Page 30 - 1965-09
P. 30
PAGINA 2 DRUMUL SOCIALISMULU
r t t s m 71 r \ ■
P i mmh % m?
I
jLIJs f± J L i . 1 5 C IUI financiară
Ml
4 ¥ i n r A 1 T
w la T S ţK ^1_ Mj M m il. 1 . i r str. 1 Mai nr. 19, telefon 1.31.38
i ijpy^vitrriE înscrie în anul şcolar 19651266
. “ . u , i ' , _ L absolvenţi ai şcolii medii de cultură
generală, cu şi fără examen tle
Cooperaiiv;i «= qrLco 1 Ti de producţie condiliilc cooperativei noaslrc rovul- (ribuit la sporirea producţiei de grîu
„Unirea" rlin Alba lulm dispune fie lalelc cele mai bune le (Km soiurile la declar n fosl fcrtilizaren solului maturitate, băieţi şi fete. Intre 17-25
o suprafaţă de aproape 501) lin le- Poneii si lie/o.staia 1. Acest lapl ne-a in mod diferenţial si la timpul op
ren arabi), din care cultura ptanie- determina» să menţinem in cultură tim. in raport cu condiţiile specifice
lor cerealiere ocupă 35H ha. S uprii- numai cele doua soiuri am inlilc caro cooperativei noastre. Pc suprafaţa ani, spre a fi pregătiţi tehnicieni
fata ri r abi 1 ă n coope.oli vei cuprin se comporta deosebit de bine si dau de 35 ha am aplicat 'îngrăşăminte
de soluri cu structuri dilorile;- 00 In producţii sporite. In acest an soiul naturale, adininistrind in medie 10- contabili pentru:
sută cu sol cernoziom degradat si Ponca a dat pe cele 140 ha o pro- 15 tone le heclar. A lle 100 ha au fosl
40 lâ su 1 d sol aluvionar, aşezat in (luetic* medie de 2078 kg la lin. iar Ierlili7.ale cu azotat de amoniu şi Banca U iţio n a lo a Republicii
valra Mureşului. Tocmai acest lucru lîozoslain 1 de pe 85 ha, o producţie superfosfal în cantitate de 100 şi
ne-a determinai, să aplicăm o agro medie de 1740 krj la ha. cu circa respectiv 200 kcj la ha. I.C.I.L S im c ria : laboranta Sechc Maria recoltează o probă dc lapte Suciuiisie B n in an ia, Banca
tehnică (lifcrenlială, su cxcculăm lu 400—500 kg mai mult dccit cele- Pe anumite suprafeţe mai mici pe pentru analiză. de investiţii, A.flhA.S.,
crări prelinse de fiecare■ tarla în par Icille soiuri cultivate in anii anteriori. care nu am aplicat îngrăşăminte, pro-
te, astfel asigurînd folosirea cu eli- Pentru sporirea continua a pro duclia medie a fosl de 1365 kg la secţii fin a n ciare, întreprin
cienlu economică spnrilu o Icrcnuiui. ducţiei dp rjriu am acordai o nîcn- hectar. In ce priveşte momentul a-
Rezultatele practice ale acestei |ir deosebită modului de pregătire a plicării îngrăşămintelor aş vrea să deri ioadustriallc, de construc
preocupări sini cel mai bine eviden terenului. IV tarlalele unde s-a cul arat că rcz.ii 11nIclo cele mai bune s-au Peste şase ziie copiii vin la şcoală ţii şi de transportări.
ţiate de fapte, An de an, produc- tivai cjriu după cjriu, imediat dopa obţinui cinci superfosfatul a fost in
corporat sub arătura adîncă. (izola Examenul de admitere are loc
tul. cile 50 kcj la ha. în arătura pen-
iru insămînlare, iar reslul dozei la între 24-30 septembrie 1965,
)n anul 1964 cîncl azotatul a fosl SÎNTETI PREGĂTIT!?
Cum aplicat in luna mai, g riu l s-a dezvol iar probele scrise şi orale se dau
despriinăvărarc, în musiul zăpezii.
tai doar in pai în timp ce bobul s a
şistăvit, diminuând aslfel producţia. (Urmare din pag. I) mult 3 sau 4; la Bucerdca şcoala şi la limba romană şi matematică,
folos însămintarc în unitatea noastră, cea tembrie. Co|)iii din hunedoara, din b începutul lui august. tovarăşul materia din cl. Vlli-X! -curs mediu.
In ce priveşte perioada oplimă de
acum se găseşle Ja centură...
In legătură cu şcoala din Bucerdca,
Iată că sintcin aproape de 15 sep
mai p o lriv ilă s a dovedit a fi intre
1 si 20 octombrie.
Haria Dionisie, preşedintele com ite
giunea noastră vor păşi în şcoli noi.
Ţinîncl cont de faptul ca recolta Şard şi din alic oraşe şi sale din re tului executiv al sfatului popular co Durata cursurilor este de 2 ani. Şcoala
pămîntui mai mare otenlic, în cadrul unităţii VORBE ARUNCATE IN ViNT construcţia vom slabiii inlr-o şedinţă are cămin şi cantină.
Irebuic pregătilă din timp cu cea
Pcnlru unii cuvîn lul cslc cuvinl.
munal, ne spunea : „Pentru a continua
noastre lucrările premergătoare se
de comitet executiv măsurile cc u r
mănatului se desfăşoară intens. Cu
sprijinul organizaţiei de partid, con mează să le luăm". (Şi acesle cuvînlc Burse se acordă eleviior care înde
sint consemnate in ziarul noslru din
— In raionul Halcq, spunea tova
siliul de conducere al cooperalivci 7 august). plinesc condiţiile la învăţătură şi
răşul Groza Ion, avem cîlcva şcoli
a luat măsuri ca înlrcaga suprafaţă
care vor fi gala : la Alun, la Negoi... Cum se împacă afirmaţia de mai sus
ce urinează să fie semănată cu grîu, Dar, la Boşorod cele 6 săli de clasă cu situaţia şcolii de acum ? Singurul cele materiale. Absolvenţii şcolii se
să fie arată şi fertilizată cu ingră-
bile obtinulO la hectar au fosl tot seceriş au fost făcule arăluri adinei se găsesc incă la finisaj. Nu vor li fn măsură să ne răspundă este tova
mai mari. La cjrîu. cultură care o- de vara in agregai cu grapa slelală. şăminle naturale şi chimice. Prin mă gala piuă la 15 seplembrie,- la Bă- răşul llada. repartizează în producţie în regiunile
cupa o |>onclere însemnată în ca Pcnlru distrugerea buruienilor şi mă- surile luate pcnlru fertilizarea unor ieşli — 2 săli (adăugire) nu se term i Să iu i trecem, totuşi, mai deijarte.
drul cooperalivci noaslrc, s-a înre runlirea terenului s-a aplicat o dis- suprafeţe cit mai mari de leren mă ,,La Cistci, din cele 6 săli dc clasă. lor de provenienţă, sau la unităţile
gistrai o sporire continuă a produc cuirc, iar inainle de însâm'mtare s-a rim continuu potenţialul productiv nă pină la 15 se|)tembrie, In Simpe- |)înă la 15 septembrie se pot da cel
ţiei, realizîndu-se în 1951, peste oxcculat o nrătur<i la aclîncimca de al pămînlului. renlizînd sporuri de tru construcţia o slagnal din lipsa că mult 3 sau 4“ — spune şeful secţiei. care i-au trim is să fie şcolarizaţi
1600 kg la ha. in anul 1962, peste l!l—20 cm, pregălindu se oslfel un aproape 10 kcj grîu pe seama fiecă rămizii. iar la Livadea două săli de Să vedem însă cc ne-a spus tovară
1770 kq la ha, iar in anii 1963 s» pal germinativ bun De pe suprafe rui kcj de îngrăşămile chimice sub- clasă se găsesc Ia fundaţie. Reţineţi: şul Trută Petru, preşedintele comite pentru nevoile lor de cadre contabile.
1964, cinci condiţiile au fosl mai ţele pc care s-au aplicai aceste lu slanlă aclivă aplicate. De alt fol, p u „La Livadea 2 săli de clasa se găsesc tului executiv nl sfatului popular co
puţin favorabile, producţiile au fosl crări s-au realizat producţii bune de tem spune că lucrările de fertilizare b fundaţie". Si la 9 iulie, cu 2 luni munal Ja înceinilul lunii august. „D u Inform aţii suplim entare se prim esc
de 1580 şi respectiv 1420 kg la ha. qriu. Pc una din tarlale, în supra a solului si efectuare a m â lu rilo r de în urmă, in numaiul 3274 al ziarului pă măsurile Juatc, prin 24— 25 au
faţă de 38 ha, cultivată cu rjriu din vară se află pe sfîrşile. Ne vom stră ro siru se consemna nproanc arcb si de la secretariatul şcolii.
In acest an cooperaliva noastră a dui ca şi celelalle lucrări să le cxc fapt :„La Livadea de abia s-nu început gust. în 4 din cele 6 săli de clasă s-ar
oblinut de pe cele 225 ha cultivate soiul Ponca, producţia medie obţi culăm la timpul optim spre a ob săpăturile la fundaţie". Dar lot alunei pulea începe m v d lă m în lu l\ (este con
cu rjriu o producţie medie de 1950 nută a fosl de 2650 kg la ha. A lia ţine şi în anul viito r o producţie se arăta că tovarăşul Gheorghe Cos- semnat în ziarul noslru nr. 3299).
kg la ha Acest succes se daioreşle a Iosl situaţii) la producţia realizată s|)ori!ă de pc fiecare hectar. lea. secrelarul comitetului executiv Oare cum se potrivesc acesle v o r
laplului că am acordat o deosebită do pc tarlalele „Lumea nouă" şi a! sfatului popular comunal, ne ga be spuse şi scrise cu faptele ?
alenlie aplicării celor mai avansale „Calea moţilor". Aici s-au realizat Pc această cale asigurăm folosirea ranta că in 10 zile lucrarea va fî r i
reguli aqrofilolelm ice rccomandale numai 11100 kcj la ha, deşi griul din deplină a terenului arabil, sarcină de dicată în roşu. Reţineţi şi această ex
|)enlru cullura griului, introducerii aceste larlale a fosl cultivat după mare însemnătate pe care pa rlidul a presie : „in 10 zile lucrarea va fi r i IN 20... Combinatul siderurgic Hunedoara
in cultură a unor soiuri de mare trifoi. Realizarea acestor producţii pus-o în fala cooperativelor agricole dicată în roşu". Dc cile ori „10 zile"
productivitate si mecanizării lucră mai sVizulo se daloreştc faptului că de producţie. Ne vom aduce aslfel au trecut de atunci ? Aproape dc 6 In raionul Brad s-au realizat lu
rilor de bază in proporţie de |)eslc aici s-a lacul numai o singură arătu contribuţia Ja realizarea cu succes ori 10 şi lată că şcoala, aflată alunei cruri frumoase. Referindu-se insă
80 la sută. In ultim ii 5 ani in cadrul ră, deoarece Irilo iu l a fost recoltat a sarcinilor pe care Congresul al Ia săparea fundaţiei, se qăscşlo a- Ia conslrueliile rămase in u r
cooperalivci noastre s-au in tro dm in cu intirzierc. Din rxomplele arălate ].\-lcn al Partidului Comunist Ro cum, după spusele tovarăşului Groza ină. in cuvîn lul sau, tovarăşul
cultură soiurile Ponra, Bezoxlaia 1 mai sus se poale trage o concluzie mân le-a pus în fala lucrătorilor din loan, numai ...la fundaţie. Făgădaru Ion spunea: „La Caraci se oferă din stocuri disponibile,
şi IV, Scorospclca, 1 lai racii, Ccnand preţioasă privind importanta pregăti agricultură. conslruicşlc o singură sală de clasă.
117 şi nr. 301. Produclivilnlca aces rii temeinice a terenului. Lxccntinrl o Acum, după 60 de zile, dacă lova- Acum este în roşu. Se termină la 20
tor soiuri a fost urmărită cu o mare arătură in plus, ca aduce un spor NICOLAE B A R B Â N ŢA N răşul Cost ea or fi întrebat dc ce şcoa septembrie; la Băila se lucrează In următoarele materiale;
alenlie, njungîprlu-se, după mai mulţi de recoltă de 400 800 kg -la ha. inginer la cooperativa agricolă la nu e ridicată în roşu, cu siguranţă acoperiş. Din cele B săli. 4 vor fi gala
am de experienţă, la concluzia c.i în L'n alt factor important care a con- „Unirea" din Alba lulia că ar veni cu lei de (el dc motive. la 2(1 sc|)tembneî la Hărlăgani se lu
Dar de in olivc nu arc nimeni nevoie. crează la finisaj. In 20 se termină".
De ce in 2(1 şi nu in 1 septembrie, — laminate de alamă:
Faple dorim. Şi fiindcă ele nu exis-
cind a fost termenul de predare sau
lă, comitelui execuliv a! sfatului
popular raional va trebui să ne răs in 15, cînd începe şcoala?
pundă de ce nu sini. i şi construcţii;
LA MIJLOC E I.G.O.
NEPOTRIVIRI — r u l m e n ţ i ;
De ce nu s-nu Ierminat cele 2 săli
de clasă la Vinerea ?
— In raionul noslru (Alba) — spu
nea tovarăşul Ciugudeanu Gheorghe, — „Dacă IG.O. mi nc-ar fi în arcuri şi piese de schimb auto;
ca număr de săli do clasă no reali curcai — arăta în şedinţă tovarăşul
zăm planul, dar ca obiective nu. De Panifilie Gheorqhe, şeful secţiei de
Cooperativa a- exemplu, in comuna Şard sini plnnî- invăUtminl de lf, Orăştie — noi am fi — reactivi şi sticlărie de laborator;
qricolă de produc ficale 4 săli şi vom da 8 i la Fencş- Ierminat şcoala din Vinerea. Ne-au
ţie din Sintandrei. Galali, două săli neplanificalc sini încurcat insă tare rău". Explicaţii (lo
Se recoltează roşii term inale; la Ciugud, una neplani- ial ale nu s-au dat. Insă un adevăr — echipament şi haine de protecţie.
le. ficulă este gala; la Cricău sini pla- esle sigur : la Vinerea cele 2 săli de
nifiealc 4 si se vor da palru ; la* M i clasă nu sc pot da în folosinţă.
halţ cele 4 săli sini term inale; Ja Inform aţii sapiim cntarc precum şi livid e
Sinlimbru. unde se conslruiesc 8 DIN MOTIVE... NECUNOSCUTE coinplctfe sc «ascsc Ia serviciul aprovizi
săli dc clasă probabil că la 1 octom
brie să fie terminate 4 ; la Piclişa cele Pe raza oraşului regional Petroşani onări din comidnatf, telefon 13&Ş»
urinau să fie conslruite, la Iscroni, 2
3 săli dc clasă... duj)ă 15 septembrie ;
săli ele clasă prin contribuţie patrio-
la Cislei, din cele 6 săli, pină In 15 lică. Urmau numai, pentru că iu rea-
septembrie se pot da în folosinţă cel lilale se construieşte numai una. Deşi
li s-a demonstrai tovarăşilor de la
Petroşani, iar în şedinţa dc care v o r
bim tovarăşul Pîriiami Simion a re
activitatea sfaturiloa' populare cunoscut, ca )>rin construirea n 2 săli
de clasă coslul lucrării se va reduce
la jumătate, din m otive necunoscute
s-a renunţai la cea dc n doua sală. R e g i u n e a H u n e d o a r a
REZOLVAREA SESIZĂRILOR Pirîiunu, şeful secţiei — dar... cc vinde din stoc disponibil următoarele materiale:
— Eu am insistai — spunea Iov.
folos?
Două săli de clasă au avut de cons ® PLACAJ;
La Comitelui executiv al Sfatului cine a Iruius scrisoarea, ce conţine tele şi să se prezinlc la oficiul (le rezolvare a reclumaliiior şi sesizări
populnr al raionului Haţeg sosesc în şi modul cum a fost rezolvată. Tot prevederi sociale. lor. la fiecare sfirşil de Irimcslru se truit tovarăşii de la Petroşani şi la ® CURELE TRAPEZOIDALE;
una au renunţai. Păcăli De 1 apt era
fiecare z.i scrisori ale oamenilor m un aici la secretariat pentru Urcare scri Locuitorii din salul Yilcele înce analizează în şedinţă ele com ilcl e- prea marc... oboseala.
cii. O parle dintre ele reclamă anu soare există iiu dosar care conţine puseră construcţia unui drum, dar xoculiv telul cum s-a muncii in a- 6 BANDĂ TRANSPORTOR DIN CAUCIUC;
mite stări do lucruri sau sesizează adele necesare. MnjoriUilea scriso nu l-au pulul termina. Pentru n ter ccustă direcţie şi se iau noi măsuri O RULMENŢI DIFERIŢI;
unele deficiente, •c lâ le n ii sc adre rilor au fosl rezolvate in lim jjui le mina complel drumul aveau nevoie de îmbunătăţire o activităţii. Trebuie Şl IN 6 ZILE SE POT REZOLVA
sează cu încredere organului local gal. In col dc*al doilea Irimeslrn. de sprijin. astfel că au trimis o scri amintit dc asemenea ca o scrie dc $ PATROANE FUZIBILE;
al puterii de stal pcnlru a rezolva spre exemplu, an sosii 115 scrisori soare sfatului |)opular raional. Cere cereri ale oamenilor muncii sini re MULTE LUCRURI
probleme de interes obslesc sau pe r de acest gen. Dintre areslca 106 an rea lo ru ilo ri’or din Y ilccle a fast re zolvate in orele de audiente. ® ZÂVOARE APLICATE PENTRU UŞI;
sonale. Cum sini rezolvate aceste fost rezolvate in lermen dc 10 zile. zolvat ă. Cu sprijin ul sfatului |)Opu- Ar fi necesar lotuşi ca pe viilor Excluzind o parte dintre construc Q DĂLŢI PENTRU TlMPLÂRIE;
scrisori? iar celelalte cu înlirzicre. Mai am in lar drumul dintre V ilccle şi lld|âlar să se acorde şi mai multă alenlie re ţiile şcolare, se poale aprecia că in
încă de la început trebuie să ară tim de asemenea ca din cele 115 a fost ierminat. zolvării cererilor şi scrisorilor oame general, anul şcolar esle pregătit. O ŞURUBELNIŢE;
tăm că la Haţeg se depun eforturi scrisori, 49 au losl rezolvate favo M ullă vreme s-a discutat la Hrelen nilor muncii din raionul Haţeg. Spu Cei care oii rămas in urma, care nu 3 PIESE DE SCHIMB PENTRU TRACTOR K.D. 35;
pentru ca scrisorile celătenilor sn rului. Cam a sa slau lucrurile şi în Română un caz destul de dificil. D i nem aceasta deoarece sini încă unele im leli răspunde cu prom ptitudine la
fie rezolvate în conformitate cu le primul Irimestru. rectorul şcolii din sat avea unele sesizări care au depăşit cu mult tim întrebarea : „sinteli pregătiţi penlru O CONTORI TRIFAZICI.
gile sfatului. In acrsl an au sosit Am ales (Unire problemele rezol cnm|)ortăn care nu jjutcau li trecute pul prevăzut pentru rezolvare. Co- deschiderea noului an şcolar ? ", mai
peste 300 scrisori care au continui vate doar rîteva. Cetâleaniil Silviu cu vederea. In cele dm urmă cclă- in iirlu l executiv al Sfatului popular aveli la dispoziţie 6 z.ile. $i in 6 zile Cei interesaţi se vor adresa la serviciu! aprovizionare al între
rcclumnlii şi sesizări. Lle au fost pre- lenii s-au adresai Com itetului exe raional Haţeg să manifeste maximum se pol rezolva m ullc lucruri. A n a li
Tirea din salul Sălaş a adresat sta prinderii unde vor putea consulta listele de stocuri disponibile.
dalc secretarului com ilelnlui execu cutiv al Sfatului |)0 |)ular raional H a de preocupare, aşa lei ca loatc scri zaţi în |)ar!e fiecare aspect nl |)rega
tiv al silitului popular care le-a c tu lului |)Oj)u!ar o scrisoare în care ce ţeg. Cind s au lăcut cercetările s-a sorile să fio rezolvate cu grijă. Ast lirilo r şl luaţi |)c loc măsurile corcs- Relaţii suplimentare se pot obţine la telefon nr. 256, Sebeş, între
cu grijii, apoi ele au fosl înregistrate rca s.i i se revizuiască pensia. Yc- constatai că ei aveau dre|)la|p, fapt fel. proshgiut şi auiorilalea organu |)uiizn!oare. orele 7 — 15.
pentru care directorul de şcoală :rs- lui local al puterii de stal va crcşle Deschiderea noului an şcolar să fie
la secretariat şi dale spre rezolvare i ificînrl, s-a constatat că celăleamil pectiv a losl schimbat. Desigur ca e- to! mai n iii 11. nu numai o zi de sărbătoare dar şi
sed iilor de specialitate. Consnltind res|)ecliv nu a adus adele necesare. xcmplc se mai pol da încă. un prilej de m ulţumire penlru slrâ-
registrul îli poţi da imediat seama L'l a fost îndrumat să-şi procure ac l’cntru a se impulsiona munca de V. ALBU deniile deinise dc fiecare dintre noi.
G \ D 8 30 Muzică populară interpretată lară inlerprolală de Nalalia Glign şi 17,00, 19,00; 21,00; 23,00; 0.52 întreprinderea regională
de Victoria Bnciu, Dumitru Kâiă-
Ion V ăd uva ; 8,15 „C iul dc drogul
(programul II).
şoiu şi Nicu Costnche; 9,00 La m i
tău" — muzică uşoară ; 9,0.3 Coruri
crofon, mclod.a preferată ; 10,03 şi dansuri din opere; 10,00 ,,Bră DE ELECTRICITATE
Piese corale,- 10.15 Lecturi literare duţul singuratic" — povestire mu- TELEVIZIUNI!
Ia cererea ascultătorilor; 11,30 Crntă '/ cală pentru co|)ii dc Laurenliu Pro-
J 0 ! 9 SEPTEMBRiE 1969 Trio Armonia şi Nicu Stoencscu ; lela ; 10.30 Solişii şi formalii arlisii- 19.00; Jurnalul televiziunii (1); HUNEDOARA—DEVA
12.03 Muzică populară de pe plaiuri ce de amatori ; 11,47 Piese corale de 19.20 Penlru copii : „Să ne jucăm" ;
m oldovene: 12,30 Pagini din Iile Ion Danilcscu : 12,29 Melodii de: 20,00; Din viata animalelor (X X X III);
ratura contemporană bulgară; 13,22 Ion Vasilescu, H. Mălineanu, Geor- 20,30 Concert fesliv. Transmisiune a n u n ţ ă :
C i H Ii M A căra" ; H A Ţ E G : Sălbaticii de p e riu l Piese dc estradă r 14,10 Farmecul u ge Cingonu, FIIy Roman, Temlsto- de la Sofia; 22.00; „30 de minute
morţii — cincmalogra/u! „Popular"; nei melodii ■ 15,00 Orchestra de mu cle Popa ; 13,03 Din muzica popoa cu artiştii păpuşari" ; 22.30 Jurna
B R AD : Laleaua neagră — cincma- zică populară a Rorlioteleviziunii in re lo r; 13,30 M eridia ne ; 13,40 Con lul televiziun i (II) şi bulelin meleo*
PFA A r Unora le place jazz ul — lograful „Steaua roŢie" ; LO N L i\ : terpretează folclor din regiunile pa cert de p r in / ; 14.35 Inlerpreli de rologîc. Se aduce la cunoştinţă
cineînnfogralnl „P atria "; Marşul n- O livor Twist — cinematograful „ M i triei ; 16,15 Arii din opere româ opera : 1.5.10 Itinerar liric — m uzi
supra Romei — cinematograful „ A r nerul IU A : Fcrnand ro w b o y -— neşti; 16.30 Prietena noastră cartea că uşoară; 15 30 Antologie |)oelica
ta" ; PETROŞANI: ln liln irc Ja ls- locuitorilor oraşului
cinematograful „L u m in a "; H U N E „U n mare seriilor român: Vasile A- Maqda Isanos; 16.00 Ciulă Elco-
chia — cmeinntogralul „Republica"; DOARA : Domnul — cinematograful lecsandri" ; 17,00 Muzică uşoară in nora Bisorra, Ion Lipan şi Grigorc
Rormihis şi Remus — cinematogra Stadion „C orvinul". lerprelată la diferite instrum ente; Pncan ; 16.20 Dialog cu ascultă PENTRU 24 ORE
ful „7 Noiembrie" ; LUPENI : Un Iu- 17,15 Cn m icrofonul prin regiunea to r ii; 17.15 Muzică uşoară; 18 0(1
cru făcui la timp — cinemalogrnful 8S A (IM 4» Cluj : 17.35 Cînlccc de viată nouă şi Recital Cornel Slavru — arii din Vreme nestabilă, ru cerul vnr.n- Hunedoara
„C ultural" SIMERIA : Fala în do jocuri populare; 18.00 Seară pen o|)cre ; 19,05 Ciulă Marrv Belafon- bil. Izolai vor cădea averse de
liu — cinemalogrnful „M ureşul" : Programul I : 5,06 Melodii popu lru tinerel : 19,00 Ciulă, dansează Io ; 21,20 Solişti şi orchcsire de m u j)!oaîc. V întul va suda potrivit, cu
ALBA JIJL1A : Spre culmi — cine- lare interpretate la ţambal ; 5,25 ,,Tc tinerele; 20.00 Radiogazela de sea- zică uşoară : 22,30 Caleidoscop mu intensificări temporare din vest şi că deranjamentele ia reţelele electrice
malografu) „V ic lo ria " ; Palru fete cînlăm. Republică soc.ahslă" — ,ră ; 20,30 Varietăţi muzicale; 21,15 zical ; 23,50 La bral ru muzica uşoa norrl-vest. Trm oeralura aerului va
intr-o curie — cinemaloqraful „23 program de rînteco,- 5.45 Program Părinţi şi copii : Cum îi ajutăm pc ră ; 0,22 Melodii in noapte" — oscila ziua intre 21 şi 26 de grade,
A u g u s t"; SEBES : W m olou — cine distractiv interpretat dc fanfară ; „boboci". Vorbeşte învă|ăioarea Ol- muzică uşoară. iar noaptea intre 8 şi 13 grade,
matograful „Progresul" ; Parisul ve f>, 19 Muzică uşoară inlcriuelntâ la qa Avrăinescu ; 21,30 Concert folclo PENTRU URMĂTOARELE 3 ZILE din oraş se vor anunţa
sel — cinematograful „Sebeşul" ; acordeon ; 6,35 „Viers şi joc" — e- ric ,• 22,20 Inlerpreli dc muzică u Bulelinc dc ştiri şi radiojurnale :
ORAŞTIE : Asia i lot ce s-a Inlîin- imsiune rlc muzică populară; 7,15 şodră. 5,00; 6,00; 7.00- 10.00; 12,00 ; 14,00; Vreme schimbătoare, cn renP
plal — cinematograful „P a tria "; M elodiile d im in e ţii; 7.30 Slalul me 16,00; 22,00. 23 52 (programul I); mai mult noros, iar temperatura va
M oral '63 —• cinematograful „Fla dicului s Cura de fructe, toamna Programul II : 7,50 Muzică popu 7,30; 9,00; 11,00; 13,00; 15,00; riabilă. Ia telefon 17.77 Hunedoara