Page 28 - 1965-09
P. 28
PAGINA 4
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr.3325
In curs de 10 ani, între 1954 şi 1964, aqricole, fabricile de maşini livrează
proouelia industrială a R.P.D. Coree cantităţi mari de tractoare, camioane
ne a crescut în medie cu 34,8 la suiă si diferite maşini aqricolc necesare c-
pe an. In 1964 producţia industrială fecluării lucrărilor agricole cu m ij
qlobală a fost dc II ori mai mare do loace mecanice.
c il in 1949 şi de 13 ori mai mare de- In provincia Ryanqqanq. una din
cit in 1944, înainte de eliberarea tă principalele rcqiuni agricole oin n o r
rii. dul tării, insăminlarea, aratul, p liv itu l
Astăzi, Industria grea a R.P.D. Co şi slrinsul recoltelor sini în cea mal
mare parte mecanizate.
reene osie înzestrată cu o tehnică
Convorbirile modernă şi dispune de o puternică Pe linqă construcţia dc mari centra
iPifiieZiM TI bază de materii prime. Numai în 1964, le clcclricc, în R.P D. Coreeană s-a
desfăşurat în u ltim ii ani un vast pro
industria grea a produs 12.5 miliard»
k W h energie eleclrică. 14.4 milioane gram de construcţie de centrale elec
SO FIA 7 - Corespondentul A- Oaspeţii au lost întîmpinaţi de tone de cărbune, 1,34 milioane tone trice m ijlocii şi mici în mediul rural.
M O S C O V A 7 (Agerpreş). — fontă, 1,13 milioane lone otel. 2,6 m i Energia electrică furnizată de aceste
La Moscova au început con vor gerpres transmite: Nicoîae Encscu, directorul pavi lioane tone ciment. 750 mii lone în centrale contribuie la promovarea me
birile între conducătorii sovietici, Editura .,Navodna Kultura" din lionului şi dc consilieri ai amba grăşăminte chimice, diferite maşini şi canizării în cooperativele agricoli In
L Brcjnev, A. M ikoian, A. Kosî- R.P. Bulgaria a scos zilele acestea sadei României în Grecia. Cei utilaje inouslriale şi alte mijloace da satele de munte din provincia F
ghin şi membrii delegaţiei dc partid dc sub tipar in colecţia ,,Poeţi prezenţi au manilcslat un interes producţie. gvong dc sud, de exemplu, sini
şi guvernamentale a R.S. Ceho contemporani", un volum de poe deosebit îaţâ de cele patru tipuri funcţiune peste 60 de centrale mi,
slovace condusă de A Novolny. zii de Tudor Arghezi. Culegerea dc tractoare expuse, faţă dc ma In R.P.D. Coreeană există 9.190 şcoli cil şi mici.
Intr-un comunicat transmis de cuprinde 96 poezii şi este intitu şinile unelte. aparatajul de teh şi inslilule de învătămînt în care în
agenţia TASS se arată că în lim- lată ,,Dc cc-aş li trist". La tra vaţă 2.556.000 de elevi. In fiecare an Cele 345 dc centrale electrice m iilrf-
pul convorbirilor care s-au desfă nică nucleară şi alte maşini care stalul alocă fonduri mari penlru con- cii şi mici din tară asiqură astăzi e-
şurat înlr o almosleră de cordia ducere a participat un colectiv au lost puse in luncţiunc în iaţo Mruirea de şcoli. AsUcl. de pildă, în leclrificarca a 95.5 la sulă din sate
litate, înţelegere reciprocă şi prie dc poeţi bulgari sub conducerea oaspeţilor. 1964 investiţiile în construcţia de şi 81 la sută din qosporlăriile agri
tenie Jrătească au losl discutate lui Niholat Zidarov. In prefaţa, Ziarele din Grecia, printre care şcoli au crescut de 1,5 ori în compa cole.
problemele dezvoltării continue a semnată de Nikolai Zidatov. se Makedonia", „ Tesaîoniki' şi raţie cu anul 1956. Astfel, in 1964 au
relaţiilor sovielo-cchoslovace. De spune printre altele: ..Versurile „ Avghi" au publicat numeroase
asemenea, a avut loc un schimb lui Tudor Arghezi silit limpezi ca fost construite in total 377 şcoli ele
rle păreri asupra problemelor ac izvoarele Carpaţilor. melodioase articole elogioase la adresa pa mentare, medii si inslilule de învălă-
iuate ale po liticii internaţionale vilionului românesc dc la lirg. mînt superior.
şi ale mişcăr i comuniste şi m un ca o muzică gingaşă. Ele slăvesc ST O C K H O LM 7 (Agerpres). - In R.P.D. Coreeană mecanizarea a-
citoreşti mondiale. pe oamenii simpli Şi natura ro In cadrul Tirgului internaţio
mânească, sint pline de bucurie, qnicullurii a luat o mare. dezvoltare.
nal de mostre de la Stockhohn.
dragoste şi lumină...". . Tinînd seama dc sporirea supralclelor
Vietnamul de sud: Apariţia acestei traduceri este luni a lost sărbătorită ziua Repu ai Viel-C ongului (membri ai Fron
V IE T N A M U L DE SUD. — Soldaţi
blicii Socialiste România. Cu a-
apreciată m cercurile literare bul ccst prilej, ambasadorul Româ tului Nalional de Eliberare) cu m i
gare ca un eveniment de seamă, niei in Suedia, dr. Petru Mânu. traliere şi automale, ascunşi in slul, Santo D O EXPERIENŢA INTERESANTĂ
ca o contribuţie importantă la şi directorul expoziţiei româ aşteaptă trupele americane.
dezvoltarea relaţiilor culturale ro neşti. arhitect Claudiu Popcştea- In ultimul număr al buletinu
mâno bulgare. scrie Ivan Ruj, cri nu. au oferit o recepţie la care lui .,Problemele biologici cosmi
tic literar şi vicepreşedinte al au luat parte personalităţi din ce” a apărut relatarea despre o
Uniunii Scriitorilor bulgari.
viaţa politică şi economică a Sue interesantă experienţă căreia i au
SA LO N IC 7 (Agerpres). - diei. membri ai corpului diplo fost supuşi doi oameni dc ştiinţă
Pavilionul Republicii Socialiste matic. oameni de alaceri. ziarişti. sovietici. Ei au rămas 30 de zile
SAIGON 7 (Agerpres). —
Unităţi guvernamentalei sud vie t România din cadrul Tirgului in Cei prezenţi au felicitat pe or intr-o cameră de presiune erme
nameze au fost surprinse luni in- ternaţional de la Salonic a lost ganizatorii expoziţiei pentru sor tic închisă. Acesta este timpul ne
tr-o ambuscadă a forţelor palrio- vizitat luni dc Bclkatzis. pre timentul variat şi calitatea pro cesar unui zbor circumîunar.
lice in provincia Binh Ding. la şedintele parlamentului grec. în SRINAGMAR (Aqerprcs). Camera avea un volum de 7
500 kilom etri de Saigon. După soţit dc Velidis. preşedintele Tir- duselor expuse, precum şi pentru In ultimele 24 oe ore, conflictul d in SANTO D O M IN G O 7 (Agerpres). )e ia guvernul provizoriu în sensul metri cubi. Ea era utilată în
lupte care au durat aproape două gului, de miniştri şi dc alte per modul de prezentare a standuri tre India si Pakisian a continuat să După instalarea noului guvern pro deportării lor pesle graniţă sau a li mod special pentru experienţe dc
ore. trupele guvernamentale au sonalităţi politice şi economice. lor. se agraveze. A qenliile rle presă anun vizoriu in Republica Dominicana si chidării oricărei poziţii care ar puica lungă durată. Compoziţia acru
suferit pierderi calilicnte dc au ţă că po trivit unei declaraţii a M in is tuaţia din tară este pe cale de a re să )e deschidă diurnul călre putere. lui. temperatura şi umiditatea
torităţile de la Saigon ca foarlc terului Apărării al Indiei, forţele ae veni Ia normal. Dar, în timp ce m i ,Sc cunoaşte doar. anunţă agenţia
grele Condiţiile de relief nu au riene indiene au întreprins o serie dc litarii din gruparea forţelor consli- AP, că guvernul provizoriu a ordo erau menţinute în mod automat.
permis aviaţiei să intervină. T o t alacuri împotriva unor obiective m i lulionaiisle concluse dc colonelul Ca- nat m ilila rilo r grupaţi în ju ru l gene S a urmărit starea scoarţei ce
odată, lingă baza de la Da N'ang, litare din Pakistanul de vest printre ainano s-au regrupai penlru a li re ralului Wcssin să sc reintegreze in rebrale. s-a studiat tabloul mor
um lăti ale infanteriei marine au care bnvclc aeriene de la Snrqhodh.i integraţi în forţele armate ale tării, forţeie armate ale tării, emilinrl un fologic al sîngelui şi s a exami
trebuit să facă fală unor repetate S» Chaklala, în apropiere dc Kawal- forţele imbcrtisle continuă încă să-şi decret prin tare se anulează statutul nat urma. In afară dc aceasta
alacuri din partea forţelor palrio- păslrczc poziţiile aştepiind în expec de autonomie al acestui grup dc m i s a acordat o mare atenţie capa
pindi Marti dimineaţa formalii aerie
tice, care le-au provocat pierderi ne indiene au bombardai o seric de tativă desfăşurarea evenimentelor litari care au centrul de pregătire la cităţii dc muncă intelectuale. In
serioase. NEW YORK 7 (Agerpres). — continue examinarea problemei asllel alte localităţi din Pakistanul dc răsă Trupele inleramericone care sc mai San Isidro. Sc anunţă, totodată, că cursul experienţei s-a redus to
SAIG O N 7 lAgerprcs). — in cadrul şedinţelor de luni ale îneît Consiliul să poată slabih acţiu află incă la Santo Domingo au înce ataşatul m ilitar al Statelor Unite Ia
Consiliului de Securitate al O.N.IJ., rit printre care Kurimlola. Chilloqonq, Santo Domingo a făcut o vizită la nusul general al sistemului ner
Agenţia rle presă „Eliberarea" nile care ar li necesare penlru a n- put să înlăture baricadele instalate
întrunit de urgentă pentru a dezbate Jcbbme şi altele. Luple piilom ice con baza aeriană San Isidro Scopurile a- vos. numărul bătăilor inimii a
anunţă cu la sfirşilul lunii iulie sigura pacea şi securilalea in aceaslă pe străzile capitalei dominicane dc
situaţia din Caşmir, după raportul porte a Uimii. tinuă să aibă loc in vecinătatea loc i- cestci vizite şi rezultatele obţinute crescut cu aproximativ 20 la su
şj înccpulul lunii august în car călrc cele două păr 1 i în conflict.
prezentat rle U Thont, au luat cuvin- iitălii Dera Baba Nanak, din regiunea
tierele muncitoreşti din Saigon au A luat apoi cuvinlu l U Thaul, care Pe de allă parte, postul de radio nu se cunosc încă. tă. iar tensiunea arterială a scă
lul reprezentanţii Indiei şi Pakistanu Lahore.
fost arborale aproxim aliv 1 H0O (le şi-H exprimat regretul in Ic g ^ u ră cu rle la baza San Isidro, conlrolal de In ce priveşte populaţia, lu crurile zut în mici proporţii.
lui. La propunerea celor şase membri
steaguri ale Frontului Nalional de extinderea operaţiunilor militare in- Pe de allă parte. Aqenlia Reulor, forţele imbcrtisle, şi-a încetai în cele incep să revină încet, încet la nor După cum a arătat experienţa,
Eliberare din Vietnam ul dc sud nepcrmanenli oi Consiliului de Secu Ire cele două ţări şi n dat asigurări transmite că, aviaţia pakistaneză a din urină în mod temporar emisiu mal. Cele mai m ulle magazine au persoanele închise in camera dc
ritate, a fost adoptată o rezoluţie care
precum şi numeroase lozinci nnti- Consiliului de Securitate că va în bombardat şi ea localităţile Srinnqhar nile. Preşedintele guvernului pro vi fost deschise, transporturile au în
cheamă părţile să înceteze imediat presiune au păstrat in întregime
amcricane. In aceeaşi perioadă au deplini misiunea care i-a fosl incre- Icapiia!a Caşmirului), Kala»ikunda, i:i zoriu. Ilcctor Garcia Godoy, a ordo ceput să funcţioneze, precum şi nu
fosl difuzate 30 000 rle manifeste ostilităţile în întreaga regiune a con dinlalâ prin rezoluţia adoplolă. „V o i apropiere dc Calculla, Jamnaqar, Am- nat scoaterea lui din funcţiune, după meroase întreprinderi industriale care capacitatea lor dc muncă. Totuşi,
care chemau populaţia să se ridice flictului şi să-şi retragă neinlîrziat depune toate e f o r t u r i l e __inclusiv ritsar. alte localităţi indiene. Comu ce acesta transmisese cileva emisi îşi încetaseră activitatea total sau după părerea psihologilor. nu
la luptă pentru a răsturna regimul întregul personal m ilitar pe poziţiile deplasarea mea in această regiune, nicatele militare pakistaneze şi indie parţial. După cum informează France este indicat ca un echipaj alcă
pe care le-au ocupat pină la 5 «u- uni. ameninţind cu reluarea o.slijilu-
m ilitarist şi a izgoni pe agresorii în vederea consultărilor cu ambele ne, citate de agenţiile dc presă, con Presse, două mari ziare din capitala tuit din doi oameni sd lic trimis
gusl 1965; cere secretarului genera)
americani. parii — penlru a atinge scopurile firmă pierderi qrcle do ambele părţi, Iilor. Agcnlia United Press Interna dominicană iiu au apărut luni. de intr-un zbor cosmic dc lungă du
a) O N U. să ia toate măsurile pen
A genţiile de presă relevă că spre care năzuim". a spus U Thant. in specia) în avioane. ţional informează că emisiunile tran oarece angajaţii lor cer să li se rată. iutrucit s a constatat că in-
tru îndeplinirea acestei rezoluţii, pre
marii dimineaţa infanterişti marini La încheierea lucrărilor, preşedin plătească salariile pe cele patru luni
cum şi a rezoluţiei (Im 4 septembrie Intr-o conferinţă dc presă, mmisl.ru! smise rle acest post luni, cu mari in- tr-un sistem închis piuă şi lucru
americani şi trupele guvernamen tele Consiliului dc Securitale, A rih u r de externe al Pakistanului. Blmiio, a cît au durat ostilităţile. rile cele mai mărunte capătă o
tale au lansat o nouă operaţiune a.c., şi să informeze operativ şi în GoJdberg. a anunţai că problema Caş- Ireruperi, au lost compuse numai din
permanentă Consiliul asupra evoluţiei anunţai că a adresat preşedintelui
amfibie şi aeropurtată la 30 km m irului va continua să rămînă în programe muzicale. M ilita rii de la mare însemnătate pe plan psiho
situaţiei din această regiune, să sc atenţia acestui organism a) O.N.U, Consiliului de Securitale o scrisoare SANTO D O M IN G O 7 (Agerpres).
sud de Clui Lai, unde se presu în care ii cere să întreprindă imediat bazo din San Isidro, in frunte cu ge Primul ministru al guvernului pro logic.
pune că sînt concentrate un ilă li acţiuni penlru restabilirea păcii la neralul Elias Wcssîn. urmăresc cu vizoriu dominican, Ilector Garcia
ale forţelor patriotice. La această frontiera dintre Pakistan şi Inoia. încordare holărîrilc ce urmează să Godoy. l-a numit luni pe Manuel PRIMA CONFERINJA
acţiune participă mai multe butn- D e s c o p e rire a unui c o m p lo t Joaguin Caslillo in funcţia de m i
l'oane. La debarcare, forţele ae nistru de interne, iar pe Hcclor rle in t e r n a ţ io n a l a PENTRU
ropurtate au fost supuse dc către a n tig u v e rn a m e n ta l în R .A .U . Caslro, fost ambasador al Republicii PROTEJAREA URSULUI POLAR
forţele patriotice unui lir de ar Dominicane în Panama, director al
me uşoare. Totodată, trupe spe CAIRO 7 (Agerpres). mănoase facind parte din organi/a|ia forfetar patriotice din Angola radioului şi televiziunii. La Vairbanks. in Alaska. s a
ciale guvernamentale au întreprins După cum o iclala l marii ziarul ,,AI- polilico-reliqioasă extremistă, ,,Frăţia Potrivit aprecierilor agenţiilor dc deschis luni prima conferinţă in
operaţiuni în delta llu viu lu i Mc- A hrom ‘\ in Republica Arabă Unită a musulmană1'. Ziarul menţionează că
kong fără să ia insă contact cu fost descoperii un complot antiguver organizatorii com plolului plănuiau o presă, prem ierul guvernului p ro v i ternaţională pentru protejarea
forlele patriotice. namental pus la cale dc elemente duş- lovitură de stat şi distrugerea unor BRAZZAVILLE 7 (Agerpres). — ambuseadă organizată de partizani la zoriu intenţionează să*şi asume în ursului polar, care este amenin
Reprezentanţii )a llrazzaville ai M iş
afara preşedinţiei C onsiliului de M i
mari obiective economice ale tanti, in cării populare pentru eliberarea A n- Cabinda. Au fosl ucişi zece militari, niştri şi po rtofoliile ministerelor de I ţat de dispariţie. Potrivit statis
tenţionau să organizeze acte dc tero golei au dat publicităţii un comunicai doua maşini au fost distruse în urma cxlerne ş» al forlelor armate. ticilor olicialc în anul trecut au
exploziei unor mine şi au fost cap
D O C U M E N T A R : rism, incendii şi asasinate. Orqaniza- in legătură cu acliunilc întreprinse turate un număr de mitraliere de Corespondentul din Santo D om in fost vinaţi în Alaska 251 dc urşi.
reprezentind dc două ori mai
t'a ,,Frăţia musulmană1' îşi crease o
bază de instruire rmlrtară a m em bri dc forţele patriotice la începutul Junii mînâ, echipament m ilitar şi alte ma go al agenţiei France Presse rela mult dccît media anuală obişnui
septembrie împotriva trupelor colo
lor săii, dispunea de arme, m un ilii şi niale portugheze. La 3 septembrie, se teriale de război. In aceeaşi zi. un tează că Godoy a avut la 6 septem tă. în Norvegia, de asemenea, au
explozive, Complolişlii au fost ares spune in comunicai, un detaşament detaşament de partizani a aruncai în brie o intrcvedeie cu Francisco Ri- lost vinaţi numeroşi urşi polari.
taţi. aer un pod peste rîul Lonbe. Com uni vera Caminero, unul din foştii şefi
motorizat portughez a căzut intr-o catul subliniază, de asemenea, că in In Uniunea Sovietică, in schimb,
m ilitari în junta demisionată condusă
ultima vreme detaşamentele de parti este interzis vînaluî acestui ani
zani au întărit poziţiile ocupale şi au de Barreras. Cu acest prilej Cami mal sălbatic, cu excepţia unor c-
desfăşurat operaţiuni de recunoaş nero l-a asigurat pe prim ul ministru xcmpîare supuse cercetărilor şti
M arii a început la Londra conferinţa constituţională în legătură inţifice. Agenţia Reuler relatează
cu v iito ru l insulei M auritius. In concepţia guvernului britanic, care tere. de sprijin u l armatei.
că la această conlcrinţă se aş
a convocal-o, conlerinta ar trebui să stabilească modalităţile acor
teaptă să se încheie între ţările
dării autoguvernării interne depline Ia începutul anului 1966. Planul
britanic are în vedere proclamarea -independentei abia pentru 1967 m interesate un acord internaţional
sau 1968. Primul ministru al insulei, Rangoolam, şi principalul partid irite Erhard—fîeorge pentru protejarea ursului polar.
m aurilian — partidul laburist — revendică, însă, acordarea indepen \m
dentei Ja o dală apropiată, care să fie fixală de conferinţa de la BONN 7 (Agerpres). — nerilc americane, iar cercurile ofi REVĂRSĂRI DE APE IN
Londra. Primul ministru a subliniat înlr-o declaraţie recentă că tara J H Ziarul vesl-gcrman „Die W e ll" a- ciale vest-germane il consideră ca NEBRASKA (S.U.A.)
sa are nevoie dc suveranitate naţională penlru dezvoltarea eco % nunlă că în cadrul turneului electo un „element dc activizare a con vorb i
nomiei. ral pe carc-l întreprinde cancelarul rilor nucleare"! Cu ţoale accsiea la *
Erhard. acesta a declarat in fata re Bonn se crede, insă, ca participarea Locuitorii din vestul oraşului O-
Această dezvoltare economică, imposibilă în condiţiile menţi prezentanţilor presei în oraşul Hil- R.F.G. la el nu înseamnă că s-a re maha (statul Ncbraska) au lost ne
nerii statutului colonial, este intr-adevăr problema esenţială in desheime că unul dintre rezultatele nunţai la forţele nucleare m ultilate voiţi să-şi părăsească marţi locuin
insula M aurilius. Ca şi numeroase alte colonii, această insulă dis convorbirilor pc care le-a avut dc rale ale N.A.T.O., care. după cum a- ţele ca urmare a inundaţiilor pro
pune de o economie care se sprijină, aproape în întregime, pe o curînd cu subsecretarul de stal Geor- rală ziarul citat reprezintă cel mai vocate de ploile torenţiale care
gc BaM esle hotărirea cu privire la scurt drum spre obţinerea de către
singură ramură — industria zahărului. Pesle 95 la sulă din exportul au căzut in această regiune în
participarea guvernului vest german Rundeswelu a armei atomice. După
insulei sc compune din zahăr şi produse zaharoase. Pe Jîngă efec la lucrările „grupului pentru plani părerea ziarului „Die W e lt" faptul ultimele zile. Staţiile meteorolo
tele nocive pe care m onocullura le are asupra economici ca urmare ficarea atomică11, ce va fi creat in că „directoratul atomic" va juca, gice au anunţat că există perico
a fluctuaţiilor dc pe piala internaţională, ea riscă să provoace, in eonlorm ilale cu „planul M cN am ara11. penlru un moment, rolul unui „organ lul revărsării nurilor din această
condiţiile unei creşteri accenluale a populaţiei, un şomaj foarle La Bonn planul a fosl considerat ca consultativ41, nu va împiedica p a rti
exlins. Doar dezvoltarea multilaterală a economici va putea să un pas ai W ashingtonului in înlîm- ciparea R F.G. la acest direclorat, de parte a oraşului, nivelul apelor
ofere dc lucru întregii populaţii şi să creeze condiţiile unei stabili- pinarea „pre te nţiilor atomice" ale oarece „orice colaborare atomică in conlinuind sri crească. Autorită
Bonnului. După cum comenlează „Die
tăli economice, inexistentă in prezent. ţile iau măsuri în ajutorul sini
SPANIA. — In ţara bascilor din Spania ţăran arînd pâ- W e lt“ , încă de la început partea ger lim ilele N.A.T.O. răspunde intere
Penlru a putea amina cit mai mult acordarea independentei, mîntul. mană s-a arătat interesată in propu- selor vesl-gcrmane11. straţilor.
autorităţile britanice recurg la diverse mijloace. Întreţinerea ani
B S E E M I
mozităţilor între dile rile lc qrupări etnice care compun populaţia
insulei figurează pe prim ul plan. A pro xim a tiv 67 la sula din locui
torii insulei M a u riliu s sint rle origine indiană, dese Hi zi iul din em i PRAGA naţionale, prin tre care Fondul M o texte penlru o aqresiune armată îm unitate orqanizaţîile sindicale şi ce dc, se va în tru n i la 20 septembri
granţii hinduşi şi tam ili aduşi d in India, pe la m ijlocul secolului După cum anun(ă aqenlia CTK, in netar International. Banca in te rn a ţio potriva Cam bodqiei". lelalte organizaţii m uncitoreşti din l.i C airo pentru a discuta problp’T'»'*
trecui, pentru a munci pe plantaţiile de zahăr in locul sclavilor Cehoslovacia a sosii in vizită o dc- nală de reconstrucţie şi dezvoltare. In fa|a situaţiei qrave create prin Venezuela in vederea rea liză rii u- in teqâlură cu unilicarea orqan Na
Icqalie de industriaşi, tehnicieni şi O rqanizaţia pentru colaborare eco politica aqrcsivă la adresa Cambod nui îro n l comun în lupta revendica ţiilo r din Anqola. PJ '
eliberaţi Restul populaţiei se compune din africani şi creoli, pre
econom işti cnqlczi din industria m o nomică şi dezvoltare, C o nsiliu l de qiei, subliniază docum entul, „p o p o tivă. O biectivele acestei lupte, a de
cum şi din cileva mii de europeni. 1 ii primăvara acestui an au
bilei. O aspeţii vor vizita o serie de aju to r economic reciproc (C.A.E.R.). rul cambodqian va tace totul pentru clarat Horacio Scoli Power (pre PARIS
avut loc grave tulburări care s-au soldai cu numeroşi morii şi ră
ia b rici dc m obilă şi vo r purta con P articipa nţii la seminar lac schimb a respinge orice agresiune şi la caz şedintele C U-T.V.), s în l: elaborarea C entrul francez dc cercetări cosm i
niţi. Tulburările au oferit a u torităţilor brilonico prilejul de a de
v o rb iri cu specialiştii cehoslovaci din de experienţă in problem ele plan i ce a anunţat lansarea cu succes a
creta starea excepţională şi de a găsi un prelevi penlru a intîrzia acest domeniu. fică rii le qă tu rilo r economice e x te r unei rachete experim entale, care s-a
evoluţia spre independentă. Pe de altă parte, o 6erie de partide mai ne. rid ica i pină la o altitu dine dc 410
mici, constituite, in general, pe criterii etnice şi aflate sub in flu A N K A R A km. Experienţa, desfăşurată sâplă-
enta marilor plantatori şi a autorităţilor, se opun acordării inde După cura transm ite agenţia BTA, LONDRA raina trecută, a avut drept scop stu
pendentei, preconizînd alte soluţii, care implică menţinerea domi Ivan Budinov, m in istru l com erţului In cadrul unui discurs rostit lu ni dierea p a rticulelo r enerqclicc şi ac
naţiei coloniale in diverse forme e xte rior al R. P. Bulgaria, şi-a în scara în circum scripţia electorală celeraţia lor în centura dc radiaţii
Interesul pe care insula M a u riliu s il prezintă pentru Anglia cheiat vizita ia Ankara, unde a avut din C ardilf, m in istru l de finanţe al Van, Â llc n care înconjoară Pămîn-
este în primul rîml de ordin strategic. Ziarul „Le Monde" sublinia co n vo rb iri cu prim ul m inistru U rgu- M arii B ritanii, James Callaqhan. a lut.
plu, cu m in iş trii afacerilor externe, dezm inţit in fo rm aţiile p o triv it căro
că, preocupate de a slabili o relea dc baze din Aden pină în Sin- de nevoie va cere a ju to ru l ţă rilo r unei p o litic i sindicale unice, drep
com erţului, in du striei şi cu repre ra la b u riştii ar intenţiona să ceară LEOPOLDVILLE
gapore, Londra şi W ashingtonul acordă importantă insulei M a u prietene". tul la muncă fără discrim inare, li*
zentanţi ai ce rcu rilo r de afaceri a- noi aleqeri generale la s lîrş ilu l aces
rilius şi urmăresc dc aproape evoluţia situaţiei polilice din această berlăti sindicale, precum si îm bu Preşedintele Kasavubit a semnal
supra p o sib ilită ţilo r de dezvoltare a tui an. Callaqhan a declarat că, deo
Iară. Unele şliri vorbeau despre existenta unui plan anglo-american BO NN nătăţirea co n d iţiilo r de viaţă a m a un decret p rivin d convocarea unei
schim bului de m ărfuri dintre cele camdală, quvernul laburist iui arc
privind crearea unei baze de submarine in apropierea insulei. două ţări. in vedere orqonizarea de noi alegeri C ercurile conducătoare dc la Bonn selor. Presa din Caracas inform ea sesiuni extraordinare a parlam entu
In cadrul proiectelor comune ale statelor majore engleze în A ng lia înainte dc a-şi fi pus în intenţionează ca im ediat după ale ză că şi Confederaţia oam enilor m un lu i conqolcz pentru 20 septembrie,
consacrată exam inării recentelor a-
şi americane penlru „apărarea la est de Sucz", scria ziarul amin A N K A R A practică proqram ul său. gerile in Bundeslaq să schimbe par cii din Venezuela — o altă marc leqeri parlamentare.
tit, insula Mauritius, ele mullă vreme o bază importantă rle teleco La Ankara s a deschis prim ul se ţial tehnica m ilitară cu care este în orqaniza(ie sindicală — se pronunţă
in favoarea realizării unităţii miş
municaţii a Angliei, ar putea avea de jucat un rol esenţial. m inar al O N U. penlru problem ele PN O M PENII zestrat Bundeswchrul. După cum a-
p la n ifică rii Icq ă lu rilo r economice ex G uvernul reqal al Cambodgîei a nunţă ziarul „F ra n kfu rte r A llqem ci- cării sindicale. DAM ASC
Dezbaterile dm cadrul conferinţei de la Londra se anunţă deci
terne. La lu crările sem inarului par dat p u b licită ţii un com unicai in care nc". m arile firm e vesl-qcrm ane p ri G eneralul Salah Jedid a lost des
aprinse Observatorii nu consideră probabilă acceptarea de către C AIR O
ticipă reprezentanţi a 18 ţări în curs protestează îm potriva acţiu n ilo r co mesc noi comenzi penlru armamenl. titu it din funcţia de şef al Stalului
Marea Britanic a unei dale apropiate pentru proclamarea indepen dc dezvoltare din Asia. A frica şi A- mune ale a u to rită ţilo r tailandezr şi Subcom itetul O.U.A., însărcinat cu m aior al arm atei siriene, fiin d în lo
dentei. Or. un asemenea reluz este dc nalură să adincească dili- merica Latină, reprezentanţii corni* am ericano-sud-vielnam ezc îm potriva CARACAS unificarea orqan izaliitor dc elibera
culiălile existente in insulă. siito r economice O.N.U., cît şi o se Cambodgîei. Aceasfă campanie, sc Centrala unitară a m u n cito rilo r din re naţională din Anqola, Guineea cu it dc qeneralul-m aior Mohammed
N. R. rie de organizaţii economice inter- spune în com unicai, „creează pre- Venezuela fC.U.T.V.) a chemat la Portugheză şi Insulele C apului Ver- Schneiwi.
40.065
Redaclla şl administrare ziarului str. Dr. Petru Groea or 25, telefon 15 88, 12 75, 15 85, 12 11 Taxa planta In numcim conloini apioba/il Direcţiei Generale P.T.T.R. - nr 263.328 dto 0 noiembrie 1949. - T ip a ru l» întreprinderea poligrafica Hunedoara Deva.