Page 10 - 1965-09
P. 10
Pag. 2 Drumul socialismului Nr. 3321
■ in» - -■! ■m
■ M
RINDURI P E S C U R T • £ • • • • • m n
/ I i f l #
a
P E LA C O R E S P O N D E N Ţ I / i " •
f *j M - „ r f i .
T ' © Colectivul Teatrului dc păpuşi suri „Cine şlie, cîştigă", călătorii pc t i P io /s şr/
DESPKE din Alba luIia munceşte cu îhsUfle- hartă, consfătuiri, prezentări şi re S a /. G / P / G O & G S C C ' A /G 9 & A
ţire pentru punerea în scenă a spec
cenzii de c&rţi etc.
tacolului „Sus, lot mal sus0 de Alecu
De rnullă popularitate s-nu bucurAl
Popovici. Spectacolul este pregătit simpozioanele: „Soiul romnnesc în p r o d u c e :
pentru Festivalul mondial al tealfelor Irecut şi nzi“, „Pe harta patriei în
de păpuşi şl marionete ce va avea loc anii noşlri liberi** şi „Cartea roma
la Bucureşti între 10 şi 15 septembrie nească după 21 de eni de In elibe
rare*' (T. PETRESCU — corespondent).
a.c. (T O M A PETRU — corespondent).
L /H B O G A T S O R f/p IfiV r D P
O 9 treprinse de Biblioteca comunală din eslradă din Deva „Concert magazin", C /O R Â P / DEl Zv / B U M SAC
© In cadrul acţiunilor de masă în
© Spectacolul Teatrului de sini de
Sălaşul Superior, raionul Haţeg, re prezentat recent la Teiuş, a-a bucu A*
cent a fost prezentată de către tova rat de succes. A u plăcut m ult inter
răşa ilu l Anela recenzia car Iii „Mă pretările tovarăşilor: Lucian Radu- C s /? ,fr/ ro ^r/E
voi întoarce4* de M ilos Krno Recen lian, Vaier Georgescu, Rodica Mody,
zia, bine alcătuită şl prezentată, a Roman Lucuin, Ion Duruş, George Ca- W Â G J Z /A /flf& S A f-
DEPUTATĂ fost ascultată la căminul cultural, cu snn şi alţii. Neplăcut a fost, în schimb,
un alt aspect: lum inile şi m icrofoa
un viu interes de peste 150 de cetă
ţeni. (ANDREI NASTASE — cores
pondent). nele în -loc să ajute spectacolul, »l-au 'c /Â t/n 7 ?
deranjat. Apoi. biletele s-au reparti
Presa şi radioul pătrund tot mal mult in m ijlocul maselor. In t © Biblioteca raionala din Alba Iu- zat — m ulte din ele după .prietenii şi
grafie, un aspect din parchetul Poiana Răchiţelei <te la I.F. Dobra. Mun* 1ia a organizai în ultim ul timp nu cunoştinţe (I. CIORTEA — corespon \ l£ fif£ /? /C //A V /tS r£ £
cilori forestieri citesc în colectiv ziarul. meroase acţiuni cu cartea: concur- dent).
p x istă in curtea şcolii din Baia £ //M £ ? £ £ m /£ Â T F
dc Criş un nlic bâtrin. Nimeni
nu poate şti precis cili ani are. Nici I
chiar Chcorghe Marinescu, om mai
in virslă, care munceşte de mult
timp la şcoală in calitate de învă LE SARCINI ALE ŞCOLII NOASTRE (!)
ţător, nu cunoaşte acest lucru. In
ultima vreme insă cei de la şcoală IN ATE N ŢIA
s au hotărit ca să taie acest nuc.
Viorica Rişcuta. directoarea şcolii
de 8 ani din Baia de Criş, dă ex Raportul Comitetului tăm in lu lul sînt noi şi con deschid dezvoltării scolii activitate va trebui mult şcolii si pînâ Ia ultimele cadrul comisiilor melo-
plicaţii. Central al Partidului Co cludente dovezi ale g rijii noastre — şi pe deplin animată în viitor. planificări pe obiecte, dîcc, spre a deveni un C O P T U f l l R E A
munist Roman prezentat deosebite ce o acordă conştiente de răspunde Planurile şi planifică- vor fl întocmite judicios, real şî preţic* ghid in
- Nud mai putem lăsa, Cînd era <*e tovarăşul Nlcol ie partidul acestei plrqh ii rea ce o au în formarea rile, începiiid de la pla- oin limp, discutate, com- desfăşurarea muncii din
şcoala veche... Ceuuşescu In c d dc el principale a revoluţiei „schimbului de mîine", nul general de muncă al pietate şi definitivate în şcoală.
Viorica Rişcuta n-a mai conti IX-loa Congres, a acordai culturale din tara noas cadrele didactice <le la
nuat cu explicaţiile. îşi dădea sea o atenţie deosebilă pro tră. Şcoala medie „Dccebal" Nu t£ apuca de lucru pîni cînd nu ai copturit
ma că oricine poate înţelege despre blemei îuvătăm înlului de Faptele acestea sporesc din Deva îşi exprimă lio Clasa şi individualitatea elevului locul de muncă
ce este vorba. stat, diiul o înaltă pre pe dc o parte bucuria şi tă r î r o<i fermă de a munci Loveşte uşor cu ciocanul tavanul şi pereni.
ţuire color poale 157.000 mîndria justificată a ca ou eforturi sporite pen
J a Baia de Criş exista inlr-adc- de cadre didaclicc care tru ridicarea calităţii p ro D aci sună’ înăbuşit exista pericolul cad^nf
^ văr şcoală. Una destul dc ve muncesc cu însufleţire drelor didaclicc, iar pe cesului de învăţ&mint, Un principiu de bază lor, golurile şi posibili Cele 8 clase a Xl-a unor cop*un NU UI TA)
de *>llă parle răspunde
che. Localul insă devenise neîncă pentru instruirea şi edu rea mare ce revine tutu pentru întărirea muncii al pedaqoqiei reclamă tăţile reale de muncă ale vor constitui o preocu COPruRlPEA S£ EXECUTA CU ATENT»E 51 0E
IA 01STANTA. CĂDEREA COPTURI LOR TE PpAT£
pător. carea comunistă a tinere ror lucrătorilor din şcoli de educaţie, pentru con tuturor pedagogilor să fiecărui elev, spre a lua pare a şcolii încă din ACCIDENTA PE.TINE P£ TOVĂRĂŞII TAI DE
primele zile ale noului
lină seama de specificul
apoi măsurile cele mai
Se punea problema consttuitii lu lui şcolar uin patria pentru îndeplinirea îna l tinua perfecţionare a fiecărei clase si -al fiecă corespunzătoare, menile ah şcolar şi chiar înain MUNCA*'
formelor
metodelor şi
unui local nou şi aceasta cit mai noastră. tei si nobilei lor m isiuni dc muncă în vederea în rui elev. D iriq in ili şi pro să asigure succesul m un te de deschiderea aces
Construcţiile de scoli şi
devreme. Prin anul trecut, Viorica internate, extinderea qra- pe linia ridicării calităţii deplinirii cu cinslc a lu- fesorii care vor munci cii cu noii noşlri elevi. tuia. Pe baza rapoarte
Rişcuta a început să discute cu oa tulfălii manualelor şcola învătăm întului noslru la turor sarcinilor ce revin cu cei 320 de şcolari din O problemă ce va sta lor comisiilor de ma
nivelul exigentelor etapei
menii. Avea ea in cap toate planu re s' lo 1 n \a flm in ! :i dc actuale de desăvîrşire a şcolii noastre in lumina clasa a ÎX-a — noii elevi în atenţia noastră esle turitate din iunie şi
rile. Se gîndisă cam cum să arate cullură generală, preocu ai şcolii noaslre — vor şi aceea a închegării august 1965 şi pe
localul, unde va li amplasat. Oa parea pentru îmbunătăţi construcţiei socialiste. documentelor Congresu lUa Icqătufa cu profeso noilor colective ale ce baza rezultatelor ab
menii din sat au aprobat iniţiativa rea continuă a condi(ii însufleţite oe perspec lui al IX-lea al Partidu rii si rilrigintil acestor e- lor 10 clase a X-a, care solvenţilor noştri Ia exa
se împart în reale şl u- menul de admitere în în-
directoarei şcolii. Iar ca totul să lor de dezvoltare a învă- tivele grandioase ce se lui Comunist RomAn. levi, cu părinţii lor, vor înane. Pentru a evila u- vătămîhlut superior şi
avea convorbiri in d iv i
meargă bine a fost aleasă chiar ea duale şl colective cu e- nele neajunsuri manifes tehnic, vom analiza re
preşedintă a comitetului de con levli pentru a le cunoaş tate în trecut, riiriqinţii zultatele muncii noastre
strucţie. Intre timp, cetăţenii au în Continua perfecţionare a cadrelor te particularităţile indi şi profesorii de la aces de preqălire a absolven
ceput să depună fondurile necesare viduale şl pentru a fo te clase vor sta de v o r ţilor din anul şcolar tre
construcţiei. Trebuiau mulţi bani. In vederea realizării u- din comisiile metodice, aspectele pozitive ca şi losi cu fiecare procede bă din timp cu fiecare cut şi vom stabili mă J^ ==:
Nu pofi înălţa un local cu etaj. cu ele adecvate. Vom căuta elev, ajulîndu-1 să opte suri, in consecinţă, pen K
nuia din obiectivele p rin ca şi din şedinţele con cele neqalive legate de i 1
8 săli de clasă, laborator, biblio cipale fixale în docu siliului pedagogic, verigi problema folosirii mate să incheqăm colectivele ze spre acea secţie ale că tru pregătirea seriei —
tecă şi alte încăperi cu o sumă re mentele Conqresului a; importante ale sistemului ria lului didactic, în vede acestor clase cu multă rei discipline l-au atras 1965/1966. V
dusă. Oamenii şi-au propus să iacă IX-lea al Partidului Co dc perfecţionare profe rea realizării unui larg nri|ă, prudentă şl tact şi unde poate obţine re Aceeaşi preocupare 1
p e d a g o g i c , respectind
un lucru serios. Şcoala să tie lumi rnii riist Roman — creş sională si metodico-peda- 6chtmb de experienţă din principiul repartizării zultatele cele mai bune. specială o vom acorda * E E i
Şi în această muncă tre
nată cu becuri electrice, în săli să terea calităţii învăţămân qoqică, programînd în care să tragem concluzii forţelor eqale în fiecare buie procedat cu m ult şi claselor şi grupelor iii
de la sec|ia serală
şi
bată parchet, pe coridoare mozaic. tului — prima sarcină ce cadrul aceslor-a lecţii utile pentru munca noas clasă. In primele zile ale tact, cu căldură şi pru fără frecventă, cu tot 1
In fine, să facă o şcoala frumoasă. stă in fata şcolii noaslrc, deschise, probleme de tră de viilor. anului şcolar, 1965-1966, dentă, (leternunînd elevii ceea ce este specific a- —
ca de altfel in fata tu specialitate, de educaţie, Pentru a evita perico
După ce totul a fost plănuit, de turor şcolilor, este con de melodică ş.a. urmale lul rulihei, al inerţiei, al prin convorbiri, v e rifi şi uneori pă rin ţii să re cestor forme de învâtă- j
putata Viorica Rişcuta şi Chcorghe tinua perfecţionare a de dezbateri străbătute anacronismului şi anchi cări orale si scurte lu nunţe la ambiţii si pre mînl. a
Marinescu. secretar al comitetului personalului didactic în de răspundere, pasiune lozării profesionale, pro crări de sondai vom că- judecăţi in aefavoarea DUM ITRU SUSAN -----1
de construcţie, ajutaj de comitetul domeniul specialităţii şi si principialitate, in ve venite din netinerea la ula să cunoaştem care aptitudinilor reale ale director al Şcolii medii
esle nivelul cunoştinţe
executiv al sfatului popular comtt- pe tărim metodico-peda- derea găsirii si aplicării curent cu proqresele elevilor. „Decebal" Deva
nal şi de alţi cetăţeni, au plecat in goqic. In acest sens, în de metode, procedee şi ştiinţei şi artei, vom a-
căutarea meşterilor. Nu oricine poa- că din clapa acluală vom forme de muncă menite mena|a in cadrul cabine
tului pedaqoqlc al şcolii
iAe„face O treabă bună. organiza şi intensifica să ^asigure lecţii de ca o vitrină cu noutăţile e- N u vi se c e r ju s tific ă r i,
activitatea, comisiilor me litate.
«>d ltt primăvara anului trecut s-au lodice pe specialităţi, in *Uil â'se/nenea prilej de ditoriale in domeniul pe-
început lucrările. Cetăţenii din sat, cadrul cărora st* vor dis dezbateri fructuoase îl vom întocmi liste biblio to v a r ă ş i d e la I.F . O r ă ş tie
metodicii,
daqoqlei
şi
majoritatea lor. au venit in ajutor. cuta noile proqrame si constituie şi viitoarele
Dar greul a rămas de realizat în manuale şcolare precum grafice pe specialităţi cu (Urmare din pag. I)
acest an. O dată cu venirea vacan şi nrlicolele. studiile, 1 ro consfătuiri jalonale şi o- articolele, studiile şl tra muncitorii, să le asiguri front de lu intreprinderea de construcţii
tatele cele mai
noi şi
cru. condiţii bune de viată. Or, am
tei, Viorica Rişcuta n-a mai avut tatele şi lucrările mai vm- răseneşli ale cadrelor d i vom orqaniza dezbaterea — Ce măsuri aţi luat pentru a vă întîlnit la Ulica m uncitori care dor
sstimpăr. Toata ziua stătea prin portanle apărute în u lti dactice. Pe baza experien acestora in cadrul comi asigura necesarul de efective ? meau in condiţii nesalisfăcălod/e cu
tre muncitori. Trebuia să procure me perioadă în oomeniul ţei în munca la clasă, ca siilor metodice sau in — Ajn trimis în permanentă dele toate că în magazie se găsesc sufi şi montaje miniere Petroşani
materialele, să vegheze la calita specialităţilor respective. şi pe baza'lecturii de spe cadrul filialelor societă gaţi în tară. Dar de cele mai multe ciente paturi şl cearceafuri. Magazio
tea lucrărilor. Cînd nu reuşea, Ne vom strădui să facem cialitate, vom dezbate ţilor ştiinţifice a căror ori n-au rccrulat suficienţi munci nerul Manta de la A lu n u nu se în
tori...
dădea fuga la sfatul popular şi ce — $ ! mai esle încă ceva — com grijeşte de aprovizionarea cu ali
rea ajutor. Apoi iar apărea prultre pletează tovarăşul Vasilc Pavel. N u mente, iar conducerea întreprinderii str. M. Eminescu nr. 17,
oameni veselă câ a făcut înec un este suficient să recrutezi oameni - in nu sesizează organele U.R.C.C pen
pas înainte. paranieză fie spus această muncă s-a tru ca aici să fie numit un om com
petent. A m citat doar două cazuri
/ j m aflins la Baia de Criş cu ci- desfăşura! sporadic şi n-a fost bună care arată că este destul de slabă angajează de urgenţă:
* M teva zile înainte de 23 August. orientarea ca aproape 80 Ja şută din preocuparea pentru asigurarea con
In curtea şcolii se aflau Viorica muncîiori să fie aduşi oin acelaşi ra diţiilor de trai necesare lucrătorilor
ion, cum a procedat Ja 1. F. Orăştie -
Rişcuta şi Gheorghe Marinescu. ci trebuie să le îngrijeşti să-ti păstrezi
Erau tare preocupaţi. Le era teamă din parchete. — zidari şi
cd nu-şi vor putea respecta planu
După cele relatate de tov, fnq. Vasile Pavel obiectivitatea
rile. Meşterii tăceau ultimele fini ,/Cauzei principale11 a răfhînerii în urmă este din nou pusă — muncitori necalificafi.
sări la impunătorul local. Parchetul sub semnul întrebării. Faptele arată că această „singură jus
răScliP.tat, lustrele montate, curen tificare" este Un paravan după care se ascund alte lip s u r i: Condiţiile de angajare sint cele prevăzute in H, C, M.
tul electric pus h punct. Trebuiau slaba organizare şl folosirea ne judicioasă a forţei de muncă.
aşezate geammile. montate becu .Şi să mal cităm un exemplu edificator in acest sens. Cu toa 1053/1959.
rile, terminată tencuiala exterioară. te că luna august esle luna in care se recrutează forţa de Informaţii suplimentare se pot cere de la serviciul perso-
Şi apoi altele. în făţa şcolii urma muncă, conducerea întrep rind erii a aprobat plecarea în con
să se niveleze terenul, iar iiucul cedii a celor trei şeii ai secloare|or de exploatare de ta Gră nat al întreprinderii.
acela să fie tăiat din rădăcină. dişte, CUqlr şi Orăştie. Acum cînd au început să sosească
muncitorii, aceştia sînt purtaţi de colo-colo de către gestio
Acoperă o buna parte din şcoală.
narii de parchete. In loc să eşaloneze concediile in aşa Iei
J a oră cînd apar aceste rînduti
îneît şelil de sectoare să poată merge ei pe teren pentru re
* * lucrările la şcoala din Baia de crutarea lortel de muncă, ei fiind cei ce cunosc mai bine
Criş sînt pe terminate. După cum condiţiile de lucru dirt parchete, au plecat tovarăşi din ser FABRICA DE CARTON ASFALTAT TURDA
ni s-a spus la începutul lunii sep viciile funcţionale, lucrători d i n sectoare si chiar directorul
tembrie, va ii introdus In săli mo întreprinderii, tovarăşul M an o|c Constantin. Aceste aşa-zisc strada H orticulturii nr. 10, telefon 1120
bilierul. Apoi va urma inaugura!ca. „e fo rtu ri" pentru recrutarea fo rţe i de muncă, cum le numeşte
Copiii din Baia de Criş vor păşi tovarăşul Remus Moqoşan. sînt făcute în plus, in locul unei
munci orqanizate. V i n d e
pragul noului an şcolar într-uti lo
Nu vi se cer justificări lo v a rgşe inginer şef. vl se cere o
cal impunător, deosebit de frumos. muncă susţinută, bine organizată pentru îndeplinirea sarcini Din stoc, fără repartiţie
In acele momente desigur că cetă lor de plan. Aceasta cu alît niaî mult cu cit în timpul care
a mai rămas pină la sfîrşitu! ahulul trebuie ca pe lingă rea
ţenii se vor gindi şi la neobosita
lizarea sarcinilor zilnice şi a recuperării răraînerii in urmă. COVOR P.C.V. (linoleum)
deputată Viorica Rişcliţa, tare Şi-a să se creeze stocurile de lemn planificate pentru prim ul tr i
sacrificat tot timpul din varc aceas mestru al anului viitor. Cu justificări nu vor fl învinse gre
utăţile pe care te are de trecut colectivul de muncă de la I.F.
ta pentru a crea copiilor cele mai
Orăştie. E nevoie de o muncă concretă, de îndrumare şi
bune condiţii de învăţătură. control, de organizare minuţi oasă a muncii în fiecare parchet
forestier.
V . ALBU Cîmpu! lui Neag: Peisaj montan:
întreprinderea forestierA PETROŞANI
] 1,27 Piese alese din repertoriul de „In excursie" — program de cînlece gramul I); 7,30, 9,00; 11.00; 13,00;
15,00; 17,00; 19,00;
21,00;
A G E N D A estradă; 13,00 Fragmente din operA pioniereşti,- 11,15 „Rîule ce curgi la 0,52-0,55 (programul II). 23,00; vinde din stoc supranormativ următoarele materiale:
„Năpasta* de Sabin Drăgoi; 14,10
şi
vale — emisiune de cînlece
Prelucrări din folclor ale compozi jo cu ri populare,* 12,30 Tineri Inter
torilor noştri; 15,00 „Dansul chitare preţi: soprana Agatha Druzescu si
lo r ” — muzică uşoară; 15,45 A rii violonistul Varujan Cozighian; 13,03 TELEVIZIUNE — a s p e r g o l ;
VINERI 3 SEPTEMBRIE 1965 din opere interpretate de Moricta Suită ardelenească pentru fanfară — bandaje penffru locomotive C.F.F.;
Grebenlşan; 16,15 „C întărelii satu
de Dumitru EremlA; 13,15 „M ic bu
lui* — emisiune de melodii popu chet de melodii dragi"; 13.30 Limba 19,00 Jurnalul televiziunii (1);
lare; 16,30 Eimisiune de basme: „ V i noastră (reluarea emisiunii din 30 19,20 Pentru copii: filmul „Fata cu
C I N E M 4 — cinematograful „M in erul"; IL1A: teazul Azmun" de D. Naghîşkin ; august). „C uvinte străine” . Vorbeşte parul lung"; 20,00 Săplămlna; 21,00 — buioane penlru eclise tip 13v75 ;
Logodnicele văduve — cinemato 17,00 Canţonete interpretate de so acad. Al. Graur; 13,40 Concert de
graful „Lumina"; HUNEDOARA: lişti de muzică uşoară; 17,30 In s lu j prinz; 14,35 Parada instrumentelor Avanpremieră; 21,10 Reportaj m uzi
DEVA: Domnul — cinematogra Romulus şi Remus — cinemalogra- ba patriei; 18.00 Din muzica popoa — muzică uşoară; 15,10 Muzică de cal; 21.40 Cu aparatul de filmat la — ro ji vagoane C.F.F.;
ful — „Patria"; Cei Irci muşchetari ful — stadion „C o rvinu l". relor! 18,30 Muzică uşoară interpre balet din opera „Faust" de Gounod,- Muzeul Zambaccian; 22,00 Cîntecul
— seriile I şi II — cinematograful
tată de Nanu M ouskouri şl Victor 15,30 Din Ifirllc socialiste; 16,00 Cu în imagini/ 22,30 Jurnalul televiziu
„ A r ia 0; PETROŞANI: H alorii — se B u n e a » 18,50 Radlosimpoz.ion, cer clnlccul şi jocul pe meleaguri do nii (11) şi buletin meteorologic. — scoabe penfru traverse de 80 ; 100 şi 120 mm. ;
riile 1 şl II — cinematograful „Re R A D I O cetarea sociologică concretă: obiect brogene; 16,20 Sport; 17,15 M ari
publica” Rachetele nu irebuie să de şi metodă; 20,00 Radlogazeta de sea cinlăretl de operă din trecui: Apollo
coleze — cinematograful „7 Noiem- — Piese de schimb pentru fierăstraie mecanice tip Sfhil
ră, 20,30 M elodii interpretate de Granforte,- 18,25 Din operele lui Ituletin m eteorologic
brie1*; LUPENI: M icu l pescar — PROGRAMUL I: S,06 M arsuii Aida Moga, Fred Frohberg si Kny Paul Abraham; 19,05 Piese de eslra-
cinematograful „Cultural"; SIME- sportive: 5,15 Jurnalul satelor: Pro Star; 20,45 Noapte bună, c o p ii: — piese pentru tractoare K.D. 3 5 ;
RIA: V ie ţi uscate — cinematograful bleme de agrotehnică diferenţiată; „Drum bun, nene“ l — povestire de dă; 19,30 Şcoala şi viaţa,- 20,30 M e PENTRU 24 ORE
„M u re şu l0; A LB A IULIA: Fernand 5,25 M ici piese instrumentale; 5,35 M arin Traian; 21,45 M elodii popu lodii populare Interpretate de A le
cow-bOy — cinematograful „V ic to Gimnastica de înviorare; 5,45 Chilă lare interpretate de Sofia Pnpn» xandru Grozulă şl Florea Nelcu; Vreme neslabilâ, cu cerul noros — obiecte de inventar.
ria*; Cabotinul — cinematograful orchestra de muzică populară a Sfa- 23,05 „Şoapte de dragoste" — mu 21,46 Intîlnire cu mici melodii; 22,30
„23 August"; SEBEŞ: Fata în doliu tului popular din Giurgiu,- 6,10 Piese ziua. Local vor cădea plot slabe. Cei interesa)! se vor adresa întreprinderii fores
_ _ cinematograful „Progresul"; Bă zică uşoară. A ctriţa Leopoldina Bălănuţă recita V in lu l va sufla po trivit din sud şi
distractive; 6,35 M elodii vieneze —
dăranii — cinematograful „Sebeşul"; pentru dumneavoastră din versurile sud-vest. Temperalura aerului va tiere Petroşani, strada 6 M artie nr. 36, cu comenzi
muzică uşoară; 7,15 Tineri solişti PROGRAMUL II: 7.35 „Cîntă o
ORĂŞTIE; Laleaua neagră — cine sale preferate» 23,05 Pagini alese oscila între 25 şi 30 grade ziua, iar
matograful „Patria"; Cu bicicletele de muzică uşoară; 7,30 Sfatul medi mandolină” — muzică uşoară; 8.30 din muzica de operă; 23,46 Melodii term e, sau la telefon 362, 365, 317 zilnic între o re
spre lună — cinematograful „Fla cului; Cura de slăbire; 7,45 Salut De la o melodie la alta,* 9,03 „Ce noaplea între 12 şi 17 grade.
lirice de pretutindeni. le 7 ,3 0 -1 5 .
căra0; HAŢEG: Solii in oraş — ci voios de pionier; 8,06 Itinerar fol frumoasă-i viata noastră** — emisiu PENTRU URMĂTOARELE 3 ZILE
nematograful „Popular*; BRAD : Să cloric muzical; 9,00 La microfon me ne de cînlece şi jocuri populare; Radiojurnale şî buletine de ştiri:
rutul — cinematograful „Steaua ro lodia preferată; 10.03 Teatru la 9,30 Radiorachela pionierilor (relua 5,00; 6,00; 7,00; 8,00; 10,00; 12,00; Vreme neslabtlă cu cer noros şi Comenzile vor fi onorate cu promptitudine.
şie"; LONEA: Femeia necunoscută microfon „Portretul" de Al. V oilin ; rea emisiunii din 31 august); 11,03 14,00; 16,00; 22,00; 23.52-23,55 (pro temperalura variabilă.