Page 36 - 1965-09
P. 36
PAGINA 4
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3327
CONFERINŢA DE PRESA
A PREŞEDINTELUI DE 6AULLE
Ultim a din cadrul actualului sau m andat
jircziilenţial
PARIS 9 (Agerpres). — Cu privire Ja poziţia Franţei fată
Joi a avut loc Ia palatul Elysec,
Parada militară şi demonstraţia O nouă întorsătură în situaţia In jjrezenţa membrilor guvernului de NATO, preşedintele de Gaulle
a declarat că „la expirarea angaja
Irancez. a şefilor m isiunilor dip lo
matice acreditaţi la P.His şi a «nu mentelor pc care ni le-ain asum'J,
adică cel lîrziu in 1969, va ince-U
„G lo ria " din Atena şi in îm prejuri
oamenilor muncii din Sofia politică din Grecia mile sale a avut loc un mitinq orqa- meroşi ziarişti francezi şi străini, subordonarea, calificată drept in-
jiresă
ultima
conferinţă
a
Icqrare, prevăzută de NATO, care
de
nizat de E.D.A. în sprijin ul apărării
ordinei constituţionale. La miting, la preşedintelui de Gaulle din ca pune destinul nostru in niîini
străine".
drul actualului său mandat prezi
A TE N A 9 (Agerpres). —
SOFIA 9 — Corespondenlul A- stituit o demonslralic a tehnicii miercuri întreveoeri cu fostul premi care au luat parte 10.000 de persoane denţial. Răspunzi ud întrebărilor
Activitatea uolilicâ din capitala Preşedintele s a referit apoi la
gcrpres, C. Linie, iransmile; militare moderne şi a capacilălii er Alhanasiadis Novas şi cu Steîa- a rostit o cuvinlarc liderul grupului ziariştilor, preşedintele a abordat relaţiile Franţei cu (oale ţările
In diminenţii zilei de !) septem de luptă a Arm atei populare bul Greacă a cunoscut miercuri seara o nopoulos fost viccpremier în q u ve riu il parlamentar al E.D.A., Ilias Iliu. El a un mare număr de probleme p ri lumii, o|)rmdu-se şi asupra dezvol
brie, in R.P. Bulgaria s-au desfă gare. nouă întorsătură revenind de fapt la condus de Papandreu. subliniat că Papanarcu continuă să lic vitul politica internă şi externă tării legăturilor cu tăiilc sociali
şurat demonslralii nîe oamenilor A urmat apoi demonstraţia oa acelaşi punct la caro s-a aflat lo s(ir- Agenţia France Presse relatează că prim-mimslru. întrucit el a fost adus a Franţei. El nu a precizat dacă ste. „In această luivm lă, a s|)us
muncii de la oraşe si talc cu p ri menilor muncii din Solia. Purlind şilul săptăminii trecute, ln tr-c decla paralel cu aceste discuţii continuă e- in fruntea guvernului prin votul po îşi va prezenta din rnou candida rl, acordăm o mare importantă
lejul celei de a 21-a aniversari a drapele si flori, portrete ale lui raţie dală publicităţii la Alena, Pa- forlu rilc grupului dizident de a atra porului grec. tura la alegerile prezidenţiale din noului curs pe care-l iau relaliile
revoluţiei socialiste din Bulgaria. Mnr.w Engels, Lemn. precum şi pandreu a făcut cunoscut ca n rupt ge noi dcputf.ti ai Uniunii de centru A utorităţile greceşti au masat în decembrie, arăiind că îşi va face noastre cu Uniunea Sovietică, ne
l.a Sofia, a avut loc cu acest portretul lui Ghcorghi Dimitrov, negocierile cu liderul Uniunii naţio care au rămas fideli lui Papandreu. apropierea teatrului „G loria1' şi pe cunoscută hotărirea in viitoarele exprimăm satisfacţia pentru rezul
prilej tradiţionala paradă m ilitară ale conducătorilor de partid si de nal radicale Canellopoulos în'.rur.it a- pentru a se putea constitui o m ajo străzile învecinate importante forţe doua luni. tatele obţinute cu prilejul vizi.tei
Si demonstraţia locuitorilor capi stat ai R.P. Bulgaria, au defilat co cestn, sub presiunea majorităţii gru ritate suficientă în parlament. Piuă în de politie. După terminarea m itin g u Referinduse la criza din Piaţa preşedintelui Consiliului de M in i
talei. l.n tribuna mausoleului lui loane compacle de oameni ai m un pului parlamentar E R E , a ridicat pre7.ent. orală agenţia, aceste încer lui participanţii s-au îndreptat spre comună, generalul de Gaulle a ştri al Romanici. Ion Gheorqho
Ghcorghi D im itrov se allau Todor cii, reprezentanţi ai întreprinde noi pretenţii printre care, luarea de cări n-au dus la nici un rezultat. piaţa Concordiei, împrăştiinriu-se in spus că „ea pune în lumină Maurer in domeniul relaţiilor fran-
Jivkov, priin-secrctar al CC. ni rilo r industriale si instituţiilor, măsuri severe împotriva manifestan linişte. două fapte; reticenţa partenerilor co-române. El a vorbii, de asemenea,
P.C.B., preşedintele Consiliului de constructori, sportivi, lucrători din ţilor care cer să fie apărală ordinea M iercuri seara în sala teatrului despre vizita la Paris a jireşcdm-
M iniştri, Ghcorghi Traikov, pre in slilu tii ştiinţifice Demonstran constituţională. Aceste noi propuneri Franţei de a accejita includerea
şedintele Prezidiului Adunării ţii purtau grafice înfătisind suc ale iu i Cancllopoulos au fost respinse agriculturii in Piaţa comuna şi l i lelui Consiliului de M in iştri al
Populare, si alţi conducători de cesele obţinute în cei 21 de ani de Papandreu. El a adăugat cu parti nele erori şi cchivocuri existente R.P. Polone, Jozef Cyrankiewicz.
Abordind problema situaţiei din
partid si de stat din R.P. Bulga de putere populară. dul său insistă asupra cererilor de Conflictul indo-pakistanez în tratatul de Ia Roma" (prin care As a de sud-est, preşedintele a
a luat fiinţă Comunitatea Econo
ria. In tribunele lalerale au luat Parada militară şi demonstraţia creare a unui guvern interimar cu mică Europeană). El 6i-a exprimat declarat că pentru găsirea unei so
loc şefi şi membri ai misiunilor oamenilor muncii, care au durat sarcina de a organiza alegeri libere luţii „condiţia elementară ar li
diplomatice, acreditaţi la Solia, a- mai mult de două ore, au fost u r în cadrul termenului consUiuţionai de părerea că această criză era, mai
laşati militari, ziarişti bulgari şi mate de jocuri (populare. <15 de z i le. Continuă ostilităţile între trupele devreme sau mai lîrziu, inevitabilă. încetarea efectivă a oricărei in te r
venţii străine".
străini. ★ In fata situaţiei actuale observato Aducînd numeroase ontici organis
Generalul de armată Dobri Dju- In seara aceleiaşi zile, Comite rii politici din Atena subliniază că, melor suprantionale create de Pia El a dezminţi! ştirile potrivit că-
rov, m inistrul apărării populare al lui Central al Partidului Comunist după toate probabilităţile, grupul de indiene şi cele pakistaneze ţa comună, vorb itoru l a spus că rora FranU ar don sa şi asume
R.P. Bulgaria, după ce a trecut în Bulgar, Prezidiul Adunării Popu putaţilor dizidenţi ai Uniunii de cen „nim ic din ceea ce este im p or un rol de mediator în conflictul
revistă trupele aliniate în Piaţa lare si Consiliul de M iniştri al tru vor încerca in zilele următoare să SR1NAGMAR (Agerpres). — liore. Tolodată, se arată că înaintarea tant astăzi în organizarea, iar mîi- din Indochina.
.9 Septembrie4', a adresat ostaşi R.P. Bulgaria au oferii o recep formeze un nou guvern cu sprijinul Agenţiile de presă au anunţat cA trupelor indiene spre Maidurabad a ne în funcţionarea Pielei comune Preşedintele de Gaulle a califi
lor. comandanlilor si oamenilor ţie cu prilejul sărbătorii naţionale Uniunii naţional radicale si a p a r is u joi au conlinual luple in dîrjite intre fost oprită. Lupte intense se desfăşoa a celor şase nu trebuie să fie ho- cat conflictul indo-|)akistanez
muncii un cuvint de salut. Au a Republicii Populare Bulgaria. Au lui progresist, avînd de astă dală în trupele pakistaneze şi cele indiene. ră. de asemenea, in regiunea Cha- tărît şi nici aplicat dccît de au drept „deplorabil", exprimindu-si
fosl trase 21 de salve de artilerie, participat conducători de partid frunte pe liderul Partidului progresist Intr-un comunicat pentru presă al M i hamb, unde trupele indiene încearcă torităţile resjionsabilc dm cele speranţa că se va putea ajunge la
după care a început parada m ili (do dreapta) Spvros Markozinis. In să reia poziţiile cucerite de pakista şase state, adică dc guvernele o încetare a focului. El s-a referit,
tară. A u defilat elevi ai şcolilor şi de stal din R P. Bulgaria, mem legătură ru aceasta actualul prim-mi- nisterului Apărării al Inniei se arată
militare, maşini blindate, tunuri, bri ai corpului diplomatic şi oas nistru interimar Tsirimokos a avut că „truocle indiene continuă să îna nezi. Aviaţia pakistaneză a lansat, po controlate de parlamente". Pe de de asemenea, la problemele siste
unilăli de rachete. Parada a con peţi dc peste holare. inteze în adînrul teritoriului pakista trivit agenţiei Reuler, un mare număr altă parte, el a spus că Franţa m ului monetar al lumii capitaliste,
nez in sectorul Jumnia". După cuni de paraşulişti în statul Punjab. Un „este gata să participe Ia toate declarînd că guvernul francez „nu
Comunicatul comun transmite agenţia France Presse, r«> reprezentant al guvernului Pakistanu schimburile de vederi care vor recunoaşte monedei «nici unui stat
lui a declarat că aviaţia indiană a c-
ferindu-se la surse oficiale indiene, in
cursul luptelor împotriva unităţilor i- fectual miercuri seara nn raid asupra fi propuse de guverne, avînd în vreo valoare jirivilegiată şi auto
iugoslavo-danez namicc trupele indiene au distrus câ oraşului Caraci. Referindu-sc la de vedere şi eventuala reluare a tra mată faţă de aur care este şi ră
Vizita în U.R.S.S. a Sosirea la Paris teva tancuri şi au capturat „un mare claraţii oficiale indiene si pakistaneze, tativelor de la Bruxelles". mine, trebuie să răinină singurul
toate agenţiile de presă semnalează
BELGRAD 9 (Agerpres) — număr dc prizonieri” . In sectorul La- pierderi importante suferite de părţile In legătură cu problema „un ită elalon real".
liore se dau lupte grele. Trupele in
In comunicatul comun iugo.slavo-
delegaţiei de partid şi de a lu i Jo ze f danez dat publicităţi» cu prilejul v i diene resping atacurile, pakistaneze in conflict. ţii europene" de Gaulle s-a p ro In încheierea conferinţei sale
zitei în Iugoslavia a lui Per Hackke- şi continuă să-şi menţină poziţiile cu Joi, .secretarul general al O.N.LL, nunţat împotriva concepţiilor p ri de jiresă, generalul de Gaulle a
stat a R.S. Cehoslovace C y ra n k ie w ic z rnp. ministrul afacerilor externe al cerite. U Thant, a avut inlrevederi la Ra- vitoare Ja o federaţie „in care ţă făcut un bilanţ al activităţii sale
Danemarcei, se arată că ol a losl p ri Un purtător d? cuvînt al guvernu ivalpindi eu preşedintele A yub Khan rile şi-ar pierde personalitatea lor în decursul celor şapte ani ai man
M1NSK 9 (Agerpres). — PARIS 0 (Agerpres). — mit de preşedintele losiD Broz Tilo şi lui indian a declarat că in sectorul şi cu ministrul de exlcrne Zulfican naţională". datului 6ău de preşedinte.
In continuarea vizitei oficiale La invitaţia guvernului francez, a avui convorbiri cu M arko Nikczici. Punch-Uri. trupele indiene deţin 20 A ii Bbutto. în legătură cu agravarea
în Uniunea Sovietică, delegaţia la 9 septembrie a sosit la Paris, secretar de stal pentru afacerile e x de posturi pakistaneze. ( on fliclu lu i indo-pakislnnrz.
de partid şi de stal cehoslovacă, într-o vizită oficiată, Jozef C yran terne al R S F.l. Cei doi miniştr: au Agenţia Assoriated Press relatează
condusă de A nlon in N ovolny, kiewicz, preşedintele Consiliului avut un schimb de păreri asupra că un purtător dc cuvint al guvernu Două oraşe atacate
prim-secrelar al Comitetului Cen dc M iniştri al R.P. Polone, Înso principalelor probleme internaţionale lui pakistanez a declarat-că trupele PE SCURT
tral al Partidului Comunist din ţii dc M. Naszkowski, adjunct al şi asupra relaţiilor dintre cele două Pakistanului au înlreprins un contra-
Cehoslovacia, preşedintele Repu m inistrului alacerilor externe, şi ţări. Din partea ambelor părţi o fost alac puternic în cursul zilei oe joi, de patrioţii congolezi
blicii Socialiste Cehoslovace, a de F. Modrzcvv.sk», adjunct al m i exprimată corniţa pentru lărgirea co fată lo viturilor patrioţilor. Ce-1 dp-al
sosit la 9 septembrie la Mmsk, nistrului comerţului exterior. laborării în domeniul comerţului, cul- respingi ml dincolo de frontiera tru LEOPOLDVILLE 9 f Agerpres). — doilea cras atacat de partizani a losţ
capitala Republicii Sovielicc So Pe aeroportul Orlv. oospclcle lurii. silinţei şi tehnicii. pele indiene pătrunse in sectorul La- Palriotii congolezi au atacat *n ICavimvlra, situat la aproximativ 05 NICOSIA
cialiste Bieloruse. Delegaţia este polonez a (ost inlim pm at dc p r i cursul zilei do miercuri două oraşe kilom etri sud de Bukavu, în apropie Agenţia Associalcd Press anun(ă
mul ministru Iranrez, Georges din provincia Kivu, deslâşurînd lupte
însoţită de N. V. Podgornîi, mem cu trupele guvernamentale. Unul din rea .frontierei cu Burundi » că un purtător de cuvin! al gu
Pompidon, şi de Maurîcc Couvc vernului cipriot a anunţat că a vi
bru al Prezidiului şi secretar al de M urville , ministrul afacerilor oraşe este Nzombe. situat la aproxi Surse militare din Leopoldville au oane militare turceşti au violat
C C. al PC.U.S. exlcrne. mativ 100 kilometri sud-vesţ de Bu- afirmat că cele două atacuri au fost miercuri spaţiul aerian al C ip ru
kavu, capitala provinciei. Potrivit ra efectuate de qrupuri de partizani care
poartelor parvenite la Loopoldville. îşi au baza în regiunea Fizi. la apro lui, zburînd deasupra coasjşi de
trupele care se apărau in acest oraş nord şi a oraşului Kvrcjija,
ximativ 200 kilom elri sud dc Bukavu. ALGER
au cerut urgent întăriri pentiu a face
Vietnamul de sud mcdicnne, preşedintele Consiliului
La 8 septembrie, Houarj Bou-
Acţiuni revendicative ale muncitorilor italieni Naţional al Revoluţiei, l-a primit
pe Cen I. viccpremier al Consi
Lupte înverşunate R O M A 9 Corespondentul Aqer|)res numărul şomerilor din industria do liului dc Stat al R.P. Chineze şi
m inistrul
exlcrne al
alacerilor
Iransmile : construcţii s-a mărit cu G0 000 faţă de R.P. Chineze şi persoanele care i!
La chemarea Comitetului Central anul trecut. Acelaşi pericol planează însoţesc.
în peninsula Chu Lai a! Partidului Comunist Italian, la M i şi asupra lucrărilor din industria tex cheiat vizila în Algeria. El, îm
La 9 septembrie. Cen I şi - a în
tilă.
lano au loc puternice acţiuni reven
dicative ale clasei muncitoare, îm po In legătura cu această situaţie, Co preună cu persoanele care il în
triva şomajului şi a reducerii salari mitetul Central al P.C. Italian a edi soţesc a plecai spre Bamako, ca
SA1GON 9 (Agerpres). — tui teritoriu are numai un man ilor. Pe de altă parte în întreaga ţară tat o broşură în care cheamă clasa pitala Republicii Mali.
M ii dc soldaţi ai infanteriei ma dat consultativ. aproximativ 280.000 de m uncitori din
rine saigoneze şi americane au industria electrotehnică si construc muncitoare la luptă susţinută împo BERLIN
înlreprins de cîlevn zile un mare „HOKKAIDO SIMBUN" DESPRE toare de maşini sint şomeri p a rţia li; triva po liticii monopolurilor. La 8 seplcmbric a sosit [a Ber
atac supranumit „Piranha" Împo lin o delegaţie guvernamentala a
triva forţelor patriotice sud-viet ORORILE SĂVIRŞITE DE R.A.U, condusă de Abdel Moneim
nameze din peninsula Chu Lai. TRUPELE AMERICANE < iU !» tivă. Pentru englezi este vorba dc o Kaisuny, vicepreşedinte al Consi
Luple înverşunate au avut Inc L‘Express“ despre situaţia criză asemănătoare cu multe altele. liului execuliv al R.A.U., însărci
miercuri dupâ-amiază şi joi In 30 T O K IO 9 (Agerpres). — Pentru laburişti, aceasta este o dra nat cu economia şi finanţele, care
kilom elri de baza militară ame Ziarul japonez „llo k k a id o Sim- COREEA DE SUD. — Revolte stu tf mă. Reveniţi la putere în octombrie va lua parte la şedinţa de consti
rican ă din Chu Lai, semnalîndu-se bun“ publică un reportaj in care denţeşti şi ale ţinerilor din Corcea anul trecui, după ce 13 ani s-au a- tuire a Comisiei economice mixte
pierderi importante, alît dc o par descrie ororile săvirşile de tru de sud. economică din Anglia flal în opoziţie, ci prevedeau in p ro a R.D.G. şi R.A.U.
te cit şi de cealaltă. Trupele a- pele americane în Vietnam. .N u gramul lor un ritm de dezvoltare de In timpul vizitei sale in RU.
mericano-saigoncze au izbutit, po- mai intr-o singură zi, scrie ziarul, Tineri din Corcea de sud, stu 4 la sută anual şi o creştere continuă Germană, Kaîssuny va vizita Tir-
Iriv it agenliei France Pressc, să aviaţia americană a clectuat 532 denţi Şi oameni ai muncii s-au ridicat m 11.000 DE MUNCITORI DIN INDUSTRIA AUTOMOBILELOR AU a nivelului de trai. Insă conservato gu) internaţional de toamnă dc la
cucerească unul din Ionelele con de zboruri, bombardind regiuni r- la luptă pentru salvarea naţională îm FOST CONCEDIAŢI • ALT! 6.000 AU FOST NEVOIŢI SĂ ACCEPTE rii le-au lăsat o moştenire foarte Leipzig, precum şi întreprinderi şi
struite de forţele pairiolicc. liberale ale Vietnam ului dc suri". potriva imperialiştilor americani şi O REDUCERE A NUMĂRULUI ORELOR DE LUCRU CU REDUCE dificilă. instituţii dîn R.D.G.
In urma h o lă rin i guveraiului de Ziarul arată că în aceste zboruri semnării tralalului japono-sud-core- REA CORESPUNZĂTOARE A SALARIILOR • 10.000 DE MUNCITOR! D eficitul balanţei comerciale a a-
la Soigon de a crea asa-numilele sini folosite bombe de 1-2 tone. ean. LUCREAZĂ PATRU ZILE PE SAPTĂMlNA. tins anul trecut cifra cea mai rid i w a s h i n g t o n
„zone m ililarc", o regiune din capabile să ardă totul pe o rază In folo ; — Sludenlii demonslrind colă de la război: 553 milioane lire. Vorbind în faţa Comisiei naţio
jurul capitalei sud-vietnameze a de 2.000 melri pălrali, împrăştie pe străzile oraşului Seul. Ei poartă Adăugind la aceasta îndeosebi inves nale pentru lupta împotriva c ri
fost pusă sub autoritatea totală substanţe toxice, tare distrug ve lozinci pe care se poale cil; ; „Să fie LONDRA 9 (Agerpres). — ceple o reducere a numărului orelor tiţiile englezeşti în slrăinălalc. M a minalităţii. L. Johnson, preşedin
a m ilitarilor. Singurul civil care getaţia. bombe incendiare şi ga/c anulat tratatul japono-sud-corcoan". Intr-un articol publicat de săplă- de lucru (cu reducerea corespunză rea Brilanie a pierdut în cursul anu tele S.U.A,, a arătat că crim inali
lace parte din adminislraţia aces toxice. nunalul francez „L'Express", referi toare a salariilor). La Ford Motors lui 1964 745 milioane lire sterline. tatea, mai ales in m u lu l tineretu
tor la situaţia economică din A n Company Ltd., 10.000 dc m uncitori Pentru a echilibra ieşirea de devize lui, rcprczinlă un pericol so-
glia, se arată, printre altele; Criza lucrează patru zile pe să|)tămină. trebuie să se manifeste încredere în eîal. El a însărcinai comisia să
din industria automobilelor se ex Cunoscute la jumătatea Junii au viito ru l lirei şi să se vîndă mai mult întocmească un program „dc mă
tinde în mod dramatic. Î l . 000 de gust, rezultatele producţiei înduslri- în străinătate decit să se cumpere. suri eficace pentru lichidarea cri
C o m e n ta r iu l zile i m uncitori de la Brilish M otor Cor ale în luna iunie a.c. sint îailr-ade Or, în ultim ii 10 ani cota par le a ex zele creşterii crim inalităţii organi
m inalităţii" şi să fie studiate cau
văr mediocre. Unii exjicrli se aşteap
poration, cea mai mare uzină con-
sliuctoare de automobile britanică, tă chiar ca la sfîrşilul acestui an porturilor britanice din totalul m on zate in Slalclc Unite. Creşterea
au losl concediaţi. ARi G.000 de la 500.000 de englezi să devină şomeri, dial a scăzut de la 20 Ja sută Ja 14 crim inalităţii reprezintă „o palmă
DIN NOU INCERTITUDINE... grupul Rootes au fosl nevoiţi să ac- adică 2,5 la sută din populaţia ac- Ia sulă. şedinlelc.
pc obrazul A m e ric ii”, a spus pre-
b r a z z a v i l l e
DE PRETUTINDENI riaţi, ei uită imediat de obsesii. zeze toate şcolile elementare şi
Guvernul a holărit sa naţionali
După opt sau 15 zboruri — a-
Instalarea guvernului provizoriu nă s-a ajuns din nou la un impas tărî singur soarta. Or, în prezent de cultură generală particulare sau
dominican a dus oare la reglemen politic: „In ciuda instalării unui gu în această ţară continuă să lic men firmă medicul - toate simpto- care funcţionează pe lingă biseri
tarea definitivă a crizei politice care vern provizoriu civil, — arată „New ţinute forţele inlervenlionisle ale mele nervoase dispar. El nu pre cile catolicei
a zdruncinat 11 mp de uoste patru York Times" — oraşul Sanlo Dn- O.S.A. ,,Ar fi greşit — scrie ziarul cizează, însă, dacă bolnavii s-au
Juni mica ţară dm regiunea mării mingo continuă să aibă aspectul u- chilian „U ltim a Hora" — să se con vindecat cu adevărat sau soco STOCKHOLM
Caraibilor ? Încă înaintea ceremo nci lib e ro militare". sidere că criza dominicană este re RAVAGIILE URAGANULUI rat torent pe care pluteau arbori tesc că c mai prudent să-şi as In Suedia a fost inaugural un
niei care a marcat semnarea „aciu- Principala dispută se duce asupra zolvată definitiv şi favorabil. A liM „BETSY" dezrădăcinaţi şi stîlpi de tele~ cundă tulburările. nou port maritim ultramodern.
Jui rl ■' reconciliere” numeroşi obser problemei rcspeclării „A c tu lu i de re timp cît pe teritoriul acestei lari grai. Porlu! de la Lufcca este in cea
vatori şi-au exprimat Îndoiala cu conciliere". Forţele conslilutionalGIe va rămîne un singur soldai slrăin, Agenţiile de presa relatează că mai marc parte automatizat şi eslc
privire In un asemenea rezultat. E- au arătat că mi vor preda armele, poporul dominican nu îşi va recu ţărmul sudic al Floridei a fost UN TEATRU AL EUROPEI OGLINDA FLEXIBILA deservii dc numai 100 de m unci
venimentele ce au urmai nu au lă nso cum prevede acest document, ceri cu adevărat libertatea deplină". devastat miercuri de uraganul tori, avind o capacitate dc încăr
ţii! altceva dccil să conlirme aceste pînă ce generalul Wessin nu va re Ziarul „New York Post" consideră Specialiştii englezi au realizat, care de 8.000 tone minereu pc oră.
păreri. nunţa la postul de comandant su si el că „este încă prematur să se ..Betsy” . unul din cele mai di In cadrul Mesei rotunde orga prin vaporizarea in vid a alumi A N K A R A
La numai doua zile rluuă instala prem al forţelor armale şi nu va afirme că pacientul se află în afară strugâtoarc cicloane care s au nizată de Comitetul european de niului şi aplicarea lui pc o placă La 14 septembrie va pleca spre
rea guvernului provizoriu ziarul părăsi ţara. Această poziţie est? de oriei' pericol...", în timp ce zia abatut asupra teritoriului S.U.A. cooperare economică şi culturală, transparentă de policster, o o- Cipru un nou contingent dc trupe
„N ew York Times" a relatat că in motivată prin faptul că Wessin. rul landonez „G uardian” este dc în ultimii ani. care s-a deschis la Vichy. Andrc glindâ elastică incasabilă. Acea turceşti care va înlocui o parte
tre preşedintele acestui guvern. Hee- sprijinit de cele mai reacţionare c- părere că soluţia propusă dc O.S.A Potrivit miormatiilor transmi Julien. fostul director al Teatru sta concurează oglinda clasică; din ofiţerii şi soldaţii lurci aflaţi
lor Garda Godov, şi m ilitarii ce lemcnle din tară, a fost principalul pentru rezolvarea crizei dominicane se de biroul meteorologic din lui Naţiunilor, a anunţat crearea dintr-o singură mişcare ea poate pc insulă Operaţiunea se face cu
sprijină for lele generalului lmberl organizator al campaniei (ie repre „apare provizorie şi lasă numeroa Miami, uraganul, care a atins o anul viitor la Paris a unui Tea consimţâminlul guvernului cipriol.
Barreras s-a proous „o gravă încor siuni şi teroare întreprins? îm potri se semne de întrebare cu privire la viteză de 220 km pe oră, a di tru al Europei. Acest teatru - în deveni concavă sau convexă;
dare". Pretextul opoziţiei m ilitarilor va poporului dominican, alît înainte viitorul acestei ţări” . strus totul în drumul său pe o limba franceză - va prezenta pu stratul de masă plastică nu pro BRASILIA
de dreapta fală dc noul guvern l-a cil si după răscoala populară din In actualele condiţii de instabili suprafaţă cu un diametru de blicului opere clasice, moderne şi duce difracţie, iar costul dc fa Au fost arestate cinci persoane
constituit hotărirea lui Godov do a luna aprilie. El a ameninţai, de alt tate politică în care .după cum scrie 1.000 de kilometri, producind bricaţie este foarte redus. acuzate de a fi pus U cale un a*
suprima autonomia de care si' bu fel, d'-schis că „se va răfui" cu cons- „W ashington Post” , intervenţia Sta contemporane ale popoarelor Eu tenta! la viaţa guvernatorului sta
cura centrul de antrenament al for titulionalişlii, ceea ce nu lăsa nici telor Um«ie in Republica Dominica pagube materiale de mai multe ropei. Proiectul a fost comunicat COVOARE DIN OŢEL tului Minas Gcrais.
ţelor armate dominicane Acest cen 0 îndoiala asupra intenţiilor sale dc nă „a creat nn puternic antagonism milioane dolari şi moartea a trei şi Direcţiei artelor şi literelor din INOXIDABIL
1 ru depindea direct de generalul E- a declanşa noi represiuni în cazul popular împotriva S.U.A." este greu persoane Agenţia France Presse Ministerul Afacerilor Culturale al CIUDAD DE M EXICO
lins Wessin. „O m ul forte” al orop- în care va rămine Ia conducerea să se întrevadă desfăşurarea viito a menţionează că în portul Key Franţei. Specialiştii Uzinelor Bruns Un autobuz, cu 40 de pasageri
lei dominicane, care a anunţai, prin forţelor armato. Generalul de la baza re a evenimentelor. Forţele de U{est. oraşul cel mai sudic a) wick <&. Co. din Statele Unite ale s-a prăbuşit într-o prăpastie in a-
intermediul postului de radio aliat San îsidro refuză să părăsească Re dreapta au lăsat să se inteleagci ră S.U .A., vasele de pescuit de mare METODA ORIGINALA PENTRU Amcricii. au realizat fibre dc o- propierea localităţii Telolopan
la baza militară Sau îsidro, că „lo r publica Dominicană deşi, potrivit u- np in lent jenează să cedeze în tonaj au îost împinse dc puterea VINDECAREA NEVROZEI ţel care au proprietăţile fibrelor (Mexic). 20 de persoane şi-au gă
M r armate au fost puse în sl arc nor informaţii ale presei americane, faţa m re rilc r poporului domi virilului pînă pe străzile oraşului. textile. Ca materie primă ci au sit moartea, alte 20 au fost grav
de alarmă” . Acelaşi pos! de radio 1 s ar fi oferii un dosi diplomatic nican de instaurare a unui re La Miami. situat mai la nord, vîn- folosit oţel inoxidabil, aliat cu rănite.
a afirmat că militarii de dreapta, în străinătate. Wessin consideră că Un specialist german, dr. Hel-
gim cu adevărat democratic. Dar, tul a atins viteza de 160 km pe mut Schuîze, propune o metodă diferite alte metale. Aceste fibre,
şi-an modifirat atitudinea fată de în felul acesta şi-ar pierde întreaga SANTO D O M IN G O
„actul rl o reconciliere” rare preve influentă politică de caro se bucură prin refuzul provizoriu de a dezar ora. Valuri gigantice depăşind 2 originală pentru vindecarea ne mai subţiri decit firul dc pâr, vor Agenţiile dc presă relatează că
dea ca cele două qruDări militare în cercurile de dreapta dominicane. ma. forţele constilulionalisle au a- ptnă la 6 metri au inundat oraşul. vrozei pricinuite de obsesii. Pa li folosite la fabricarea covoare- pînă in prezent guvernul provizo
rivale să fie reintegrate in lorlele Rezolvarea problemei dominicane răiat (â îşi menţin trează vigilenta. Bulevardul principal al oraşului cienţii sînt instalaţi într-un pla lor, a parimelor pentru nave, a riu al Republicii Dominicane, con
armate dominicane regulate. Iată. se inscric în contextul mai larg al a lost transformat intr-un adevă nor şi ridicaţi in văzduh. Spe plaselor pentru pescuit ctc. dus de Hector G arda Godoy a
aşadar, că în Republica Dominica dreptului acestui popor de n-şi ho T. RETECAN fosl recunoscui de 19 state.
Redacţia şt admlnlsuaţla ziarului str. Dr. Petru G r**a or. 25, telefon 15 88, 12 75, 15 85, 12 11 Taxa plătită tn oumei.n conlorm aprobării Direcţiei Genetele P.T T.R. — or. 263.328 dlo t noiembrie 1949. — Tiparul i Întreprindere* poligrafica Hunedoara Deva. I 40.065