Page 32 - 1965-09
P. 32
PAGINA 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3326
A 21-a ariivei sa re a eliberării
PE CALEA PROGRESULUI Şl BUNĂSTĂRII —
9 septembrie 1944... La Sofia si în ristic: se respectă tradiţia ca această muncitorii, tehnicienii şi inginerii
întreaga Bulgarie poporul trăia eve sărbătoare să fie înlimpinată cu noi de la combinatul „Gheorghi Dainia-
realizări. Fiecare succes in parte,
Tratativele pentru dezarmare Lucrările Consiliului pentru nimentul înălţător si emoţionant al îşi aduce contribuţia, la dezvoltarea nov" din Pirdop vor raporta dobin-
direa primelor conlilăti dc cu|m i
eliberări» de sub jugul fascist. M o
ment pe atunci de bilanţ şi totodată avinlalu a economiei naţionale. Iată electrolitic într-o nouă secţie.
de deschidere a unei noi pagini in cileva dintre ele, alese la intim- In întrecerea care se desfăşoară
G ENEVA 8 ( Adormea) vire la interzicerea loială a experien comerţ şi dezvoltare istoria tării vecine şi prietene. Bi plare: constructorii centralei termo în cinstea sărbătorii naţionale au
In şedinţa de marii a C om ilclului ţelor nucleare. „Uniunea Sovietică — lanţul se exprima în cileva cuvinte: electrice „Devnea" ra|)orleaza inec- apărut şi unele iniţiative im|)orlan-
color 18 pentru dezarmare oe la Ge a spus el — este qala. ca si în trecut, sărăcie şi pierderi materiale care perea inam ic dc termen a lucrărilor te. In oraşul Ruse, dc exemplu, s-a
neva. reprezentantul U niunii Sovie să ajuncfă imediat la un acord cu p ri Intervenţia reprezentantului rom an se ridicau Ia sume enorme. Numai de montare a celui de-al doilea desfăşurat recent prim ul concurs
tice. S. K. Ţarapkin, a sprijinit propu vire la interzicerea tuturor experien în capitală au lost distruse complet grup turbogeneralor. Primul grup a republican penlru titlu l de cel mai
G ENEVA 8 — Corespondentul A - cu toate statele principiile respectă
nerea H A U . privind extinderea va ţelor nucleare subterane pc baza u!i- sau parţial de pc urma bombarda şi produs pină acum cileva m ilio a bun zidar şi Icncuitor. In întreaga
gerpres, Ilo ria Liman. transmite: rii suveranităţii si independentei na
labilităţii Tratatului de la Moscova cu lizării mijloacelor naţionale de delec mentelor peste 10.000 de locuinţe. ne de kilovali-ore energie electrică. tară noi şi no» colective se alătură
Consiliul pentru comerţ şi dezvol ţionale, egalităţii în drepturi şi n-
privire la interzicerea experienţelor tare a exploziilor nucleare care sini 1.600 de magazine, 530 de întrep rin La uzina dc ceramică din PJevna in iţiativei de a realiza c il mai m ulte
tare. ale cărui lucrări se desfăşoa vanlajului reciproc, neamestecului în
nucleare în trei medii si asupra e x perfect suficiente". deri şi ateliere, 40 de scoli, 8 tea s-a dat in exploatare un cuptor tu economii de energie electrică şi
ră la Geneva, a abordat unul din treburile interne.
perienţelor nucleare subterane care Delegatul S.IJ.A., W. Fosler, a re tre şi cinematografe, mai multe spi nel cu o capacitate anuală de p ro combust ibil.
punctele importante de pe ordinea
depăşesc o anumită forţă. Detonatul petat punctul do vedere american în dc zi; măsuri în vederea realizării Referindu-sc la iniţiativa delega tale... ducţie de 300000 metri tuburi, in In şirul realizărilor se află şi cele
sovielic a propus, de asemenea, ca problema interzicerii experienţelor nu unui acord asupra ansamblului de ţiilor române în cadrul O.N.U. in do Harnicul popor bulgar nu numai aloră de alte numeroase profiluri. social-culturale. Astfel la Sofia în
puterile nucleare să declare un mora cleare subterane, insislînd asupra principii quvernind relaţii Io coincr- ’ meniul colaborării economice inter că a vindecat aceste răni. dar a dat Din regiunea Tolbuhin colectivele aceste zile s-a dat in folosinţă un
toriu. liber consimţit, pentru ţoale ce controlului internaţional. Et a respins cialc internaţionale si politicile eco naţionale, vorbitorul a amintit pro tării o nouă înlăhşare caraeleris- . de sondori conduse de Polihron Di- nou hotel cu 400 paturi, o nouă clă
lelalte experienţe nucleare subterane propunerea R.A.U.. calificind-o drept nomice, principii de natură să favo iectul de rezoluţie in problema adop licâ zilelor noastre tată numai cî- m itrov. Gheorghi Draqncv şi Gheor- dire cu It etaje a Institutului (Ic
pină la încheierea unui acord cu p ri „o iumălale oe măsură". rizeze dezvoltarea economică. Luînd tării unei Declaraţii asupra p rinci leva exemple: anul acesta centra ghi M arinov au raportat zilele n- cercetări energetice. Sute de locui
piilor cooperării economice interna
tori ai oraşului s-au mulat in apar
cuvinlu l in cadrul dezbaterilor, de ţionale, prezentat împreună cu M e lele termo şi hidroelectrice vor pro ceslea că au îndeplinit planul anual tamente noi.
legatul român Titus Cnslureanu a xicul, care a lost aprobat in un an i duce 10,08 miliarde kilovali-o rc r- în .şase luni, descoperind zăcămin ...Cileva fapte sumar înşiruite,
ncrg-Ie electrică fată de 266 milioane
subliniat că, în prezent, cinrl rela mitate de cea de-a 12-a sesiune a de kitovali-ore în 1939. A gricultura te de mangan care se ridică la 35 care permit însă să se desprindă
milioane tone. Pe traseul de 27 k i
Conflictul indo pakistanez ţiile dintre ţări se dezvoltă şi se Adunării Generale a O.N.U., precum tării dă acum de aproape două ori lometri al conductei de gaz metan imaginea realizărilor dobîndile de
lărgesc neîncetat, problema p rinci
şi dc proiectul de Tezolutie intitulai
piilor relaţiilor economice si com er mai multă produclin docil în 1939. care va lega zăeămînlul din Kameea poporul bu-lgor în cinstea sărbătorii
„Problema unei Declaraţii asupra co cu fabrica de sticlă din Belosîav, sale naţionale, sint lapte care con
ciale internaţionale este de o mare operării economice internaţionale', Venitul naţional a înregistrat în a- turează elanul cu care se munceşte
continua să se agraveze importantă. Este neîndoielnic — a prezentat de România împreună cu nnl trecui o creştere de 3.6 ori fată constructorii zoresc instalarea tubu şi holărîrea m uncitorilor, ţăranilor
rilor de otel. depăşind zilnic gra
de 1948. A u fost create noi ramuri
spus vorbiioru»l — că dacă ansam
un grup de alte state în 196.1 „D e ficul dc lucrări. In ziua sărbătorii şi intelectualilor din R.P. Bulgaria
blul relaţiilor internaţionale contem legaţia română — a spus vorb itoru l de producţie. Se valorifică cu chib
porane ar fi aşezate pc o bază de zuială de gospodar g riju liu resur naţionale colectivul uzinei chimice de a merge mai departe pc calea
SR1NAGM AR 8 f Agerpres). că aviaţia pakistaneză a efectuat rai in încheiere — îşi exprimă convin sele interne de materii prime. din Vam a va raporla ca a obţinui progresului şi bunăstării.
principii juste şi echitabile, cerule
duri asupra localităţilor din reqiunca gerea că progresul di-n cadrul Con Un os|)ect in aceste zile din a ju primele canlilă(i de oviclorid de
Ciocnirile dintre lorlolc armato in de relaţiile şi direcţiile evoluţiei lor. siliului pentru comerţ şi dezvoltare C. LINTE
diene si pakistaneze au continuat in oraşelor Srinaqhar şi împotriva unită progresul economic, legăturile între în problema principiilor relaţiilor co nul lui 9 septembrie este caracte cupru pentru protecţia plantelor, iar Corespondentul Agerprcs
ultimele 2-1 oe ore. Potrivit aqentiei ţilor indiene care luptă in apropierea state şi întregul comerţ mondial ar merciale internaţionale este de na la Sofia
Press Trust of India, trupele indiene or aş ii I vi i l.ahore. primi un stimulent puternic, iar feno tură să duca implicit la definitiva
au deschis al doilea front în sudul M arii seara a fost dat publicităţii menele negative care se manifestă re.! „Declaraţiei asupra cooperării
Pakistanului de vest. indreptindu-sn la Rawfdpindi textul unei declaraţii a in comerţul internaţional ar putea economice internaţionale". Adunarea festivă
spre oraşul I laiderabad. situat la 160 preşedintelui Avut) Khan. care consti fi eliminate. La acelaşi punct al ordinei de zi
kilom etri de Ironlieră Pc de altă par tuie un răspuns ta apelul de incclar? T. Crislureanu a subliniat că Re au mai luat cuvînlul reprezentanţii de la Sofia
te. aqenlia France Prcssc menţionea a focului adresat d ţ U Tliant. Prc- publica Socialistă România pune w l'.R.S.S., Indiei, Ceylonului. Iugosla
ză, citind postul de radio Karaci, că seeinlele Pakistanului a condiţional mod consecvent la temelia relaţiilor viei. Poloniei, Ghanei, Franţei si
in apropierea oraşului l.ahore con ti încetarea locului de orqanizarca unui sate economice si comerciale externe Canadei SOFIA 8 (Agerprcs).
nuă lupte qrele intre trupele pakis referendum. în rare populaţia Casmi-
taneze şi cele indiene. rului să se pronunţe in lcqălurâ cu Cu p rile ju l celei de-a 21-a an ive r
M iercuri dimineaţa nave pakistane poziţia Indiei si Pakistanului fa|ă de sări a victo rie i revo lu ţiei socialiste
ze au atacat portul indian Du arka acest teritoriu. Comunicat comun ctiino-nepalez in Bulgaria, la 8 septembrie, la So
boinbarcînd. după cum menţionează Aqent.ia Reuter relatează ea şi p ri lia a avut loc o adunare lcstivă. In
aqenlia Reuter. instalaţiile radar rar? mul ministru indian Lei llabadur Shas- prezidiul adunării au luai loc condu
au fost folosite pentru raidurile avia tri. a făcut o declaraţie marii seara PEKIN 8 (Agerprcs). 7 septembrie n fost dat publicităţii un căto rii de partid şi de slal, in fru n
ţiei indiene în reqiunca oraşului Ka in care afirmă că rinvermil său este Cu prilejul încheierii vizitei o f ici fi comunicat comun. te cu Todor Jivko v, prim -secretar al
raci. In luptele acronavale care an a- dispus să accepte o mediere în lcqă- le pc care K irli Nidhi Pista, vicepre- O de două părţi şi-nu exprimat sa C.C. al P.C. Bulgar si preşedintele
vut loc, ambele pârli au suferii p;rr- şeoml^ al Consiliului dc M iniştri şi tisfacţia lată de dezvoltarea relaţii C o nsiliu lui de M in iş tri al R.P. Bul
tură ru încetarea focului, dar nu în ministrul afacerilor externe al Nepa lor de prietenie şt colaborare, bazate garia. Pcncio Kubadinski, membru su
deri. Postul de radio Karaci a mai a-
nuntat, potrivit aqenliilor de pres-î. legătură cu sduali.i rim Caşinir. lului. a tăcut n in R P. Chin -ză. 1j pc principiile coexistentei pasmcc si pleant al B iro ulu i P olitic al C C . al
declaraţiei do la Udndimq. P.C. Bulgar, vicepreşedinte al Con
In cadrul convorbirilor care au avut
i Vietnamul de sud loc, Con I. viccvpreniier al Consiliu s iliu lu i dc M in iş tri al R.P. Bulgaria,
a v o rb ii despre im portanta insurec
lui de Stat al R. P. Chineze, şi Kir'.i
Franţa Nidlu Bisia „şi-au exprimat înqriio- ţiei populare din 9 septembrie 1941
şi despre succesele o b |in u lc de po
înrcn fală dc agravarea sdualiei din porul bulgar in construcţia socialis
si viitoarele Lupte în regiunea bazei Vietnam. Ei sau pronunţai pentru A fost dală în exploatare hidrocentrala „ lvaiîovgrad", cu o capaci m ului.
In inchcierc a avut loc un cm»-
dreolul inalienabil al poporului v ie ‘ -
* namez dc a-şi rezolva singur proble tate de 114.000 htv. cert. la care şi-au dat concursul ar
In loto : Barajul hidrocentralei.
tiş tii teatrelor din Solia
alegeri aeriene de la Da Nang mele interne, fără nici un amestec
străin".
prezidenţiale S.AIGON 8 ( Agerprcs). — mare putere. Accidentul s-a soldai n i
guvernamentale
un mort şi 6 răniţi. Un post de poli
Importante torte
sud-viohiame/e, care elccluau o ope tie din Saigon n fost, de asemenea, SCURTE
Deşi. oficial, campania clccto- raţiune dc „cercetare şi curăţare*' in atacat cu grenade.
raia pentru alegerile picziden regiunea bazei aeriene de la Da M iercuri dimineaţa avioane de
Nang, au fost supuse marţi noaptea bombardament americane „11-52“ . care
ţiale începe abia la 19 noiem unui atac al forţelor patriotice. Co au decolat dc la baza din Insula Evoluţia crizsi poiiiiss din Gresia
brie. hi realitate întreaga activi municatele sud-vielnameze şi ameri Gnom. au efectuat un nou râul asu DAR ES S A LA A M lu l Larş .a avut Ioc o ciocnire în
tate politica franceza se deală cane au evitat insă să arai? pierderile pra zonei „D" din provincia Binli Frontul penlru eliberarea M o- tre trupele guvernam entale’ şi iin
şoară in jurul acestei probleme. suferite de trupele guvernameniale. Duong — la 30 km nord-est de Sai- zam bicului (FrelimoJ a difuzai la detaşament de partizani venczuc-
Pentru moment numai două can rezuinindii-se numai la menţionarea gon. Acesta este col de al 2U-|ea raid A TE N A 8 [ Agerpres). Prcssc, că în acest moment v iu lu i nu Dar Es Salaam un com unicat in loni, soldată cu pierderi pentru g u
didaturi sint depuse in mod olt unor pierderi uşoare, suferite de for eleclual dc bombardierele strategice M iercuri seara la Atena s-a ammlat le est? favorabil şi că alegerile chiar earc sc arată că forţele dc elibe vernam entali.
cial - candidatura avocatului Ti- ţele patriotico. Tot in regiunea Da americane asupra acestei regiuni. că tratativele oinlre liderii celor rlonâ conduse de partidul lor. s-ar solda cu rare naţională lansează cu succes
Nang patrioţii sud-vieiname/.i au a-
mari partide — Uniunea de centru şi
xier Vignancourt. reprezentantul rnncal in aer un tren pe linia care Totodată, agenţiile rle presă semna ERE — cu privire la propunerea fă un grav eşec penlru ei". In ce p ri o serie dc atacuri im p o lriva torte BRASILIA
lează că in cursul nopţii forţele ame
extremei drepte. Şi aceea a se face legătura intre Da Nang şi ora ricane si cete gu vernameniale surl- cută de Papandrcu de a se forma un veşte stingă se ştie că EDA a protes lor colonialiste porlughcz.c provo- T rib u n a lu l m ilita r al stalu lu i Sao
cind in am icului însemnate p ie r
natorului Piere Marcilhacy. care şul I lue. Paolo a emis un mandat de aresta
viclnamcze. care au lansai o opera guvern condus oe liderul Uniunii na tai ru holărire împotriva formării u- deri in oameni şi m ateriale de
nu se declară legat de nici o or A cţiun i ale forţelor patriotice nu ţiune amfibic aeropurtată şi terestră luptă. In comunicat sc ariilă că în re. im p olriva unor profesori dc so
ganizaţie politică piopriuzisă. fost semnalate m ultimele 24 dc ore la 30 km sud de Chu Lai, nu au ţional radicale care să organizeze n- nui guvern de orcupla. chiar penlru tim pul unui asemenea atac pa trio ciologie de la Universitatea din
Sao Paolo. fiin d acuza(i dc desfă
dai beneiiciază de sprijinul unor Si în regiunea Saigonutui. La postul legcri în 45 de zile, au fost rupte. un limp toarte .scurt, insistind ca ale ţii au doboril un avion portughez şurarea unei „a c tiv ilă li subversi
cercuri de ccntru-dreapla. de politic Phu Cuong — 30 km nord reuşit să ia încă contact cu forţele Iu timp ce centrul iş» pune mar» spe gerile să lie conduse rle un guvern şi au scos din luptă peste 20 dc ve" in cadrul u n ive rsită ţii.
La 23 şi 24 septembrie va avea de Saiqon — a explodat o mină de o patriotice. ranţe in tinerea unor alegeri cil mai de serviciu. soldafi inam ici.
loc o întrunire a Comitetului Cen curînd posibil, cercurile de dreapta Papandrcu anunţase mart» seara că ROM A
tral al P C. Francez, care va dis erau tot maj reticente. Arest lucru s a iii cav.nl Î11 care Uniunea naţional ra RIO DE JANEIRO D irecţia P artidului Socialist Ita
cuta problema alegerilor prezi observai şi în cursul reuniunii gru dicală ini va accepta propunerea do Politia din stalul M inas Gerais lian al u n ită |ii proletare (PSIUP)
denţiale. Poziţia Partidului Co pului parlamentar al ERE, cinrl m ajo a organiza alegeri în 45 dc zile cu |B razilia| a operat mar(i noi ares va tine la 9 septem brie o re u n iu
tări sub pre te xtul descoperirii ţi
munist este neschimbată: dacă nn guvern prezidat dc Canedopoj- nui com plot organizat im p o lriva ne ru care p rile j va examina si
socialiştii resping propunerea sa ritatea deputaţilor s-< u pronunţai îm g u vern atoru lui acestui stat, Ma- tuaţia politică din |ară.
pentru desemnarea unui candi potriva alegerilor, slâtuindu-l pe Ca lo.s. Uniunea dc ccnlru va consioera galhaes Pinto. C inci persoane au
dat comun al stingii. P C. Fran nei lopoulos să manifeste cca mai ma această propunere drept „caducă" re fost arestate sub acuzafia dc a fi RO M A
cez va prezenta candidatul său. re prudentă in această chestiune. venind la propunerile anterioare adi plănuit atentatul la viafa lu i Pm- Preşedintele Ita lie i, Giuseppe
„M ajoritatea deputaţilor dc dreapta că la alegeri in termenul prevăzul de lo. A genţiile de presă relevă ră Saraqat, in so lit dc m in istrul afa
valul dc represiuni, dezlănţuit in cerilor externe, A m intorc Fântâni,
sint convinşi, arată agenţia France constituţie cu un guvern de serviciu va părăsi la 10 septembrie Roma
Corespondenţă u ltim u l liin p in mai m ulte lo ca li pentru o vizită in Am erica Latină.
tăţi din Brazilia îm potriva adver
sarilor guvern ulu i, creează o a t Prima etapă a călătoriei va fi Bra
mosferă dc încordare in inlreaqa zilia.
tară.
care va lupta pentru unitatea for
BONN
ţelor muncitoreşti şi democra Politica externă a noului guvern irakian L IM A S tocurile de cărbune nevindul
tice. în depozitele din R.F.G. au crescut
Peste 3 000 de m un citori şi func
Intre timp. Waldeck Rochet. ţio n a ri din transportul com unal in cursul lu n ii iu lie cu 550 mii dc
secretar general al Partidului Co tone. atinqind n ivelu l record de
BAGDAD 8 |Agerpres). priveşte politica Irakului fală de ţă din capitala Perului au declarat
munist Francez, a trimis organe Alxlc! Rahman el Baz/az. vicepre rile arabe vecine, vorbitorul a decla m arii grevă, revendicind sporirea 14 m ilioane dc tone.
lor conducătoare ale unor parti şedintele Consiliului de M in iştri şi rat că aceasta sc bazcaz.ă pe relaţii salariilor şi drepturi sociale.
de. organizaţii şi mişcări demo V IE N A
ministrul afacerilor externe, a făcut o
crate din ţară o scrisoare prin declaraţie radiodifuzată cu privire 11 dc bună vecinătate şi dorinţa since LONDRA Intre 2 şi 9 octom brie va avea
care le cheamă din nou să cola politica externă a noului guvern ira ră de a dezvolta colaborarea economi In po rtu l brita nic Liverpoot au loc in capitala A ustrie i cca de-a
a
20-a conferinţă internaţională
boreze in elaborarea unui pro kian. Ei a arătat că Irakul va prom o că şi culturală. El a reafirmai sp riji declarat grevă peste 1 000 de do C ru cii Roşii, la (are vor participa
gram comun in vederea alegeri V IE T N A M U L DE SUD va o politică de neutralitate poziliv.î nul tării sale fată dc mişcările de e li cheri care cer m ajorarea sa la rii reprezentanţi a 126 de (ări.
lor prezidenţiale. In scrisoare se Purlînrl drept îmbrăcăminte numai nişte prosoape, membri ai inlant?- şi ncangajare şi a subliniat că po li berare naţională din ţările arabe şi u-in lor. O grevă a docherilor a înce
aminteşte despre programul de rioi marine a S.U.A. înarmaţi cu puşti merg de-a lungul plajei de lingă tica externă a tării este întemeiată pe întreaga lume si s a pronunţa* îm put şi la Glasgow. RIO DE JAN EIR O
instaurare a unui regim demo baza navală Chu Lai, penlru a face o baie in mare. Intrucît atacurile par potriva existente» bazelor militare T ribu na lul electoral suprem al
tizanilor Vielcong continuă fără încetare, deviza forţelor S.U.A. este: „Ga principiul respectului reciproc şi C a r BUF.NOS A1RES
crat in Franţa, adoptai la al Nave m ilitare argcnlinicnc, uru- B raziliei a anulat candidatura lui
ta in 01 icc minut, chiar in timpul inotului". ta Organizaţiei Naţiunilor Unite În e c străine în O rientul M ijlociu. Sebaslian Pais de Alm eida. mem
XVlI-lea Congres al Partidului guavene şi italiene au inceput
Comunist Francez. Acest program m arţi in Oceanul A tlantic, nu de bru al P artidului so( ial-dcm orral
prevede, printre altele, constitui parte de staţiunea M ar del Plata brazilian, penlru postul de gu ver
Gerais.
nator al statului M inas
rea unui guvern de unitate de şi sensibil la raze infraroşii. Tem manevre comune r.ub denum irea M o tiv u l respingerii acestei candi
mocratică. care trebuie să sc a De pretuimdemi peratura acestor stele este între de operaţiunea „M are nostrum ". daturi: candidatul nu arc dom ici
sigure ..de acordul partidelor de 425 grade şi 650 dc grade. Una La manevre iau parte cinci nave liu stabil in stalul M inas Gerais.
mocratice referitor la un pro a fost descoperită in constelaţia argentinienc, trei italiene şi una
gram comun". Lebedei, iar cealaltă in constela sub pavilion uruguayan. NEW YORK
ţia Vărsătorului. Savanţii nu au
Totodată, celelalte grupări de „CUPOLA iN STEA” voie de o încăpere cu tiranţi cu bului de indieni Charvua. care stabilit ..vîrsta' lor. Dr. Gcrry BRAZZAVILLE Uraganul tropical „B elsy" a a-
stingă au reluat convorbirile, pen un volum de circa 1 milion mc. a ocupat pămînturilc din provin Ncugebaucr a declarat că alte 10 La 7 septembrie a fost inaugurat lins coasta sudică a Floridei A
tru a încerca constituirea unei Cunoscutul arhitect sovielic au liotărît să recurgă la „cupola cia argentiniană Misiones şi re asemenea stele au fost descope prim ul muzeu naţional din Congo fosl h o lă rilă evacuarea lo c u ito ri
lo r insulelor Keys, situate la e x
mici federaţii democrat sociali Mihail Tupolev, specialist de in stea". Se crede că. cu ajutorul giunea frontierei cu Paraguayul, rite zilele acestea şi că cale foarte ÎBrazzavjlIc) care adăposteşte va lo trem itatea sudică a Floridei.
ste. care ar putea apoi să spri seamă in construcţii cu tiranţi. unui puternic elicopter şi al unor pînă ce a fost decimat de aşa- probabil ca incă 100 să fie des rile culturale cele mai de seamă
jine un candidat la alegerile pre a elaborat proiectul unei cupole reazeme telescopice provizorii, o zisul ,.proces dc civilizare" des coperite datorită telescopului sen din această fără. PARIS
zidcnţialc. Marţi s au întrunit 22 uşoare şi elegante dc 60 m. înăl asemenea cupă poate li asambla făşurat la mijlocul secolului tre sibil la raze infraroşii. I ii capitala Franfei a sosit o c-
dc conducători reprezentind clu ţime. care are la bază un dia tă in decurs de o lună. In ceea cut. Constituţia lui fizică a lost CANBERRA chipă de tehnicieni şi p ilo ţi en
In lr-o carieră de nisip din îm
burile cu tendinţe de stingă. îm metru de 160 m. Autorul proiec ce priveşte acoperirea, o cupolă atît de robustă incit anul trecut LAMPA CU RADIOIZOTOPI p re ju rim ile oraşului M elbournc a glezi pentru a examina p o sib ilita
preună cu Partidul socialist fran tului este de părere că o su de o asemenea construcţie oferă a rezistat unei călătorii de 500 fost descoperit scheletul unui om tea a ch iziţio n ă rii de bom bardiere
cez (SF IO ) şi Uniunea democra largi perspective pentru folosi PENTRU MINERI care se presupune că a trăit acum franceze ..M ira j-4 ” , bom bardierele
tă şi socialistă dc rezistenţă prafaţă de 20.000 mp. acoperită rea materialelor plastice în foi kilometri, pină la Buenos Aircs. La Institutul de cercetări ştiin nouă m ii de ani. A rhe ologii au de americane „ F I I I " Iiin d mai
cu o emisferă din tiranţi. nu este
unde a fost prezentat in cadrul
(UDSR). avind in frunte pe Fran- clarat că scheletul este un exem scumpe.
o limită, această suprafaţă pu şi a peliculelor acoperitoare. Prof. unei emisiuni televizate. ..India ţifice in domeniul minelor din plar unicat şi cel mai vechi desco
cois Mitterand. fost ministru de ţind fi extinsă. Tupolev prevede folosirea cupo nul Floro" a manifestat puţin in Budapesta, a fost construită o perit vreodată în A ustralia. O T T A W A
interne in guvernul Mendes Arhitectul numeşte cupola sa, lei sale, printre altele, pentru in teres faţă de cuceririle tehnicii lampă contra exploziilor. care Pe şantierul unui pod ce sc con
France. In aceste cercuri se pro cate seamănă cu o cupă răstur stituţii publice, pieţe, complexe pc care a avut prilejul să le ob funcţionează pe bază de vadioi ADEN - struieşte peste riu l SI Lawrcnce
O delegaţie parlamentară b rita
nunţu de mai multe sâptâmini nu nată. ,.cupolă în stea". Triun sportive. serve in capitala Argentinei. El zotopi Această lampă pentru mi nică a sosit la Adcn şi a avut o a avut loc o puternică explozie
neri dă o lumină rece şi nu tre
in urma căreia şapte persoane au
mele lui Mendes France, ca e- ghiuri din beton armat, uşor în a denumit televiziunea „oglinda buie alimentată cu energie elec convorbire ru îna ltul comisar b ri fost ucise, opt grav rănile şi altele
covoiate in interior, cu laturi de
ventual candidat al opoziţiei de INDIANUL „FLORO** urîlă", şi automobilele de pe trică. Ea luminează o suprafaţă tanic in legătură cu situa|ia din dale dispărute.
peste 10 m sc montează pc pă- Aden şi din protectoratele sud-a-
stingă, necomuniste Partidul So mint in „stele" hexagonale şi pen- A ÎNCETAT DIN VIAJĂ străzi ..porci negri". de circa 25-30 metri şi îşi păs rabice.
cialist Unificat (PSU). care este tagonale, iar apoi se asamblează trează forţa de iluminare ani de-a
partizan al unui acord cu comu in cupolă. Sistemul dc tiranţi din Cel mai bâtrîn locuitor al Ar STELE „STINSE** liitdul. LEOPOLDVILLE P R O N O E X P R E S
interiorul „ Stelelor" exclude pe gentinei. cunoscut sub numele de Noua lampă permite minerilor Peste 4.500 dc m uncitori le x liliş ti
niştii. nu a participat la această Indianul Fior o", a încetat din Astrofizicienii de la observato să râmină în subteran, de pildă, şi un mare număr de învă ţă to ri La concursul pronoexpres nr 16
primă intilnire. de a-ntregul deformarea construc viaţă în satul Villaguay, în pro rul de la Mont Wilson din Ca pentru cercetări ştiinţifice. mai din capitala Congoului au declarat din 8 septembrie 1965 au lost
ţiilor. vincia Entre Rios, in virstâ de lifornia au descoperit două stele multe zile in şir. Lămpile folosite grevă, cerind m ajorarea salariilor. extrase următoarele n u m e re :
GEORGES DASCAL 10, 49, 0, 31. 43. 4
Specialiştii de la combinatul si 145 de ani. Fior o a fost unul din „stinse", cu ajutorul unui teîe pînă acum de către mineri nu
Corespondentul Agerpres ard mai mult de 8 ore la rînd. CARACAS 13, 14
derurgic Cerepoveţ, care au ne tre puţinii supravieţuitori ai tri scop cu un diametru de 1.55 m
la Paris In regiunea Anzoategul din sta Fond de premii 783.400 leî.
40.065
Redacţia şl administrata ziarului str Dr. Petru Grota nr 75. telelon 15 98 (7 75 15 05 l ? f l Taxa plfBwfi h curdoih. ourebârtt Direcţie) Generat» P T T R. - nr 263.328 din 6 nol?mhrle 1949. - Tiparul» întreprinderea pollyiallca Hunedoara Deva.