Page 35 - 1965-09

DRUMUL SOCIALISMULUI 3327 P A G I N A 3
d iii H P H a a P B M w u — « a — n w n

ZILELE VASiLE ALECSANDRI
TRUSTUL REBtOWAL DE

C0USTRUCŢ1I HUHEPOARA - OEVA

A
a n u n ţ ă :

Crupul şcolar de construcţii Deva, strada Al. Saliia nr. 3,
recrutează candidaţi pentru şcoala profesională dc ucenici in
W
meseriile:
ÂNEÂ3CA — zidari, faianţari — mozaicari şi inslalatori.

Se primesc absolvenţi ai şcolilor elementare de 7 şi 8 ani
în vîrstâ de 14—17 ani, pe baza următoarelor acte:
~ CERTIFICAT DE NAŞTERE (în copie);
Născut în anul 1821, V. Alors.intlri liv iia ie este expresia unor profunde
a (răii şi creai in!r-o cuocă in caro sentimente de draqoste si respect tala — DIPLOMA DE ABSOLVIRE (in original);
siilJul rc-voluliei (Îl* la 1B-18 ern pre­ de patrie si ponor. Aşa se explică dc
zent al ii in apusul cil şi in răscirjtni te majoritatea versurilor sale au un — CERTIFICAT MEDICAL DE ANALIZA SINGELUI Şl RA-
Europei. Alccsandri a lost insul lot il caracter mobilizator, avînd calitatea
de idei nobile si revoluţionari*. care de a chema la luptă. Poezii ca „Dez­
s-au rosimlit in întreaga sa activitate robirea tiqanilor", scrisă iu 1844 cu DIOSCOPIA PULMONARĂ.
do om politic si seriilor. Atitudinea ocazia (‘liberării tiqanilor de pc moşi­ Examenul de admitere se va ţine în 13 şi 14 septembrie
sa patriotică, legătura slrinsă cu po­ ile statului si m inăslirilor „Deştepta­ 1965, la sediul Grupului şcolar din Deva-
porul, suprapunerea celor mai de rea României" (1848) — un adevărat
seama aspiraţii ale ser iii r>r ului ru as­ manifest care a circulai pe foi volante Se vor da probe scrise şi orale la limba română ş! mate­
piraţiile celoi m ulli si înşelaţi de in ajunul revoluţiei, „H o ra U n irii" matică.
dreptate şi libertate explica Iarna (185G) — poezie care s-a bucurat si înscrierile se fac pînâ la data de 13 septembrie 1965.
popularitate de rare s-n bucurat V.i- se bucură de o larqă popularitate, In aceleaşi condiţii se recrutează candidaţi de către Şcoa­
sile Alccsandri în timpul vieţii. La ciclul „Oslasii noştri'’ (1877-1878) — la profesională de construcţii din Alba lulia, slrada Dobrogea-
lonle acestea se adaugă şi pulernicn expresie a sentimentelor de draqoste nu Gherea nr. 11, în meseriile de zidari şi electricieni
sa ancorare in contemporaneitate, a- Si admiraţie lată de oamenii din popor
lil prin participarea ]a principalele oare au contribuit la cîsKqarca inde­ Informaţii suplimentare se dau la telefonul 1875 Deva şi
evenimente ale epocii sale, cil şi prin pendentei patriei „Plugul blăstemat" 860 Alba lulia între orele 7— 15.
aceea că el s a [acul rapsodul aces­ (1888) — ecou al răscoalelor ţărăneşti Alba lu lia îmbracă mantie no uâ... Foto: N. A N D R O N AC H E
tor momente. dini acelaşi an s.ii.md. sini o mărturie
Vasile Alecsandri rămîne pentru qrâiloarc a patriotismului lui Vasile
Alecsandri.
cultura noastră din cea de a doua i’J-
mălalc a secolului al X lX -loa ca una Alecsandri n-a fost numai un scri­
din cele mai popu­ itor. El a fost un ANCHETA N0ASTRA
lare personalităţi, „arlist-celătean” , a
apreciată )n iu st a lost omul epocii \
ci valoare n'il de sale. Ca om de ac­
păturile de intelec­ ţiune el a luat par­
tuali prooresişli n:n te la principalele
acea epocă, cit şi de evenimente politice
către masele de ţă ­ cu caracter demo­
rani în im 11 or u 1 cratic si revo lu ţio­ J c e m m ele lăsate
cărora începuseră nar din epoca sa.
să păi rundă poezi­ Ia parte la revolu­
ile şi piesele salo ţia de la 1848 şi Gr/:/JAZ OPA/AflfA/f/A/ âsroo&e
de teatru. In anul după înăbuşirea
1807. răspu n/ind mişcării re vo lu ţio ­
întrebării lui Corn- nare din Moldova, de am stm eUm GfAAT p/G t/tr:
f/iale si anume să 3 /t • wf™ « cel care îndemna $
spună care i se pă­ | poporul să lupte GfA A f AfiMAZ': •
rea cea mai repre­ pentru ciştiqarea Ji-
A<nŢ~
zenta! ivă figură o berlălilor sale („L i­ A n de an creşte numărul apartamentelor construite şi dale catarii si-au manifestat mulţumirea şi OfAZ/Z/ZZ/ZZPASf; 4^-75 ^ 0 -9 0
literaturii noastre, , “* TV bertatea — acum in folosinţa oamenilor muncii hunedoreni. Creste totodată satisfacţia. Dar...
^4t i şi cfradu 1 dc confort. Noile blocuri sc impun prin linia lor mo­ — Un bloc diulre cele mai frumoa­
B.P. Maşdeu, „Iară sau moarte să ca­ GfAZZZ//?/7F/?Z/OÂâSOPBAm
Nia V . rV-1 dernă, prin stilul arhitectonic lot mai frumos. La eiortul gene­ se ca execuţie şi chiar ca amplasa­
să sica un moment lăm să dobîAdim") i
ra) al conslructorilor pentru reducerea termenelor de execu­ ment. Dar mă nemulţumeşte lipsa de v e x z i/ / ş / A t s  s r a t / /
ne nind uri” , jl a fost obliqat să ţie sc tace simţită şi preocuparea in sensul dc a a.siqura lu ­ răspundere a constructorului in exe­
numeşte pe Va- plece în exil. Alor> crărilor o cit mai bună calitate. Trebuie spus că la Hunedoa­ cutarea unor lucrări. In baie, 1
silc Alecsandri, deoarece ,,el o cîn- sandrî esle sufletul acţiunii dc unire ra constructorii de locuinţe au reuşit să îmbunătăţească, in u l­ deasupra chiuvetei s-a montat oglin­
1 al tonte dorinţele, el a plins loate a Principatelor, dînd chiar un exem­ tima viemo, calitatea lucrărilor la apartamentele date în folo- da în care... nu ic poli vedea, fiind
nevoile şi necazurile românimii". plu personal de rară modestie atunci sin|ă. ştearsă de partea de călrc perete. In
nu uităm, de asemenea, că cinci susţine oleqorca ca domn a lui Se mai inlilncsc însă şi unele scăpări in privinţa calităţii. bucătărie sc ia vopseaua dc pc soclu,
Eminescu îl socotea pe Alecsandri un Al. 1. Cuza |A m in tim că un qrup de Rczumindu-ne numai la probleme ce-i vizează direct pe con­ îar în cameră, după ce au fost sudate
,,reqe-al poeziei" siluîndu-1 în frun- prieteni făcuseră propunerea ca V. structori (fără a ne ocupa de această dală de stricăciunile pe conductele la calorifer, nu s-au m ii
lea poelilor din veacul trecui, iar Alecsandri să fie ales ca demn al alocuri aduse şi dc unii „gospodari” ), am solicitat părerea unor revopsit. (loan Trif, apartamentul 184).
Nicolae lorqa susţine că „regalitatea Moldovei). II qăsim alături de „ostaşii locatari din blocurile dale în îolosinlă, care se află în pe­ — Mai iu tii o propunere. Si anume
lilerară" a lui V. Alccsandri a lost noştri" prin scrierile sale (articole de I rioada dc garanţie. ca instalaţiile cu caro se dotează blo­
Intr-adevăr un fenomen. ziar. poezii valoroase) in timpul răz- I curile sâ fie verificate înainte de a
Timp de cincizeci de ani Vasile boiului pcnlru innependcnlă. fi montate, pentru a asigura buna lor
Alecsandri a desfăşurat o fecundă şi Pe plan cullural epoca în care ci perficial. La baie si bucătărie a început funcţionare. Nu numai în apartamen­
de I
multilaterală activitate, atît ca m ili­ începe să se afirme ca scridor poale Gpdrerea ec!ur­ să sc coşcovească vopseaua tul nostru, dar în majorilalea lor. lo­
tau! pe tărîm revoluţionar, cit şi ca fi socotită ca început pronunţai — N-am cc zice de apartament. E catarii se plînq câ ventilatoarele pen­
afirmare a literaturii noastre moder­ m a i exiqe.li t bun. Cu mai mullă voinţă din partea tru aerisire nu funcţionează şi n-au
J p tflts ,(Je la sludii la vîrsla oe 10 ne. Tocmai datorită vastei şi m ultila­ I constructorilor putea fi şi mai bun. funcţional în multe cazuri chiar dc
ani cu sufletul înnobilat dc co.le -vn.ii teralei sale aclivilăli, critici, si d o ­ lată cc vă pc,t arăta (omul sc aplecă la început. O altă surpriză neplăcu­
qnjieroaso simţăminte patriot ice, lî- ricii noştri literari îl socotesc pe Aloc- controlori in mijlocul camerei Tinde prinse o la­ tă a fost alunei cind am observat că
nărul Vasile Alecsandri a participat a- sandri „un adevărat ctitor al litera- mă de parchet şi o ridică ac tiu cap. în baie nu se scurge apa prin sifon
lături de M. Koqălniceanu si de nlli lurii noastre naţionale şi moderne” . Ne privi contrariat). Vedeţi cit toc qol Cauza : qura sifonului e mai ridicată ,. POJE TE, S A C O Ş E ,
tineri scriitori la întemeierea „Dacici De altfel, ideca nu e nouă, însusi E- (te. calitate. este intre lamele parchetului ? Pere­ Hecit nivelul mozaicului. La instala­
Literare” (1840). prima revistă de mmescu fiind acela care l-a considerat tele e crăpa!. (Ghcorqhc Cojocaru* ţia sanitară, cî-id sc dă drumul apei. GEN ŢI VOI AD .
îndrumare lilerară prouriu-zisă a tim ­ pe Alecsannri ca pe întemeietorul li­ — Sîntcm m ulţum iţi de casa ce ne-a blocul K 1. apartamentul 95). ea răzbeşte pe sub scaunul de poite- S E R V I E T E . M A P E ,)
pului şi tot alunei el preia conduce­ teraturii noastre naţionale: „A lccsan­ fost dată spre folosinţă Dar avem şi ... lilocul G I este printre ullimcîe lan. Situaţia de fapt mă face să pun
rea Teairului National din Iaşi. dri mi mai e în generaţia veche aceia unele nemulţumiri. La uşa do Ut in ­ date în folosinţă. Cum numărul a- întrebarea dacă si la ei acasă, con­ H A I N E DE PIEU=i
Nu milem trece cu vederea boqala rare $ ia incuscril din capul locului trare am fost nevoiţi să i alaşăm o parlainenlelor se ridică la 190. acolo structori* lucrează lut alît de suuer- Sl M INGI p«ntru (
sa aclivilaie in domeniul ciileqerii de talentul său individual cu qeniul „garnitură" do jur im preur pentru că am vizitat mai multe locuinţe. Reali­ ficial ? (Dumitru Paliu, aparlamentul
folclor — doine şi balade incorporate poporului românesc si de aceea el... nu sc includea etanş. Lipseşte firul zat la un nivel calitativ inai bun, lo­ 63). Tln S P O R T ,
în cele doua volume cunoscute lie- e înloir.eielorul unei literaturi, nu pentru antena radioului. (lozeîina Jur-
o iriiia dintre noi f,,Balade adunate şi copiate sau imitate după Lord Bvron ca, blocul V 3, apartamentul 30), N O T A REDACŢIEI : Despre felul cum se va acţiona pentru
îndreptate", 1853, retipărite in 1880 vi Lamuri ine, ci cu adevărat naţiona­ — Orice mişcare in cameră deran­ a remedia deficientele la blocurile care încă se încadrează
sub titlul „Poezii populare alo roma­ le". Contribuţia sa în această direc­ jează vecinul, din cauza parchetului în termenele dc qarantic şi despre ceea cc îşi propune con­
nilor, adunate si întocmite"). Si în ţie esle uriaşă, dacă ne qindim la mo­ care scirtiie. In plus, a început să sa­ ducerea şantierului în v iilo r pentru a le evita, şeful şantieru­
aceasta direcţie Alccsandri poale fi mentul in care ea a fost adusă. ră bucăţele din tencuiala de pc pereţi lui nu ne-a vorbit nimic. S-a mul(umit doar să relateze unele
socotit ca un deschizător de drumuri, Alccsandri esle acela care,
sau de pe la van. Se spune că oin aspecte din preocupările anterioare, considerind că dacă blocu­
piuă la el acliunca dc culcqcrc a ii- coinpunîno peste 50 de piese de tea­ cauza varului care n-a fost amestcc.it rile au fost recepţionate, constructori» xint scutiţi de răspundere,
le raturii populare avînd un caracter tru, a contribuit la trezirea quslulni bine cu nisipul (Gavril Culoqca, blo­ j E adevărat că pcnlru cele constatate $i beneficiarul îşi arc
timid (Pulem aminti, cu 30 de ani mai fata de o asemenea instituţie de cui- cul V 3. aparlamentul 55). partea dc vina ; el nu s a dovedit la recepţie destul de exi-
devreme, pe Anton Pann cu ale sale lură inlr-o epocă in care protipenda­ qent faţă de calitatea unor lucrări. Dorinţele locatarilor dc a
—• La noi o curs apă de la calori­
,,Cinlece de slea"). da spriiincrt doar trupele dc teatru
fere şi am fost lare necăjiţi. Nc-am li înlăturate neajunsurile silit intem eiaic şi ele trebuie să şi
Ca poet. Alccsandri începe să cre­ sl râme. . găsească loc in preocupările colectivului şantierului nr. 4
descurcat rum am putut. Dar la uşa
eze în limba româna sul) pulernicn Aşa cum arată G. Călinescu, A l'v - asta, despre ce calitate poale fi v o r­ l'n răspuns trebuie dat şi la întrebarea : Cine plăteşte cei
influentă a poezăei noastre populare sandri a apropiat poporul dc poezia ba. ei iul placajul a început să sc dez­ 70 de metri cubi de zidărie neeorcspunzătoarc executată dc
pe care el a cunoscut-o si îndrăqil-o cullă, care a educai palriolic qene. brigada condusă de Carlaont Vasile, care a tost dărîraală şi re­
lipească ? (Mihai Ştclan, blocul X 1,
alît de mult. fA m intiin că Alecsandri raţii în şir şi care însumează toate făcută Ia blocul V 3 ?
a socotit întotdeauna şi pe bună caracleristirilo poeziei preeminescie- aparlainenlul 8). Mai multă preocupare se cerc din partea orqanizatiei dc
dreptate că .poeziile noastre popu­ ne. Din arest ultim pune! de vedere, — Pollili înăuntru, să închidem u* partid, comitetului sindicalului, orga nizaliei U.T.C. de pe
lare compun o avere naţională demnă G. C. Nirolescu il sorolcşle pc Aler- sa |ne a invitai locatarul Ftorea Ni- şantier pentru îmbunătăţirea calităţii tuturor lucrărilor Ştiind
de a fi scoasă la lumină ra un 'iilu sandrt, „nu numai un începui si un (a. do la blocul X 2, aparlamentul L). că unii lucrători din echipele si brigăzile conduse de Dan Va-
de qloric pentru nalia română"). Toc­ far. o pildă si un stimulent, dar un Acum sc vede mai bine cu cit e m ii sile, Cerqo losif, Sacolâ Florian, Dodu loan, Carlaont Vasi­
mai de aceea ciclul „Doine", primul centrii poLirizalor, o adevărată punic mică uşa (lecît rama (printre uşa şi le, Soci Ludovic — maistru şi alţii nu ^imt toată răspunderea
ciclu de poezii oriqinale, a purlat am­ de trecere oc la literatura noastră ramă se vedeau razele luminoase ce pentru executarea tuturor lucrărilor de calitate bună, este nc-
prenta aceslci influente pozitiv?, ea veche sau de la modestele dibuiri ale răzbateau dc aloră). Acum să vedeţi ccsar să se intensifice munca politică de masă, să se orqanizeze
nrmînd să se resimt fi şi în celelalte începuturilor celei moderne spre în ­ şi balconul... N-are canalul necesar I o larqă dezbatere, cu toţi lucrătorii şantierului, pentru a qăsi
cicluri dc poezii, dar fiind mai proq- săşi literatura contemporană". pcnlru scurqcrea apei. Dacă plouă, noi forme de alraqcrc a lor la acţiunea qcncrală dc îm bu­
nnnlă in . Leocnrle". nătăţire continuă a calităţii lucrărilor, astfel incit fiecărui apar-
Prof. T R A IA N PATRAŞCANU sau spălăm balconul, scoatem apa cu
Vasile Alecsandri poale fi socotit I tament să i sc poată atribui califica tivul „ioarle bine".
ca unul dintre cei mai populari scri­ Liceu) „Horia. Cloşca şi Trişau" ce putem. Mozaicul pe balcon n-a
itori români deoarece întroaqa sa ac- Alba lulia fost turnat bine si a fost reparat su­ I. g a r a i a c u
EfiG
a turmei de bază. In acest scop, Cen-r unor recolte de fin de peste 3000
trul regional de selecţie în colabo­ kq Ia ha. Se poale afirma că m ajo­
rare cu centrele de însămînlări asi­ ritatea lin u rilo r sint de bună caii late,
gură în prezent controlul producţiei ceea ce va avea o influenţă po ziti­ strada Aurel Vlaicu nr. 37, telefon 333
la peste 8.000 vaci de lapte, 3000 vă asupra producţiei animaliere in
oi cn lină semifinâ şi 400 scro.de. perioada de stabulaţie.
Prin reţeaua de însămînlări artificiale Una din sarcinile care stau in faţa produce şi livrează pe bază
urmează ca pină la sfîrşitul anului conducerilor unităţilor agricole pre­
1965, in această acţiune dc control cum şi a specialiştilor care lucrează
a producţiei si selecţie sa fie cu­ iu acest domeniu este asigurarea spa­ de repartiţii următoarele :
prinse taurinele dm 100 dc coope­ tiilor de adăposlire pentru animale.
rative agricole. Numai in anul trecui au fost dale
- autocisterne pentru transportat combustibil
Sporirea producţiei animaliere este în folosinţă 272 construcţii noi, din
condilională in măsură hotăritoarc care 68 grajduri pcnlru bovine. 41
de asigurarea unei baze furajere co­ adăposturi pentru porcine. 30 coteţe pe şasiu SR. 113;
respunzătoare. Faptul co avem su­ pcnlru păsări, 17 saivane $i alte o-
prafeţe întinse de păşuni şi fineţe bieclive. Este necesar ca prin term i­ - autoateliere mobile pentru reparat pe şa-
ÎN ZOOTEHNIE naturale, iar din suprafaţa arabilă narea construcţiilor planificate pen­ siu SR. 113;
circa 16 la sută esle d c stim iă cul­
tru acest an, precum si a celor în ­
turilor furajere, dovedeşte existenţa cepute si nelerminate din amil tre­
unor condiţii optime pentru reali­ cut. să se asigure condiţii lume de - autovidanjere;
SE POT OBŢINE REZULTATE MAI BUNE zarea unei balanţe furajere echili­ adăposlire pcnlru toate animalele - autocisterne pentru transportat lapte.
brate. An dc an se observă o preo­
proprietate obştească.
cupare mai mare pentru producerea O contribuţie de seamă in organi­
şi aprovizionarea cu furaje in coo­ zarea muncii sl în oblmerea de
Dalorilă conrliliilor naturale favo­ ducţii şi venituri tot mai mari din lină de calitate mai bună în care sens perativele agricole de producţie. Sub rezultate cit mai bune, trebuie să o
rabile, priceperii şi tradiţiei crescă­ zootehnie. acţiunea de tigaizare trebuie dirijată îndrumarea permanentă a organiza­ aibă cadrele de specialitate, inginerii
torilor de animale, zootehnia a deve­ O sarcină principală pusă de cel de spre formarea si definitivarea unui ţiilor de pa r L ici consiliile agricole, agronomi, inginerii zootehnist i, me­
nit una (Im ramurile agriculturii ru al lX-lea Congres al Partidului Co­ lip de oaie cu Imn semiluni. Aceeaşi Specialiştii şi conducerile unităţilor dicii veterinari si tehnicienii. Prin
mari posibilităţi de dezvoltare în munist Român în fata oamenilor m un­ acţiune trebuie sa o întreprindem au extins suprafeţele de leguminoa­ participarea zilnică in procesul (le
regiunea noastră. Ca urmare a spri­ cii din agricultură constă în zona­ şi hi specia porcine în sensul dc o se perene, bogate în proteine; 1 n producţie, la lucrările de control al
jin u lu i acordul de slat şi prin folosi­ rea creşterii animalelor. De aici re­ creste cele mai corespunzătoare ra­ special a luccrnei şi se urmăreşte producţiei şi selecţiei ei pot aduce
rea cu pricepere a mijloacelor p ro­ zultă că în organizarea procesului se. in special de corne, ţinînd seama mărirea suprafeţelor cullivale cu o contribuţie (le seamă ia sporirea
prii, in unităţile agricole s-a înre­ de producţie o însemnătate deosebi­ de posibilităţile regiunii noastre. sparcetă si ghizrlei. mai ales in păr­ numărului de animale şi ridicarea
gistrat o creştere însemnată a sep­ tă o prezintă stabilirea direcţiilor de In obţinerea unor realizări din cc ţile de deal şi pe terenurile noco- productivităţi* acestora.
ie ! u i u i. rlezvo-llare a fermelor zootehnice cu în ce mai bune în sporirea numă­ rcspiin/ăloarc altor culturi. Ţinînd scama de posibilităţile şi
In prezent cooperalivelc agricole speciile si rasele corespunzătoare, rului de animale si a pro ductiv’ î-l- Aplicînd metode a g ro te h n ic avan­ condiţiile existente în regiunea H u ­ VA O ffftA P R /N U N tr A ftL JF S A l â D /N
din regiune deţin 57.900 capele bo­ aplicindu-se pe o scară inai largă tii acestora, pe lingă hrănirea si în­ sate, unităţile agricole socialiste au nedoara. cooperai ivele agricole de D F V A S /M F R /A Ş J C C /G /R V A fQ O C A r
vine. dm care 19.100 vaci şi juninci, metodele noi de creşlere, controlul grijirea lor în cele moi bune con­ obţinut in acest an producţii ridica­ producţie pot îmbunătăţii continuu S O G T /M £ A /r D JE A U A fF M T JtR e .
19.700 porcine, 123 700 capele ovine producţiei si selecţia la animale. diţii, o mare importantă prezintă or- te de furaje. Astfel, la coasa I la realizările obţinute în sectorul creş­
ele. Principala preocupare in această qanizciren corectă o lucrărilor dc lucerna cooperativa agricolă din llâ- terii animalelor prin aceasta adn-
Sînt unîtăti ca cele din Tnrdaş, direcţie trebuie să fie mărirea numă­ selecţie. .Scopul selecţiei la animale rău a obţinut 5.IU0 kg fîn la ha. iar cîndu-si o contribuţie tot mai sub­
Dobra si a)ie>e care au o încărcătură rului de vaci, care să ajungă la cel trebuie să fie perfecţionarea efecti­ la fineţe naturale s au obţinut p ro ­ stanţială la dezvoltarea agriculturii
între 40—50 capele bovine la 100 lin, puţin jumătate din tololul bovinelor, velor existente $i formarea unor nu­ ducţii ridicate in majoritatea coope­ din regiunea noastră.
teren agricol. Totodată cooperativele şi creşterea producţiei de lapte. De clee de exeinpl-are cu însuşiri de înal­ rativelor agricole de producţie. Pen­ BEJAN LIV IU
agricole de producţie car-e s-au preo­ tru cooperatorii din Lesnic, Pianul medic veterinar,
cupai de dezvoltarea fermelor (le a- asemenea, la specia ovine este ne­ tă productivitale, prin care să se asi­ dc Jos. Cistei şi alţii a devenit o o- vicepreşedinte al Consiliului
nimale au reuşit să realizeze pro­ voie de extinderea raselor de oi cu gure îmbunătăţirea cît mai rapidă bişnuinţă obţinerea în fiecare an a agricol regional