras dc la începutul a- bre dar de riguroasă precizie, pro portatoare de maşini, să posezi o
De m iine începem treierişul şi în b ri nului. iectul de Constituţie sintetizează cadenţă industrială susţinută care
gada a II-a, condusă de tovarăşul Continuînd şirul succeselor colec etapa actuală a dezvoltării la care surprinde si uimeşte, să realizezi
I n d o u ă Aurel Lăudat. tivul de muncă al exploatării noastre, n ajuns România socialistă, stat în 1970 întreaga producţie in du
strială a anului 1938 în numai 24
NICO LAE NISTORESCU însufleţit de documentele Congresului suveran, independent şi unitaT. 7.1le, să asiguri gratuitatea invă-
preşedintele cooperativei al IX-len al partidu-lui, munceşte cu Recunoştinţă fierbinte partidului tăm intulul si a manualelor şcola
s c h im b u ri agricole din Mărtîneşti si mai mult e)an pentru a da pa nostru care sub steagul biruito r al re — înseamnă efort, înseamnă în
triei cit mai mult cărbune. Hotărîrea ţelepciune. E o recunoaştere a
minerilor este sustinută'de rezultatele marxism-leninismului a cucerit pu
terea din mîinîle claselor exploa muncii pline de avint a harnicu
La cooperativa agricolă din Măr- obţinute în luna iulie, lună încheiată tatoare, a obţinut victoria deplină lui, înzestratului popor român sub
tinesti, raionul Orăşlie, recoltatul D e ce deeaSaj de toate sectoarele cu planul de ex a socialismului şi păşeşte astăzi pe conducerea încercată, cutezătoa
griu lu i de pe întreaga suprafaţă de tracţie depăşit. calea desăvirşirii construcţiei so re si înţeleaptă a partidului.
160 ha fi fost terminat cu aproape o cialiste!
săptămînă în urmă. De pe suprafaţa aşa maa°e ? Tovarăşul Nicolae Ceauseseu,
de 100 ha, griul a fost sirius cu hăr Desprind din adevărata cartă a secretar general al C om itetului
Central al Partidului Comunist Ro
nicie de către cooperatorii din cele Cooperativele agricole de produc progresului uman acele dispoziţii mân a subliniat recent înalta pre
care prevăd că întreaga activita
două brigăzi, conduse de Lazăr A vră- ţie din raionul Brad au încheiat cam Mai multe te de stat are drept scop dezvol ţuire pe care partidul o acordă
pania de seceriş a cerealelor păioase
înescu si A u re l Lăudat. tarea orind uirii socialiste, creste oamenilor dc ştiinţă şi oamenilor
pe toate cele 802 ha ocupate cu griu,
Prima grijă a ţăranilor cooperatori ría continuă a bunăstării materia de artă,. creatorilor de valori şti
secară şi orz. Dar dacă ’ în' această minereuri extrase inţifice. artistice si literare. Ţara
dm această unitate a fost să transpor privinţă raionul Brad se situează le si culturale a poporului, asigu noastră are nevoie de oameni în
te snopii la arii si să înceapă treie- printre primele raioane din Tegiune, rarea libertăţii şi demnităţii o- văţaţi si culţi, stăplnî pb marile
în privinţa treierisului, trebuie spus mului, afirmarea multilaterală a
nsul. Brigada I lucrează cu 11 ate personalităţii umane. taine ale ştiinţei, de oameni care
că s-a rămas mult în urmă, creindu-se Si în exploatările Trustului minier
laje la transport, astfel că azi 'întrea Deva întrecerea pentru a da patriei să ducă pe noi culmi visul m arilor
un mare decalaj între prima şi a doua Tot ce's-a creat in acest scurt
ga recoltă va ii depozitată in sire. lucrare. Astfel, pînă în dimineaţa zi mai multe minereuri se desfăşoară cu dar activ răstimp, a fost pus in sinteze dintre gînd şi acţiune, şti-
intă şi artă. consfinţii în literele
Cu două zile în urmă, paralel cu lei de 3 august nu s-a treierat' dccit avint sporit., La M uucelul Mic, Băita-, scopul dezvoltării materiale si cul legii supreme.
25 la sută din totalul cerealelor re- Crăciunesii, Cerlej, Zlalna şi Boita turale a poporului. Fabricile, uzi
transportul la arie, această brigadă a Omul de m iine al societăţii noa
collaie, cu toate că in fiecare unitate Haţeg s-au extras mai multe mine nele, şcolile de toate gradele, tea-,
început si Ireierişul. Pentru grăbi există cile o batoză: In plus, aici se reuri cu un conţinut ridicat de m e treie sî cinematografele ridicate în stre socialiste nu poate ii decit
rea treierişului munca, a fost organi folosesc la treieratul staţionar şi un tal. In Jun^ tulic de la Băiţa-Crăciu-' ultim ii ani sînt semnele evidentei un om de o înaltă cultură, de cu
şi
noaştere
ştiinţifică
dominare
zată pe două schimburi, formindu-sc număr do 7 combine. Toate acestea nesti s-a extras cu 4 la sută mai mult strădanii de a ridica permanent a lumii.
sini folosite cu randament scăzut. De minereu a cărui calitate a fost simţi-' omul, de a-j îmbunătăţi viata.
în acest scop echipe speciale compu
asemenea, există unităţi cn cele din lor îmbunătăţită. Reducînd procentul M ăreţul program stabilit de. Noua Constituţie va reprezenta
se din ţărani cooperatori. Pină aseară de steril din minereul comun si ex- fără îndoială un instrument puter
Cărăstău, Săliştc, Zdrapli, Birtin şi Congresul al IX-lea al P.C.R. ex
s-a treierat griul de pe circa 20 ha. Vata unde nici nu s-a început n • plostînd raţional iv irile de Pur nativ, primă aceleaşi năzuintî, semnifi nic în lupta şi munca eroicului
Dacă totalizăm această suprafaţă cu nsul. Răminerea in urmă cu acca%! minerii dc la Zlatna $i-au întrecut că o realitale prezentă sau viito a nostru popor, condus de partid,
cea recoltată cu combinele rezultă lucrare se daloreşte si slabei nr ,u prevederile lunare de plan la metal re legale dc creşterea continuă a pentru traducerea în viată a lu m i
zări a muncii la transportul ani pi cu 31,7 In sula. Tot prin îmbunătăţi nosului program de dezvoltare
că in cooperativa noastră s-a treie rea calităţii, colectivul Exploatării bunăstării materiale si culturale a multilaterală a societăţii noastre
lor. Se impune deci luarea unor harnicilor oameni ai munctî uniţi
rat deja griul de pe jumătate din su suri urgente^care să reducă decalajul La cooperativa agricolă de producţie dîn Orâştie mecanizatorii Boila Haţeg a dai peste sarcinile lunii sub însemnele unei societăţi noi. care a fost adoptat, de Congresul
prafaţa cultivată cu această plantă. ce s-a creat între seceris si treieriş. execută arături de vară. ; iulie cu 20 dc procente mai multă Fiecare prevedere de plan pre al IX-lea al partidului, pentru dez
pirită echivalentă 40 Ja sulă. Bi voltarea operei de construcţie so
lanţul lu nii iulie a fost rodnic si pen zintă o deosebită importantă, f i cialistă, pentru crearea condiţiilor
tru minerii de la Ccrtej si Zlasti care indcă dezvăluie condiţia noastră necesare trecerii la comunism.
A R A T U R IL E D E V A R Ă şi-au -întrecut. clp, exlwcţje.ym» -poporului román. • - 1 M IH A I CIOROBÎTCÂ
superioară, ascensiunea istorică a
5 si respectiv. 4,3 procente.
Ce au însemnat drepturile şi l i
In aceste zile premergătoare sărbă
preşedinte adjunct
torii minerilor din patria noastră, co bertăţile în abisul epocii anterioa al Tribu na lului regional
lectivele de mineri se străduiesc sa re o spune sînsele nevinovat curs Hunedoara
dezvolte succesele obţinute pînă a-
cum. să extragă minereu mai mult si
L A B A Z A R E C O L T E I V I I T O A R E de calitate tot mai bună.
j| > Sporul de recoltă creşte cu circa 600 kg griu rămineri în urmă tre agricole au prim it 5.279 vară ci si pentru folo
Ia hectar. buie avută in vedere tone de azotat de amo sirea . cu acest prilej a
1 @ Rolul adincim ii în forlilizarea prin descompc- tărăgănarea eliberării niu, sulfat de amoniu îngrăşămintelor exis
* nerea resturilor vegetale. terenului de snopi si si superfosfat. Toate tente în unităţi.
folosirea neiudicioasă aceste înqrăsăminte tre
Q Fiecare kg de substanţă activă din îngrâşo- O altă problemă la
a tractoarelor. Supra buie incorporate in
! mtnlul chimic aduce un spor de 9 kg griu. feţe mici s-au arot in sol, sub arătură, în ordinea zilei este ca o
® Avantajul furajelor in cultură dublă. dată cu arăturile să se
majoritatea unităţilor, •cursul acestei veri.
extindă pe suprafeţe cit
cu excepţia 'raionului Practica unităţilor a- mai mari şi sistemul în-
^ Una din cele mai în turilor de vară. De un circa 800 kq mai mari Sebeş unde această lu oricole Iruntase ca ce săminţ.ării furajelor în
semnate sarcini care de decurge această ne lată de media înregis crare s-a făcut pe mai le din Orăslie, Totesti. cultură dublă. Dar şi în
revin agriculturii în u r cesitate ? In ultima vre trată pe regiune. bine de 1.600 ha. 1 n a- Sebeş, A po ld ul de Jos această direcţie s-a fă
mătorii cinci ani este me s-a extins mult sis In această toamnă, ceastă privinţă trebuie eic. a dovedit că atunci cut prea puţin, însă- Garnituri
realizarea unei produc temul cultivării g riu potrivit planurilor de urmat exemplul gospo cind se încorporează mînlindu-se, in coope
ţii medii anuale de 4,8 lui dună qrîu. A nu l tre producţie, in cooperati dăriilor agricole de din vreme in sol în rativele agricole, cu po
milioane tone de griu. cut, de pildă, 37 la su vele agricole trebuie stat care pină în pre grăşăminte ca: 100 kg. rumb pentru siloz nu de mobilă
Pentru înfăptuirea a- lă din întreaga supra să se insămînţeze cu zent au făcut arături azotat de amoniu şl mai 595 ba. iar în G A.S.
cestui obiectiv munca faţă cu griu a fost am griu si secară circa pe aproape 2100 ha. 200 kq supeziosfal Ia 130 ha. Răminerea în
trebuie să înceapă de plasată tot după qrîu. 40.000 ha., din care du- Necesitatea execută ha se poate obţine în urmă cu această lucra
pe acum astfel îneît să re se daloreşte tot ne- U nităţile din iz»va, Simerla i i
se poată crea condiţi executării arăturilor. Cugir O .C .L produse JnJu*-
ile necesare asigurării Pentru impulsionarea e- triale — Deva au desfăcul p o p u
unei recolte bogate în fectuării arăturilor este
că din prim ul an a) v i CUM FOLOSIM PfiMiffTUL? necesar să fie m obili laţiei in primele 7 luni ale anului
itoru lu i cincinal. Una zate toate forţele, m un 1965, mobilă în valosie de
din măsurile principale ca mecanizatorilor tre 8.462.000 lei. Cele mai căutate gar
ce se cer a fi luate, este buind organizată în nitu ri sînt cauier^lv combinate tip
asigurarea unei folosiri Insămintarea griului pa porumb 38 la sută rii fără întîrzîere a a- plus pentru fiecare kg schimburi prelungite. Maramureş, Brad şi Sibiu II.
cit niai judicioase a pă- după griu impune să din suprafaţă. Este pro rălurilor de vară, este de substanţă activă din Aceasta deoarece ară
m intului. Printre alie se ia măsuri pentru e- babil ca vegetaţia in- impusă şi de motive ale Ingrăsămînl, pină la 9 turile de buna calitate De sîmbătă şi pină ieri, în de
lucrări importante care iecluarea din timp a a- tirziată a porumbului fertilizării terenului. kg qrîu. Dar şi in acea făcute cit mai devreme pozitul din Deva su intrat alte 4
asigură o bună pregăti lă lu rilo r si pentru fer- să nu permită realiza Prin grăbirea acestei stă privinţă se m ani în vară şi fertilizarea vagoane de mobilă in valoare de
re a solului se numără tilizarea solului. Fără a rea planului decit cu lucrări putem asigura o festă multe neajunsuri. raţională a solului 6tau aproape 100.000 lei.
executarea arăturilor executa de acum aces condiţia efectuării ară desfăşurare normală a Ia baza recoltei viito a
de vara şi fertilizarea te importante lucrări turilor de vară pe ţoa proceselor de dospire La cooperativele agri re de griu şi în ultima
cole din Ratiz, Sarmi-
suprafeţelor ce vor fi ale solului nu ne p u le suprafeţele eliberate a solului şi dc descom segetuza, Dentsuş, Să Instanţă realizarea a-
însămintate cu uhu de tem aştepta la o recol din vreme de culturi. punere în condiţii op laşul de Sus. Miceşli, cestor sarcini reflectă
toamna. tă sporită in anul v i Există toate condiţiile time a paielor, resturi V iu lu i de Jos ele. in- sau nu preocuparea Magazin
In regiunea H une ilor. pentru realizarea aces lor de mirişti şi altor nrăşămintele chimice nu pentru folosirea eît mal
doara acţiunea de re Unităţi ca cele din tui lucru şi lotuşi, piuă resturi vegetale. «înt folosite cu grijă îudicioasă a pămînlu- arrtenajat
coltare a cerealelor pă- Cilmc, Deva, Vaidei, acum, în cooperativele Unităţile agricole so fiind lăsate pradă in lui. Este de datoria tu
ioase, în linii mari, a Orăştie si altele, care aqricole nu s-au făcut cialiste din regiune dis temperiilor co margini turor lucrătorilor di.n
fost încheiata. Dc ace în anul trecut au făcut arături decit pe 3 934 pun de mari cantităţi de drum uri sau in ca agricultură de a lua La Alba Iulia au fost terminate |
ea, la rubrica „actuali din vreme arături, au hectare, ceea ce repre de înqrâsăminte chim i pătul tarlalelor. De a- cele mai eficiente mă lucrările de renovare a magazi
tatea Pe ogoare" se în ob|inut de pe m ajorita zintă 11 la sulă din su ce. Numai dc la înce ceea trebuie luate mă suri pentru ca fiecare nului pentru desfacerea legume
scrie, in afara de treie- tea suprafeţelor, pro prafaţa planificată. V o r putul anului si pînă la suri nu numai pentru
executarea fără îniîr- petec de pămint să ro lor şi fructelor aparţinător U.R.C.C,
ris, şi executarea ară ducţii medii de qrîu cu bind de cauzele acestei 1 august cooperativele ziere a arăturilor de dească din plin. Noua unitate, modern amenajată
si dotată cu m obilier din melami-
Aspect din secţia de îmbuleliere a laptelui de la Fabrica de produse'
lactate din Livezeui, nate, in cintă ochiul cum părătoru
lui atft prin aprovizionarea abun
dentă cit şi prin estetica generală
a magazinului.
O nouă re a liz a re Recepţionai —
în d o m e n iu l e n e rg e tic 80 apartamente
Combaterea chimică a bo li
lor şi vătămătorilor la cultura
trifoiu lu i pe ogoarele coopera
tivei agricole de producţie din La Pcsliş s-a pus sub tensiune, marţi la orele 16 şi 31 dc minute, noua In m icroraionul nr. 3 din ora
Turdaş. static de transformare de 220 110 Kv. Această un'Katc, deosebit de impor şul muncitoresc Hunedoara, a
Această lucrare are o im tantă pentru economia naţională, a fost proiectată in întregime în tară.
portantă economică deosebită, Ea este dotată cu un autotransformator de 220 M V A , prim ul de acest gen începui ieri recepţia finală a blo
contribuind la obţinerea unor fabricat în tară la Uzinele „Elcelropuicre" din Craiova. Toate agregatele cului V 6 cu 80 de apartamente pe
seminţe cu o valoare biologică staţiei sini realizate la nivelul tehnicii actuale. Ele sint comandate de la care constructorii de la I. C. S.
ridicată. distantă. Apariţia unui deranjament po traseu se semnalizează automat Hunedoara l-au terminat în cin
la dispecer pentru a fi izolat şi remediat.
stea zilei de 23 August. Intr-un
O dată cu darea in exploatare a staţiei de transformare s*a ridicat şl
stadiu avansat sînt şi lucrările de
tensiunea de la 110 la 220 Kv a liniei electrice Luduş-Hunedoara, constru
ită şi dată in exploatare in anul trecut. Ia complexul comercial din acest
l ‘e această cale se asigură o mal bună alimentare cu energie electri microralon.
că a Combinatului siderurgic din Hunedoara, a exploatărilor miniere din
Tcliuc şi Ghelar, a preparatei de minereu de la Teliuc şl altor unităţi
Industriale.