Page 31 - 1965-09

PAOINA i
DRUMUL SOCIALISMULUI 3326

INFORMAŢII DE PARTID tîntăriri ate Gcnsi iiiiiiii di

ivind îiiteilafir ea învătămîntuiui
V
Problema aia muncii 0 1 ,9 1 si fără fresvenţă de cultură

T
de concepţie ■ w i
i i i T4*J L - i i t i V > j
în dezbaterea comuniştilor liulu i de M iniştri,' se aduc o seric do nua! cile un concediu de studii plătit
Printr-o recentă H otărirc a Consi­
de 30 zilo# in afara concediului de
îmbunătăţiri in vălă m in lului serai şi odihnă.
1 n şedinţa de partid caro a avut lo«", Din referatul prezentat precum $i fără frecventă de cultură generală şi Invălâmînlu! superior fără frecven-
nu do mult, la serviciul tehnic proiec­ din discuţiile purtate a reieşit că nu superior. la se. organizează iu universităţi, in ­
tări de la U. M. Cugir am analizat a existat o preocupare susţinută pen­ Prin noua Hotărîre se desfiinţea­ stitute pedagogice, la institutul oe
preocuparea compartimentului de con­ tru o sc obţine la toate tipurile do ză limita do virstă pentru toii cH care ştiinţe economice si la institutul de
cepţie privind întocmirea şi elabora­ masini-uncltc aceleaşi rezultate ca şl doresc să-şi completeze studiile iu iu- cultură fizică. Sînl admişi oamenii
rea proceselor tehnologico si a proiec­ la strunguri. Maşinile de frezat cu vălămir.tul seral sau fără frecvenţă muncii care au absolvit şcoala medie
telor pentru scule, nispozitive şi veri­ Program, dc pildă, lucrează la capa­ de cultură generală si superior. Pen­ de cultură generală cu diplomă do
ficatoare la piesele care se pretează citatea lor însă execută, totuşi, puţi­ tru Cei care se înscriu la oceslc for­ maturitate sau o şcoală echivalentă cu
a se prelucra pe masini-unelle cu pro­ ne operaţii in ciclu aulomal după pro­ me de învătămînt nu se mai cer nici diplomă şi caro doresc să obţină o ca-
gram. M em brii de partid au dezbătut gram. Rentai îmbunătăţirea muncii un fe| ac recomandări şi nici o con­ lificaro superioară. Ei beneficiază de
Si au luat măsuri într-o problemă care comuniştii au adoptat un plan de mă­ diţie privind vechimea în muncă, spe­ cile un concediu tnuial dc studii Iară
are IcqAlură dirccîă cu sarcinile ce ne suri în care sini prevăzute sarcinicon- cialitatea si calificarea in producţie. plată dc 30 zile, în afara concediului
revin din perioada noului plan cinci­ crete pentru toii membrii dc partid. Potrivit reglementării în vigoare, in- de odihnă, pentru prezentarea la con­
nal. In documentele adoptate do cel Dc asemenea, sc prevede a se în fiin ­ cepîiul cu noul an şcolar, invălăm i!i- cursul de aomilere şi la examenele
de-al IX-lea Congres al Partidului Co­ ţa o grupă In cadrul biroului de teh­ tul mediu seral dc cultură generală anuale, precum şi un singur concediu
munist RomAn se arată că „Producţia nologi care să se ocupe cu elabora­ funcţionează cu clasele IX-XII. Le. plătii de 30 zile pentru prezentarea
industriei constructoare de maşini va rea tehnologiilor pentru maşini. A lte sed iile serale sînl admişi oamenii In examenul de slat. Cadrele didacti­
creşte cu circa 75 la sută. cu un ritm măsuri, care vor duce la îm bunătăţi­ muncii, absolvenţi ni scolii de 7 şi ce cuprinse in această categorie de
mediu anual de peste 12 la suta" rea muncii, se referă la verificarea în­ 8 ani sau ai unei şcoli echivalente studii primesc concedii plătite pentru
O asemenea dezvoltare a industriei cărcării optime a maşinilor, la întoc­ care doresc să-si completeze studiile sesiunile de examene care nu coincid
constructoare de maşini va tace posi­ mirea unul studiu care să cuprindă medii fără a părăsi locul dc muncă. cu vacanţele şcolare.
bil ca aproximativ două treimi dincan" piesele ce sc pretează a fi prelucra­ Acestor elevi li sc va acorda un con­ Admilerea în ambele cîte go rii de
titalea oc maşini, utilaje $i instalaţii te pînâ la acoperirea capacităţilor do cediu plătit de 30 zile o singură dată, (nvăţămint superior, precum si în cla­ Obiectiv important
necesare înzestrării economiei naţiona­ producţie la maşinile-unelte cu pro­ In afara concediului de noihnă, pen­ sa a IX-a de învăţămînt seral şi fără
le să se oblină din producţia internă. gram. Pentru reducerea $i simplificarea tru pregătirea si prezentarea la exa­
frecvenţă se face prin concurs, în li­
La înfăptuirea acestor obiective o ma­ volum ului de activilăli la proiectări sc menul de maturitate. mita locurilor stabilite anual Cei care
rc contribuţie trebuie să aducă si co­ lucrează în prezent |a elaborarea do Invătăm inlul de cultură generală studiază în îuvăţăinîntul seral de cul­
lectivul nostru. Datorită strădaniilor formulare lip care vor uşura munca fără frecvenţă, funcţionează cu cla­ REDUCEREA CHELTUIELILOR
tură generală şl superior vor fi pro­
depuse în exploatarea raţională a ma- la reglarea maşinilor. Sarcini precise sele V -X II pentru toţi celăIonii ţării g ra m a i în schimburi de nrouucţie
siniler-unelle au fost înregistrate une­ au fost trasate si tovarăşilor care lu ­ care doresc să-şi completeze studiile. rare să le pernhlă frecventarea regu­
le rezultate bune la care au contri­ crează la biroul dc documentare.
buit si lucrătorii din sectorul oo con­ Deoarece unele probleme trebuie Intr-un an şcolar, elevii pot promova lată a cursurilor si iui vor presla ore
o singură clasă. Ei pot obţine anual
de
de muncă suplimentară in zilele
cepţie. A crescut simţitor pro du ctivi­ curs. Celor care studiază în învăţă- DE PRODUCŢIE
rezolvate cu sprijin u l colectivului d ) cîte un concediu de studii fără plată
tatea muncii, sc obţin cote exacte !a
muncă dc la secţia maşini-unelle, bi­ de 30 7.ile, în afara concediului dc o-
prelucrare, s-n îmbunătăţit calitatea minIu 1 fără frecvenţă dc cultură ge­
roul organizaţiei de bază a p rim ii sar­ clihnă pentru prezentarea la examene.
pieselor fabricate oic. Cele mai bune
cina să informeze comitetul dc partid nerală si superior li se asigură un sis­ Colectivul Uz.iuei „Victoria*' din au economisit cocs in valoare dc rea economiilor realizate enterior.
rezultate au fost obţinute la strunguri Invăţăniîntul superior seral func­
oespre importanta luării unor măsuri tem de ajutor si control pe parcur­ Călău are sarcina să producă o can­ peste I -10.(100 lei. lată deci un semn de întrebare, o pro­
unde sc execută un mare număr de p rivin d speci-aUzarea rcglorilor din a- ţionează în cadrul institutelor tehni­
ce. In această categorie de învălă- sul anului [lucrări dc control, consul- titate însemnată de fontă, semicocs, Rezultate bune au obţinut $i tur­ blemă ce trebuie să den de gindit
piese pc bază de program. ceaslă secţie, îmbunătăţirea muncii minl sint admişi oamenii muncii ab­ piese turnalc $i alte produse. Pentru nătorii din secţia a K-a. L i cele pcsic conducerii secţiei, organizaţiilor do
politice de masă, organizarea de ex­ solvenţi ai şcolii medii de. cui tură ge­ talii, meditaţii) pentru a le înlesni pre­ a se achita cu cinste de aceasta şi 500.000 lei, cit realizaseră in semes­ partid, care iu ultimele trei luni n:i
puneri despre necesitatea respectării nerală cu examen oe maturitate sau zentarea lor la examene in cele mai a obţine in plus sporuri însemnate trul iu tii al anului, in h u n iulie a:i şi-au propus să analizeze o ostiei do
Analiza cu stricteţe a procesului tehnologic la ai unei şcoli echivalente cu diplomă, bune condiliuni. de producţie si economii ta preţul de adăugat alte 200.000 lei. fn aceeaşi problemă. Concluzia ce se desprinde
toate operaţiile. Aplicarea în viată a
măsurilor preconizate, va crea con­ caro doresc să oblină o calificare su­ cost s-au studiat din (imp posibili­ lună, economii la preţul de co.=t nu este ea m um a nu se desfăşoară to t­
înscris şi lucrătorii do la turnătoria
deauna destul do organizat, ră uneori
tăţile şi s-au aplicat o seric de mă­
perioară în specialitatea
activităţii
diţii ca m asimic-uncllc cu program r,ă lor, sau înlr-o specialitate înrudită, Potrivit unei H o lăriri a Consiliului suri. A fost asigurată o aprovizio­ nr. /. se scap.i cin vedere probleme ce tre­
rentabilităţii lucreze la întreaga capacitate şî nu­ fără a părăsi locul de muncă. Pentru de M iniştri, incepind cu anul de in- nare bună a locurilor de muncă cu Succesele dobîndile dovedesc că n- buie urmărite iu perspectivă. La se-
mai operalii în ciclu automat. prezentarea o singură dată la concur­ văţămînt 1965 1966, şcoala generală de materii prime şi materiale, a crescut lunci cind întregul colectiv luptă pen­ niicorserie au fost depăşite consumu­
O N IG A CORNEL sul dc admitere, la examenele de an 8 ani sc va numi „Ş C O A LA GENE­ nivelul de calificare. tru obţinerea unei producţii cit m ii rile specifice de combustibil si ener­
gie. precum si fondurile alocate r rt-
secţiilor Inginer Si la examenul de slat 11 sc acordă a- R A LA ", iar şcoala medic va purta de­ indicatori economici a fost iu luna mari, cu cheltuieli cit mai mici, pentru paraliiler pentru lunile iunie $i iulie.
O hună corelaţie intre principal1!
folosirea cu maximum de eficienţă vi
numirea do „LICEU". Pentru rezultatele bune ohlinute iu
iulie, rin d planul producţiei globale fiecărei Inirăli de material, rezulta­
a fosl depăşit cn -1,9 la sută, nbţinin- tele iui in lirzie să se arate. O ana­ muncă, colectivul Uzinei ..Victoria"
cooperativei du-se şi economii iu valoan* (le li/. i mai amănunţita arata insă ca in din Calau merită felicitări. Dar aceas­
Sărbătoarea <1112.000 lei la prelul de rost. Din si- sed iile uzinei există importante re­ ta nu presupune trecerea cu veder -a
lualiile contabile pc primele 7 luni zerve. La turnătoria nr. 1 s-au obţinui peste anumite neajunsuri si de liricn-
Comuniştii de la cooperativa meşte­ rezultă că prin folosirea chibzuită a in (unu iulie 130.000 lei economii, in h \ ci cere creşterea cxigcnlci, curma­
şugărească „Retezatul" din Haţeg au recoltei materiilor prime si materialelor, folo­ vreme ce pe 7 luni preţul de cost o rea oricărei stări dc lucruri nesalis-
analizat recent rentabilitatea obţinută sirea raţională a forţei do muncă, depăşit cu 450.000 lei. Acest exem­ lăr ăl oare, combaterea lendinlei de aa-
de secţiile cooperativei. Din referatul strugurilor reducerea consumurilor specifice şi plu demonstrează c.i atunci ciud s-u tom ullum ire cu succesele de piuă
prezentat de tov. Emil Şelariu. conta­ a rebuturilor, cheltuielile planificate muncii mai organizai, cind exigenţele acum. De aceea, trebuie intensificată
bil şef. a reieşit că în prezent ţoale au scăzut cu *4,-13 lei la una dc h i au crescut, rezultatele s-au schimba'. munca politică in sectoarele de lir -
unităţile cooperativei meşteşugăreşti Iniţiativa Agenţiei O.N'.T. .Car- producţie. Numai in luna iulie, va­ 1.1 secţia de semirocs nu s-au res­ taro pentru mărirea responsabilităţii
sini rentabile. pa|i*‘ de a organiza in Poiana Fînli- loarea materiilor primo economisii-* pectai cheltuielile prevăzute pentru şi aplicarea unor măsuri eficace.
In cuvintul lor tovarăşii Dumitru n'da din Pădurea M urfîillarului Săr­ do sidorurgistii uin Călan se ridică luna iulie, ba chiar au depăşit vulo.i- I. G ARAI ACU
Bolinloni. Marin Stancu, Nicolae Mun- bătoarea recoltei strugurilor şi v in u ­ la filO.OOO lei.
toanu. Alexandru Crainic si alţii s-nu rilor din regiunea Dobrogea a fost De meritate aprecieri se bucură co­
referit pe lard la căile care au per­ primită cu deosebii interes dc oaspe­ lectivul secţiei furnale, care a adus Cursuri de calificare
mis obţinerea de rezultate frumoase. ţii litoralului. contribuţia tea mei maro la econo­
V o rb ito rii s-au referit si la unele lip­ Seară de seară îulr-un cadru pito­ miile realizate no întreaga uzină. In
resc. origina!, în prezenţa .Zeului In staţia Simcria-călă- nară. manuale şi rechi­ nieria-Triai. T onn Vu!ru,
suri care eliminate vor ridica activi­ vederea oblinerii de cil mai multe o-
tatea economică pc o treaptă şi mai Bachus" (In persoana actorului O val conomii la preţul de cost, furualistii lori funcţionează două zite gratuite, «ivind la dis­ instructorul losif PAdut,
înaltă. Nu în toate secţiile se tiu la Teodorcscu) şi a Ansamblului folclo­ acordă atenlla cuvenită micşorării cursuri de calificare în poziţie cantina slaliei. iar tehnicienii Ion Poenaiu,
zi caietele de bună gospodărire a ma­ ric „B r iu le lu r al Sfatului popular al consumurilor specifice la materiale, caro se preguie.-c m unci­ pentru transportul ta do­ Ion Trifu si alţii.
regiunii Dobrogea, a vi iul de a alege tori pentru Iun; ţiile de mn i li ii, ordin de serviciu Programul cursurilor
terialelor. In unele locuri de muncă combustibil, energie, scăderii cheltu­
meniuri bogate in surprize culinare, acari. Irinari şi mane­ p. C.F.R. c>!e judicios intoe.
disciplina încă mai lasă de dorit. De din care iui lipsesc batalul la proţap ielilor ncoc onomii oase. Concomitent, vrând. Cursurile funcţionează mit. Penlni ca lecţii­
aceea în pionul do muncă sc prevede Si vinurile de M urlallar, turiştii îşi ei au in vedere si calitatea foul-d, Primul cuis rle călii:- sub conducerea tov. V«i- le să fie înţelese m.v
petrec clipe plăcule, dc adevărată consideiiiid. po buna dreptate, scăde­ care de gradul I M. >-.i silc Chiuia, şeful statici
cn periodic să se Iacă analiza preţu­ uşor. sini însoţite zilnic
destindere. Printre coi (are au luat rea declasatelor ca o sursă importan­ deschis la I augu.xl cu un $'• tov. Ion Rirreanu, se­
lui de cost la nivelul sed iilor, iar in dc dcm onslr.ilii practice
parii* piuă acum la Sărbătorirea re­ tă re le asigură nu numai sporuri do număr de J0 oh'vi. iar al cretar. aţulati do un grup pc teren.
consfătuirile oe producţie să fio ana­ coltei strugurilor fac parte aproape producţie, ci si eion om ii Iu preţul dc doilea (urs la I septem­ d( :s lectori de si> *:’ .di­
lizate căile care duc la sporirea ren- 2.000 de turişti suedezi, norvegieni, late cu o înaltă califica­ EMIL CREŢI.I
AtcHcrul mecanic al Exploatării miniere Barza. Des! tiuâr, strungarul finlandezi, danezi, germani, austrieci, cost. Strădania lor, oe a utiliza cil brie a.c. cil 45 elevi. Du - impiegat de mişcare
tabilită lii inlr-o măsură şi mai mare. re profesional.!, cum sini :
Teodor Lupas sc bucură de preţuirea $i încrederea tovarăşilor săi de mun­ elveţieni, francezi, italieni, englezi mai economic cocsul in încărcătura raia şcolarizării c>le de |din colectivul
NICU SBUCHEA că. El execută lucrări dc bună calitate şi la liinp. şi alţi turişti străini. furnalelor, do a înlătura orice risipă trei luni. In acest timp inginerii Im o b Dinulete,
Vasile
M ihai Vasilică,
corespondent Foto: I. TEREK (Agorpres) n-a lost zadarnică. Numai in iulie, ei elevii primesc bursă lu ­ M alcevici. şeful staţiei Si” subrcdacţici voluntare
Simcrial
mii aparat de radio reparat de putui
ANCHETA SUBREDACIIEI NOASTRE VOLUNTARE DIN DEVA 'Vi de secţia radio a cooperativei nu ş- bine că o aminal si aici. po mo­
tiv că nu sini piese de schimb,
leşuq«iri şti „Solid«jrilaiea". Curios. Do deşi in maqazinc se găsesc.
fiecoro dala mi s-a spus că c ars tran­ Conducerea întreprinderii o-
sformatorul Cind s-a defectat n cin- râşrncşli de Industrie locală s-a
ecn oară mi l-a „m eşterit" un amator. eschivai să participe la anclieU
O M U U filS £ S-a îm plinit anul si aparatul merge noastră. Pe semne se simţea cil
foarte Iii no. In cc mă priveşte am ră­
„musca pc căciulă". Cetăţenii
Ku
insă au arâlat că după foarto
mas la c o n clu zia : ori nu există lu­
crători pricepuţi la atelierul radio, ori puţin timp de la cumpărare, nin-
lipseşlo răspunderea acestora !". bita produsă dc I.O.l.L. Deva işl
iiHv«a«ing7i ga EZHf v^ abps'j i £5255117
E S S 2 7 gT?M rS7 II. VICTOR : „A m apelat deunăzi pierde lustrul, se deformează. A-
ta serviciile unităţii do vopsilorie şi coxla e şi m olivul penlru caro
Solicitudine, respect, operativitate, competenţă, deservire ci­ să am fost nevoit să fac din nou d ru ­ incendiu, iar materialele destinate n- rilor, vor fi rezolvate toate proble­ curăţătorie chimică de pe str. Lenin I.O.I.L. a elalal numai două pro­
vilizată — lată ce doresc cei aproape 30.000 locuitori ai ora­ mul la I.G.O,, reparaţi* executai i ccslui scop, lipsesc ( :i desăvirşire. mele piua în 15 ale lunii curente. Sînt De la intrare m-a intim pinat un aviz: duse la rcccnla expoziţie de mo­
şului Deva să Sntilnească la toţi lucrătorii unităţilor de de­ fiind do proasta ralitulo. Ce conclu­ A llă problema ce preocupă locatarii intru totul de pcord cu obiecţiile rid i­ „N n primim comenzi, localul iu repa­ bilă organizată în oraşul De­
servire din oraş. Iu majoritatea cazurilor aşa sc intim plă : zie am ir aş ou din aceasta păittnie ? biocului turn este liftul. C'inrl se de­ cate de locatarii blocului turn. Noi «un raţie'1. M-am adresat responsabilului. va. Poate şi una din cauzele
cerinţele populaţiei silit satisfăcute pe măsura exigenţelor Sesizarea mea a fost primi hi inioduii. fectează iui e reparat cile 2-3 zile. găsii soluţia şi in curbul se va mon­ — Bine, dar acum o sezonul de penlru care au cvila l tovarăşii
Uneori. însă, anumite unităţi rămîn Iribuldrc nevoilor sporite fiind trimis un iiicrâlor |j (aţa locu­ Unii vorbitori au arătat că nu iuti ta o gură de apă. Mai greu se vu re­ vlrf. Oamenii sc pregătesc pentru de la I.O.I.L. să participe la a-
ale cetăţenilor. lui. Do>pre calitatea reparaţiei insă locatarii înţeleg să s«' încadreze in zolva problema cu lillu l. Mecanicul Iarnă. De ce să refuzaţi comenzile ? coastă confruntare dc păreri o r­
Acasă sau in oraş, omul apelează zilnic Io un şir iuircq dc nu s-n mai inlereşal nimeni". disciplina colectivă, să rcspccU» re­ locuieşte Iu Hărău. Pleacă simbAla si — Asa a spus conducerea întrep rin­ ganizată dc noi.
servicii, gresii considerate de unii a (i mărunte. Aceste pro­ ELENA B U T N A R I1: „Duna o luna gulile de convieţuire in comun. .Si în vine lunea. Dacă se inlîm phi vreo de­ derii (atelierul aparţine de întreprin­
bleme constituie tema ancheîei noaslrc. La discuţii au parti­ dc Ia darea in folosinţă a blocului blocul noslru a existat un asemenea fecţiune... derea orăşenească de industrie locu­
cipat mai mulţi cetăţeni, reprezentanţi ai întreprinderii dc qos- nr. 9 no-nm pomenii cu vine la no» caz. A liluo in cu liolărită a locatarilor — Socotim că poale fi rezolvată $i ia). M ai tirziu am albit că a trecut Cum vorbim şi...
podărirc orăşenească. P.T.T.R., întreprinderii regionale de tran­ Iov. Alexandru Zlolc si no poflcşlc sa i-a pu s pe aceştia la ponei. Ei au fost această problemă. un an do cind I.O.I.f:.. încearcă să pre­
sporturi auto, U.R.CM, şi Stalului popular al oraşului Deva. dea acest atelier cooperativei „P ro ­
gresul". Si cum aceasta nu vrea să-î călătorim ?
N O T A REDACŢIEI primească in starea în care se află,
Cum era şi dc aşteptai, o parte din
Cine repară Cele seslzalc de locatari cu GETAP' Lai» I PROPUN: „stăpinu l" actual e dispus s-1 facă o ri­ cetăleni s-au referit la modul cum sint
ce reparaţii şi remedieri, chiar $i în
privire la infiltrarea apel do plin sezon” , M*rviti de către PT.T.R. si do cAIr.î
blocurile? ploaie prin planşecle blocurilor ® Amenajarea unor peroane acoperite în sla|itlo ° Amenajiirea locurilor de joaca penlru copil, N O T A R ED ACŢIEI: „N u I R T A. Tovarăşa O tilin CbirirA, loan
Tomn. Petru Tila si <iIti vorbitori au
nu sînt cazuri izolate. Aseme­
auto, care sint mai populate. pe cartiere şi grupuri dc blocuri
nea aspecte se întflner.c si la înlim plălor unii vorb itori si***1 reclamat faptul că primesc abonamen-
Inlorcinou-sc acasă după o zi de blocurile de pe strada Progre­ ® Prelungirea orarului de circulaţie ol curselor * Exlinderca canalizării, zonelor verzi şl pc cxpiim aţ dezaprobarea faţa dc lelc şi corespondenţa cu 2-3 zile în-
muncă, fiecare cetăţean caulă clipe sului. bulevardul Dr. P. Gro- I.G.O. pc traseul Deva-SinUndrci. pină la ora 22. străzile periferice. felul cum au fost serviţi in u- lîrziore Laşă do dorit şi operativita­
* Amenajarea dc căsuţe poştale la toate blo­
de linişte şi destindere in interiorul za şi altele. Dacă unele lucrări ° Amenajarea unui xlrand în oraşul Deva. nităţilc cooperaţiei meşteşugă­ tea legăturilor telefonice. O comanda
căminului. Dc multe ori insă n-are dc finisare se mai amină, in ca­ ® Coopeiafla meşteşugărească să-şi lărgească g£- curile. reşti. Sini dese cazurile cind telefonică depăşeşte de multe ori
parte de recrcere. InlA ce spun in v i­ zul dc faţă se cere o interven­ * Mutarea bufetului T.A.P.L. din au lo garj in al­ una comandă clientul $i alia e- timpul stabilit. Foarte greoi oslo sis­
n u de servicii către populaţie prin inliinţnrca u- tă parte.
taţii : ţie operativă pentru a (urma nor secţii noi cu : atelier dc locilărie, o secţie de ® Amenajarea unor cabine telefonice în centrul xecută cooperativa. Asa slmd temul de parcare si plecare a curse­
M ARI A PITIRICI : „Localarii dc pe deteriorarea in continuare a l- m arochiiiărir. ora?;iiluţ şi în principalele cartiere. lucrurile, e explicabil do ce ce­ lor din aidogură. CiilAlorii iui au du ­
strada Aurel Vloicu au apartamente mobilclor. in care s-au investit 0 înfiinţarea unei secţii dc remaiat ciorapi, a ° Interzicerea circulaţiei autovehiculelor pc a- tăţenii cvilă să treacă pragul a- pă cc urmări traseele (urselor. Deşi
bune, spaţioase. Dar ce folos că du­ suine importante si locatarii mi unui alclicr de blănărie. Iciic dinlre blocuri. ccstor unităţi. In cc privesle de­ so spune că staţi.i C.F.R. şi autogara
pă ce şi-au zugrăvit căminul, la p ri­ beneficiază de confortul cu­ servirea la domiciliu, [asa foar­ sint periile de intrare in oraş, in ca­
ma ploaie, nu sc mai cunoaşte. Apa venit te mult de dorii. Ţi-a rămas te­ zul Devei, cartea lor dc vizit.i nu este
Din discuţiile cu localarii re­ deloc primitoare.
se scurge prin tavan $i şterge totul. semnăm inventarul. La îulrrbaroa puşi în disculi«i com iletului dc bloc levizorul, aparatul dc radio. Iri-
zultă că lucrările dc reparaţii
Noi am sesizat dc mai multe ori con­ noa.stru. do co in apurlnmcni nu exis­ sl incunosMinlată întreprinderea de qidcrul sau maşina do cusut in Ochii „e xig e n b " ai cetăţenilor an
ducerea întreprinderii dc gospodărire sc cfcctuca/â intr-un ritm cu tă toate obiectele .trecute in inven­ (are aparţineau. In astfel do cazuri — Una comandă „pană” , aslepţi săptămiui. luni surprins şi alte aspecte. In unele locuri
orăşenească. Promisiuni avem destu­ toiul nesatisfăcălor. Este ab­ tar. ni s-a răspuns că se vor comple­ vA spun — opinia colectivului c lea­ dc-a rindul şi lot nu eşti servil. slaliile curselor I.G.O. şi I.R.T.A. sint
solut necesar ca siatul popular plasate chiar în drcplu! zonelor verzi,
le, practic însă nu se întreprinde ni­ ta. De alunei a Irecut mai bine (li cul ccl nini bun". Pcnlru nlniica toată omul o ne­
al oraşului să ia măsuri urgen­ clientul,
mic. „V enim azi, venim mhne". $i un an si mmîc nu s-a schimbai. G lo­ voit sa sc deplaseze cu tot „ba­ locurile do joaca pcnlru copii sînt rău
n-au mai sosit. Intre timp. ploaia pri- te pentru subvenţionarea lucră­ buri si etajere tot u-avem. Găsesc c«î ga ju l" la cooperativă. Şi numai im re liiu ilc.
rilor de reparaţii, să controleze Răspunde tov. ŞTEFAN IRIMIE.
cinuieste lot mai multe stricăciuni". iui este bihe ca în <h*cursul unui nil alta execută
V E R O N IC A TOM ESC U: „In blocul in mod sislcmallc ritm ul şi ca­ să mi treacă pe la noi nici un repte- directorul I.G.O.:
litatea acestora. Orice animare Interesaţi sa $i vadă casa şi oraşul în care muncesc si tră­
nr. 3. efectul ploii <i aiuns oină la eta­ y.enlanl din pârlea I.G.O. Localarii au
so răsfrinqe negativ asupra lo­ — Cele spuse aici sînt adevara'e. iesc lot mai inimoase, mai bine gospodărite, cetăţenii din De­
jul II. Siluatia aceasta tine de un an multe cerinţe şi propuneri, dar n-au cooperativa
catarilor. acccnluind deteriora­ Vom căuta să fim mult mai operativi. va au răspuns ancheîei noastre cu propuneri si sugestii va­
şi trei luni Tot de atunci a fost sesi­
rea imobilelor, sporind in ace­ cui le spune. — Din cîte am relinut noi, nu ope­ loroase. Citeva probleme nc-au reţinui în mod deosebii aten­
zat I.G.O. Cu o lună în urmă speram Cu responsabilă de bloc mă intere­
într-o „salvare” . Un grup de construc­ laşi timp volum ul cheltuielilor rativitatea c pusă Ia îndoială, ci ca­ O bună parte din disculii au avut ţia. Este vorba despre imperioasa nereslîate de a se repara
dc reparaţii. sează s» alp* probleme legale de vin­ ca temă deservirea în unităţile coope­ ţoale imobilele si a (i izolale contra ploilor. U rgenbuc* lu ­
tori si-au deschis front oe lucru !a litatea reparaţiilor.
blocul vecin. Cind an terminat însă, ia locatarilor, fn jurul blocului turn — Se mal înlimplă... rativelor meşteşugăreşti. crărilor la instalaţiile dc încălzire, nu trebuie să scape din ve­
derea conducerii I.G.O.
există multă oezordine. E adevărat
au plecat indiferenţi spre alte ..ş a n ­ MARI A P ITIRICI: „Intru cu drag
tiere. Se vor mai întoarce oare? După Tot despre I.G.O. ră no s-mi terminat fonte lu crăn b\ — Dc cc ? Răspundem loţ noi — lip ­ (a centrul di* comandă a( cooperati­ Penlru o mai bună deservire a populaţiei în cooperalivele
felul rum au răspuns Dină acum la in­ dur mnlerialele de c c n d ru i Iii, disper- seşte controlul şi răspunderea celor vei „ M o t o r . M i sc vorbeşte frumos, mcştesugăre.şli eslc nevoie de deschiicrca unor sed ii noi, rx -
snle p riillrc blocuri pot sâ-şi găseas­ primesc înlr-adovăr sfaturi competen­ lindcrea formelor avansate de deservire Ia domiciliul cetăţe­
sistentele noastre, ne fac să credem e vorba că locul cuvenit in altă Darie. Condu­ care le execută. nilor, punerea in circulaţie a unor m«işini (arc să eledueze
că vom mai aştepta încă mult". — L«i or«i actuală puţurile existen­ te iu executarea unei comenzi. Mi s-a transportul televizoarelor, aparatelor de radio efc. de la client
ELENA BUBU1 : „Refrenul „venim cerea şantierului de construcţii din înlîm plal şi altfel. M-am prezentat la
Deva trebuie sa iu măsuri". te iui satisfac consumul dc apă «al o- unitatea „încălţăminte la comandă" la cooperativă şi înapoi. Ridicarea pregătirii profesionale a lu ­
azi. venim mîine". rostit de către con­ In discuţiile purtate s-au ridicai şi crătorilor si cultivarea sim ţului dc răspundere fa(A de callfafe.i
ducerea I.G O . l-au auzit de nuille ori alte probleme caro tiu de confortul IO A N 1LEA: „Io lot blocul lu n i ivi raşului. din complex. Am comanda! o pere­ muncii lor. sînt alte cerinţe la ordinea zilei.
si locatarii blocului B, unde locuiesc. pe caro trebuie să-l aibă localarii. există o gură de apă pentru iniroti- — Afirm aţi cA nu aveţi apa ? Alunei che de pantofi şi la data stabilită in-i
Ploain iui ne-«i iertat nici r.o noi de VICTOR H E N Ţ IU : „In una din zi­ nore.i curăţeniei pc scări. Dacă cs!o dc ce maşina I.G.O. udă străzile si oo unde un s. A mai trecut o lună,
anumite surprize neplăcute. O li vina le mi s-a defectai un robinet do apa. o lipsă a nro icrla nlulu i. socotesc că ca să consUit că erau ex.igerat (h;
(GHFORGMF LUPAN, GHFORGHE ŞFNDREANU, VIOREL ARIMES-
proiectantului, a constructorului sau Am sesizat imediat conducerea I.G.O. ea poale, si trebuie să fie rezolvată eîml plouă? (Răspunsul prim it a fost mari. După alte două luni. i-um rid i­ CU, IO A N BODEA — din colectivul subrcdacţici noastre voluntare din
a întreprinderii de gospodărire orA- M-am bucurat oc operativitatea cu cit mai repede. Dc asemenea, no este cam echivoci. cat si îi lin acasă. Tot mari îmi sînl". Deva).
şeneasefî ? Nu ş tim !". care am fost servit. La cîteva zile în­ pusă la punct reţeaua dc apă pentru — In ce priveşte inventarul blocu­ M A T E I FELTEŞ : „Sint posesorul u-