Page 5 - 1965-09
P. 5
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNtŢl-VĂ I
r / e I e g v a m ă
ACTUALITATEA
Tovarâşului HO Şl MIN
Preşedintele Comitetului Central
FABRICA DE PUNE al Partidului celor ce muncesc dm Vietnam.
LA HAJEG Preşedintele Republicii Democrate Vietnam
La Hateq a intrat în Tovarăşului FAM VAN DONG
funcţiune o nouă fabri
că dc pîine apartinînd
Trustului reqional de Primul ministru al Republicii Democrate Vietnam
panificaţie Hunedoara. H A N O I
Procesul dc fabri Dragi tovarăşi,
caţie este in cea mai
In numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, ai Con-
mare parte mecanizat,
fabrica fiind echipată siliului dc Stat, al Consiliului dc M iniştri al Republicii Socialiste Româ
nia. al poporului român şi al nostru personal, vă adresăm dumneavoastră,
cu utiilaje moderne ce şi prin dumneavoastră Comitetului Central al Partidului celor ce muncesc
asigură condiţii optime
de igienă. Zilnic, locu dm Vietnam, guvernului Republicii Democrate Vietnam şi poporului frate
ANUL XVII. NR. 3320 JOI 2 SEPTEMBRIE 1965 4 pagini, 25 bani itorii Haţegului vor vietnamez, cele mai cordiale felicitări şi un cald salut tovărăşesc cu p ri
prim i 7.000 kg. pîine şi lejul celei de-a XX-a aniversări a proclamării Republicii Democrate V ie t
nam.
aJte produse de panifi
caţie. In cursul celor două decenii care au trecut do la proclamarea repu
blicii. poporul vietnamez, sub conducerea încercată a Partidului celor ce
muncesc din Vietnam, a obţinui, în p.srlca de nord a lărn sale, realizări
In scriptele unor între înscriere în curbă. Datorită noului ŞCOALA NOUA IA ac seamă în opera dc construire a socialismului, in dezvoltarea economică
rea cuzinetului cu dispozitivul de
prinderi se înscriu şi cifre
CALITATEA care exprimă sintetic cali procedeu sc consemnează lot mai CRISTUR Crislur. şi culturală, in ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii.
In comuna
Lupta poporului vietnamez pentru apărarea independenţei şi pentru li
tatea muncit
colectivului.
rar fenomene de încălzire )a rotile
dc pc raza oraşului re bertatea completă a patriei sale se bucură oc inlrcaqa solidaritate, sim
La Atelierele R.M.R. din Si- amintite.
PRODUCŢIEI meria, lăcînd apel la astfel tul merge ca un consornieţ Trebuie gional Deva s-a inau patie şi sprijinul poporului român. Ne pronunţăm ferin pentru aplicare.9!
Aş exagera dacă as spune cu to
gurat o nouă scoală cu
prevederilor acordurilor dc la Geneva din 1054, încetarea războiului do
de cifre, am aflat că în tri
mestrul II colectivul de aici să afirm că in acest an ne-au „că 3 săli dc clasă, un la agresiune dus de S.IJ.A. in Vietnam ul de sud şi a bombardamentelor
a reuşit să reducă, la loco zui" patru locomotive In termenul borator. o sală pentru împotriva Republicii Democrate Vietnam, reliaqerea tuturor trupelor
motivele reparate, procentul de garanţie. Căderile sc datoresc în materialele didactice şi străine din Vietnam si respectarea ineptului inalienabil al poporului viet
admis dc termenul dc ga primul rind unor neglijente sau în alta pentru copiii oe namez do a-51 rezolva singur problemele sale interne, potrivit intereselor
ranţie cu 72 la sută faţă de călcări de dispoziţii. In sectorul de local a fost construit in şi voinţei sale proprii.
vîrslă preşcolară. Noul
Vă dorim din toată inima, dragi tovarăşi, dumneavoastră şi poporului
cel planificat. îmbunătăţiri
dc
HOTARA calitative s-au adus şi la prelucrare, ceea ce face ca abia de decurs de numai un an, frate vietnamez, noi şi mari succese în făurirea societăţii socialiste. Expri
roltîrie se mai admit tolerante
la montaj piesele să fie dale relur
iar prin folosirea ma
procentul de rebut care sc
pentru corecţie. Pentru acest mod terialelor locale şi |>rin măm încrederea nestrămutată a intreUului popor român in victori,i luptei
eroice a poporului vietnamez pentru indepenoenla. suveranitatea, unitatea
situează sub prevederi.
PE Locomotivele de a lucra se face vinovat, in pri munca patriotică a ce şi integritatea teritorială a patriei sale- d o -
mul rind, maistrul Petru Constanţi-
tăţenilor s-au făcut o-
Avem convingerea că relaţiile de prietenie şi colaborare frăţească st-i-
nescu, care trece cu prea multă
lornicitc între ţările noastre se vor dezvolta continuu. spre binele
conomii de peste 30 000
Iei fală de deviz.
organului C T C.
ÎNTREGUL ui uşurinţă peste sesizările juste ale SIMPOZION LITERAR poarelor român şi vietnamez, al cauzei socialismului şi păcii in lume.
In sectorul tendere calitatea repa
NICO LAE CEAUŞESCU
raţiilor este încă necores-punzătoare
Secretar General al Comitetului Central
A slă2i. la clubul „Si-
FLUX fru n te deoarece lucrările nu se efectuează derurqistul" din Hune C H IV U STOICA ION GHEORCHF MAURER
al Partidului Comunist Român
pe faze. progresiv, ci numai înaintea
doara are loc un sim
plecării locomotivelor in cursele de
probă. Tim|)ul fiind relativ scurt,
gini din literatura con-
se lucrează în asalt, 0|)craliunile pozion pe tema : „Pa Preşedintele Consiliului dc Stat Preşedintele Consiliului dc M iniştri
al Republicii Socialiste România
al Republicii Socialiste România
Ne-am adresat tovarăşului luliu dindu-se peste cap. Icmuornnă universală” ,
Vernichcscu. inginerul şef al ate Aş vrea să mai consemnez o de îşi aduc contribuţia
lierelor, cu Tuqăminlea dc a ne răs fecţiune aoărulă frecvent in u lti membrii colectivului Adunarea festivă cu prilejui celei
punde la citeva întrebări. ma vreme. La mecanismul de distri bibliotecii.
buite a aburului în cilindru a|)ar di
— Cifrele referitoare la calitatea
reparnliiloi locomotivelor relevă o verse nereguli. Ele se explică prin UNITATI DE DE de-a XX-a aniversări a proclamării
siIitalie mull îmbunătăţită fată de a- nerespeclarea dimensiunilor din de SERVIRE
nu) trecut. Fe ce bază s-a făcut a- sene, fapt ce face ca anumite piese
să împingă mai mult sertarul, ceea Pentru a satisface pe independentei R. D. Vietnam
cest salt?
ce duce )a dereglarea mecanismu deplin cerinţele popu
— De noi, de calitatea muncii
noastre, depinde în foarte mare mă lui de distribuţie. Toate acestea le laţiei, majoritatea co Cu prilejul celei de-a XX-a aniver ai C.C. al P.C.R.. vicepreşedinte al
observăm abia la montaj sau la operativelor meşteşugă
sură regularitatea circulaţiei pe ca- sări n proclamării independenţei Re Consiliului de M iniştri, Mia Groz<i,
iea ferată. Acest lucru incumbă probe, cinci deja este târziu. Une reşti din reqiune S3 publicii Democrate Vietnam, miercuri vicepreşedinte al M arii Adunări Na
ori, le mai şi scăpăm şi, atunci, tim- preocupă dc deschide
răspunderi din cele mai mari. grijă după-amiazd a avut loc în sala Tea ţionale, Eduard Mc/inceseu. m im ic i
|)ul de imobilizare a locomotivelor rea a noi unităli de
si aicnlie fată de toate operaţiu trului C C S . din Capitală o adunare al ministrului afacerilor externe. M ih -
în atelier creşte deservire Merită a fi
nile ce Ie efectuăm. Pornind de la festivă, organizată de Comitetul oră nca Gheorqhiu. vicepreşedinte a) Co
importanta muncii noastre, sub în evidenţiată in acest şenesc Bucureşti al PC.R. şi Comite mitetului de Stat Denlrii C jllu ră si
drumarea comitetului dc partid, con D o u a sens cooperativa moş- tul dc Stat pentru Cultură şi Artă. Arta. Vasilc Lixandru. vicepreşedinte
ducerea atelierelor a stabilit un tcsuqăroască „Jiul*’ din In prezidiul adunării au luat loc to al Sfatului popular al Capitalei şi
plan dc măsuri tehnice şi organiza Petroşani care a cons varăşii Alexandru Drăqhici, membru IlOflnq Tu, ambasadorul K.D. Vietnam
torice care vizează realizarea tutu truit. din resurse loca *î Comitetului Executiv şi secretar al hi Bucureşti.
ror indicatorilor de plan stabiliţi. defecţiuni le. un mi'croeomplex cu C C, al P.C R , Petre lilaîovici, mem In sală se aflau reprezentanţi ai
Am acordat prioritate aplicării mă 5 uniiăti. conducerii unor iiisti'.uliî centrale si
surilor menite să îmbunătăţească lot bru supleant al Comitetului Executiv
oiqanizutii obşteşti, oameni dc ştiinţă,
mai mult calitatea reparaţiilor. In artă şi cultură, muncitori dm intre-
primul rinei d$ vrea să amintesc o si prindeţi bucureştene. ziarişti, prcci el
măsură cu caracter administrativ : şi membri ni Ambasada K.P. V ietr.:»j
introducerea, în toate sectoarele de Primirea de către preşedintele la Bucureşti.
muncă, a reqislrelor dc evidentă a multe
abaterilor de la disciplina tehnolo Despre sărbătoarea poporului viet
gică. S-a făcui cu scopul de a se Consiliului de Stat, Chivu Stoica, namez a vorbit tovarăşa Mia Gro/a.
depista ori ce fel de abateri, locul Apoi a luat cuvintul Honnq Tu. am
Motoarele reparate de mecanicul necazuri basadorul R D Vietnam la Bucureşti.
unde se mase acestea şi natura lor.
—auto Gheorqhc Rusu de la seclia a ambasadorului Elvefieâ C u vîn lă iile au fost subliniate dc
l^rinăriirea are un caracter preven
de reparaţii Alba lutia. evidenţiat in aplauze.
tiv, deoarece se face pe faze de lu
întrecere, trec cu succes examenul de Si in secţia de reparaţii vagoane In încheiere a fost prezentat un
cru. Dacă înainte ajungeau pînă in
calitate. faza de montaj cantitâti de piese s-au aplicat măsuri care să aducă o M iercuri I septembrie a.c., preşedin Bisanq. în legătură cu plecarea sa de program artistic.
imbunăiălire a cablaţii reparaţiilor.
.executate incorect,..astăzi, asemenea tele Consiliului de Stal ol Republicii finitivă din Republica Socialistă Ro
A ic î s-a* amenajat o arejiirărie .uou«ip. (Aqerpres)
probleme se ivesc f■ 'ario rar. Socialiste Ro'mâtrht, Chivu Stoica'! a mânia. Audienta s-a desfăşurat intr-o
Cifrele forestierilor Inlîmpimim qreutcîli mari )ă cin- cu două cuptoare prevăzute co ba primit în audientă de rămas bun pe atmosferă cordială. A fosl oe fată Gri-'
lănrea şi echilibrarea locomotivelor zin de călire şi curbare a foilor de qoro Geamănu. secretarul Consiliului
la montaj — lucru de maximă im arc. Echipa dc la frână automată ambasadorul extraordinar şi plenipo dc Stal.
Din munţi. din verdele pădurii pa au fosl depăşite cu 4.000 mc., la portantă pentru lumn lor funcţiona- s-a întărit cu meseriaşii coi mai tenţiar al Elveţiei la Bucureşti, Emile
tinat de aromele unei toamne pre busleni de fnq pentru qater s-a rea re. Lucrarea sc făcea empiric. fără buni din sectorul vagoane, o fost (Aqerpies)
mature, răzbate ecoul muncii lorrs- lizat o canlitale mai mare fată de prea multă siqurantă şi de aceea se inlocuit receptionerul C.T.C Pen- LAUDĂ
licrilor. El 5o materializează in ci plan cu 1 800 m c., la busleni de (aq intiinpla ca anumiţi cuzineţi de o- tiu verificarea osiilor de vagoane
frele înscrise pc panourile de între pentru derulai s-au produs, peste sic să (ie prea încărcaţi, deci su s-a introdus sistemul ele control cu Şedinţa Comitetului de conducere
cere din maiontatca exoloalârilor preveccri alţi 50 m.c. Rezultate bune prasolicitaţi, şi se încălzeau. Pen ultrasunete cu incidenţă oblică, care
sau parchetelor forestiere. Situaţia s-au obţinui st la sortimentele bile tru a nu mai tnlimpina astfel dc permite depistarea precisă a fisu al Grupului naţional român MEŞTERILOR
existentei la DREF, relenloarc la ac manele si lobde industriale, unde, inconveniente, am construit un cin- rilor in regiunea de calare a
tivitatea din primele '_,lJ de zile ale lată de planul lunar, s-au obţinut mai tar dc echilibrare, cu ajutorul că discurilor pe osii. Cu toate acestea,
lumi auqust. vorbeşte despre stră mull cu 107 m.c. si respectiv 758 ruia se pot depista exact deficien rezultatele continuă să nu satisfacă al Uniunii Interparlamentare
dania muncitorilor forestieri de a m.c. te. r* ce sc ivesc. pe deplin. Se inlilncsc încă două
realiza sarcinile la sortimentele no Cele mai bune rezultate au fost O inovaţie interesantă, concepută defecţiuni care fac ca sistematic un TÎMPLARI
minalizate in planul alerenl perioa oblinule do colectivele de muncă de in colectivul nostru, nc permite as număr mare de vagoane să se de La 1 septembrie a avut loc la se delegaţia care va participa la cea ele
garanţie.
de
fecteze în termenul
dei. ba buşteni de răşinoasc, pină la la întreprinderile forestiere Baia de tăzi să realizam o ajustare corectă Este vorba de ruperea foilor de arc diul M arii Adunări Naţionale, sul) a 54-a conferinţă a Uniunii interparld-
dala consemnată mai sus, sarcinile Cris, Dobra si Sebeş. a rotitor libere. In loc de pod ru şi delectarea instalaţiei de (rină au preşedinţia tovarăşului Ion Pas, şe mcnlarc ce va avea loc la O llawa in
lant, care incomoda munca oame
tomată. dinţa Comitetului de conducere al tre 7 şi 17 septembrie, Şi fi rezolvat La Deva a funcţionat timp dc
nilor, folosim un vinci pneumatic Grupului naţional român al Uniunii l>robIemc curente.
Lupta cu m inutele de construcţie specială, care ridică De ce se ru|> foile de arc? Feno- Interparlamentare. Comitetul a ales (Agcrpres) 10 zile expoziţia dc mobilă in caic
A, OARGA
roata locomotivei şi permite, cu mai au fost expuse o sene de produsa
multa uşurinţă şi precizie, ajusta- (Contnn/urc in pog. a 3-a) executate dc întreprinderile de in
Trecuse de miezul nopţii. Loto- za locomotivei cei doi aveau acelaşi
motiva 150.105. condusă de mecani qind. urmăreau acelaşi scop. Opera dustrie locala ule regiunii Hune
cul Laurcan Modol, a tras p e n tr u re- torul R.C.l, loan Hirlău, urmărea şi Inlr-o asemenea situaţie sini coope doara. Au îost expuse aici prototi
morcarea trenului de marfă 3500. el pc qrdtic trecerea trenului prin rativele agricole (lin Rănulesli, Roş puri de camcic combinate. sulta-
După leqarea ei de qamiîură a apă slatii Săgeţile consemnate de ope eam şi Leşmc. Din această cauză aici gerii. biblioteci. viUine etc. Ex
rut si impiegatul de mişcare. Se iv i rator pc qralic indicau mersul re- s-a arat toarte puţin lată de supra poziţia a stîrnit. un viu interes in
seră areulăli şi trenul, avind un su- tpilat al trenului, calea liberă liino feţele prevăzuţi* a li înşămînlale. La rindul cumpărătorilor. Intr-un timo
pratonai de 380 tone, nu se putea asigurată Ja toate semnalele. Ziaru[ nostru Leşnic, ele pildă, griul şi orzul va atit de scurt ea a fost vizitată dc
descompune. Documentele oe trans înainte tic stalia Bărăbanl. o lu trebui să ocupe in această toamnă o peste 5000 cetăţeni din regiune şi
port cuprindeau mai multe vagoane miniţă roşie făcu ca frinelc auto suprafaţă de 101 hectare. Pină acum dm (ară. Marea majoritate a vi
pentru aceeaşi destinaţie... dacă se mate cu aer să .scrîşncască in noap au fost arate însă abia 28 hectare zitatorilor a ţinut să-şi spună pă
dptaşa o qrupă, trenul rămînea ncu- te. Trenul se opri A lt tren dc marlă neutru însămînlările dc toamnă. Aici rerea asupra exponatelor şi să vi
tilizui... mai erau doar 12 minute qara in static, venind dinspre Sin- trebuie amintit lăutul că există o nă cu unele propuneri valoroase.
pe mecanicul Laurean Mortol si io- seră sase. minute din avansul cîşli- de astăzi nepoţi ivire între ceea ce s-a prevă înainte de a arăta cilcva pă
pînă la plecare... lată numai cilcva
timbru Laurean Modol şi Ion Ure
considerente care i-au determinat
che aşteptau nerăbdători Se pierdu
zut in plan şi ce se află în realitate
marcăm faptul că expoziţia a în
chislul Ion Ureche să remorcheze qat. Verde, verde Un demarai pu Astfel, în planul dc măsuri al consi reri ale cetăţenilor trebuie să re
liului de conducere cu privire
la
acest tren cu supralonai. ternic şi tronul 3586 a prins din nou campania dc însâmînlări s-a stabili', semnat un succes al întreprinderi
. Un şuier asculit sparse tăcerea viteză. După un timp in fală le a- lor de industrie locală din regiu
nopţii. Bolidul dc fior se puse în păru, cu 8 minute mai devreme, sta ca pină la 5 septembrie să se termine ne. Articolele expuse au fosl lu
pregătirea terenului. Pînă la această
mişcare şi o dală cu e) inlrequl con ţia de destinaţie — Coştariu. Pc fe publică. dată au mai rămas 3 zile, dar mai crate cu mult gust. Fără îndoială
voi dc vaqoane. A ju ns in linia cu tele mecanicului Laurean Modol si Ploile căzute în ultima vreme au creat condiţii fa\ora- sînt dc pregătit peste 70 ha
rentă, mecanicul a iinpins roqulalo- fochistului loan Ureche apăru din bile pentru intensificarea executării arăturilor in toată regi că la reuşită o contribuţie deose
De ce nu faceţi arături ? — între
rul «pro vilczâ sporită. Trebuia să nou zimbetul unei depline satisfac unea Şi in raionul 1 ha. cu m ull înainle de începerea acestei băm pe iov. Andrei Buşlea, preşedin bită şi a adus Întreprinderea raio
atinqă o viteză cit mai mart' deoa ţii Reuşiseră, pentru a nu ştiu cita acţiuni, consiliul agricol raional a stabilit o seric dc măsuri tele cooperativei. nală de industrie locală din Brad.
rece la „reaviz" era urmărit tic lre oară. să se achite dc o sarcina qrea. care. iniăptuile, au drept scop asiqurarea unei baze trainice Meşterii timphri dc la Brad a:t
— „Păi mai folosim miriştea ca pă
nul personal 12310. ce merqea spre Si nu oricum : au scurtai timpul oe Viaţa cultural — recoltei viitoare. Pentru înfăptuirea obiectivului amintii, şune” . In realitate, dm constatările trimis la expoziţie o garnitură dc
Cluj Mecanicul si lochislul consul- mers cu 8 minute, merqîiul în depli conducerilor unităţilor agricole li s-au dat o serie de indicaţii. mobilă cameră combinată cu fur
lau mereu ceasul, urmăreau cu aten ne condiţii dc siquranlă a circulaţiei. artistică Cum sînt respectate ele ? făcute la lata locului reiese că peste nir de nuc şi alta cu furnir exotic.
ţie apariţia semnalelor luminoase. EMIL CREŢU 20 ha. de mirişte sînt ocupate cu Toţi cei caic au păşit pragul ex
paie.
Orice minut era preţios. In marchi impieqat de mişcare (pag. a 2-a) Ctmp liber si Burjuc se altă pe terminale cu Asemenea situaţie, persistă încă poziţiei au privit îndelung cele
Informaţii de partid această lucrare. Peste tot, tn acestz si la alte cooperative, lată motivul două garnituri admirind măiestria
unităli tractoarele lucrează pc u lti
muncitorilor dc la Brad. Aceeaşi
P en iru SS de a p a rta m en te mele suprafeţe la arături. Subliniem pentru care si la llia nu s-au arat întreprindere a mai adus la ex
de.*ît 120 ha din cele 276 ha. planifi
Ochii atenţi ai trasoarelor succesul acestor cooperative pentru cate, la Bejan 60 ha oin 150 ha. pre
că el reflectă înainle de toate o te poziţie un tip dc bibliotecă şi o
Colectivul Uzinei „V ictoria" din mănătoare sînt rezultatele şi la tu r sutelor de oameni Locul de muncă al mecanizatorilor meinică organizare a muncii. Trac văzute etc. Dc altfel in decurs de vitrină care au atras aprecierile
Călan continuă să-şi consolideze nătoria nr. 1, unde planul pentru a- toriştii de aici au putut intensifica două zile (29 şi 30 august) in 12 u n i unanime ale vizitatorilor.
succesele obţinute în întrecerea so coeaşi perioadă a loşl depăşit, aii' (pag. a 3-a) ii constituie acum terenurile care au ritm ul arăturilor deoarece conduce tăţi agricole din raion nu s-a tras Conşultînd părerile scrise dc
cialistă. Graficele arată că turnăto la piesele mecanice, radiatoare, cit fosl eliberate dc cerealele păioase. rile unităţilor amintite, nu au pierdut nici o brazdă, iar în restul coopera cetăţeni, s-a putut constata că cele
rii se menţin Ja Joc de Irunlo. Lu şi la piesele sanitare. Turnătorii de 8» De peste hotare Pină in prezent, oin cele 3.200 ha. nici un moment din vedere acţiunea tivelor agricole ‘ s-au arat abia t3t
crătorii dc la seclia a H-a Şi-a\i de pies® sanitdiu au Tcalizat, in afara prevăzute a se are, tractoarele au de eliberare a terenurilor dc paie. hectare. Este foarte pu 11n şi în ge mai multe aprecieri s au făcut h
păşit sarcinile de producţie în pe sarcinilor da plan, vanele necesare (pag, a 4-a) răsturnat brazda pc mai mult de Exemplul nu este singular. Mai amin neral ritmul arăturilor dc raion nu ad>f'sa suhaacr'ei executată de
rioada I— 20 auqusl cu 340 tone Ase- băilor a 55 apartamente. 2.300 ha Cooperative agricole ca satisface dacă ţinem cont că în a- l.R.I.L. Sebeş. De ce? Pentru că
cele din Boz, Dobra, Sălciva, Hărău tim qospodăria agricolă dc stat clin ceasta parte a rcqiunii trebuie să se sufrageria respectivă este lucrată
M intia care a terminal arăturile pc
însămintoze cu qrîu, orz şi secara cu mult gust. sc poate arau ia in
toate cele 454 hectare planificate.
4 300 hectare. Stadiul in care se pre apartament şi lucrul cel mai im
Dar sînt şi unităli unde slrînqerea
zintă arăturile nu uMe s-ilisfâră! or, portant mesele îşi au bine preci
paielor şi deci asigurarea cimpului
avind in vedere că unităţile agricol»* zată utilitatea.
liber de lucru pentru tracioare cons din raionul llia au terminat primele
tituie încă o problemă nerczolvală. pc regiune secerişul şi Ireierisul. Aprecieri elogioase au primit si
camera combinată executată dc
Aşadar situaţia pe raion a realizărilor la arături dă prilej I O l L. Petroşani, dormitorul exe
nu numai de aprecieri pozitive, ci şi de criticarea unor stări cutat. de l.R.I.L. Sebeş şi altele.
dc lucruri nesatislărăloare. M ai sînt rezerve pentru in tensi Majoritatea cetăţenilor şi-au ex
ficarea ritm ului lucrărilor de pregătire a terenului pentru
insămînţat ? La această întrebare se poale da un răsouns a- primat dorinţa ca toate, exponatele
firmaliv. In primul rind se cere ca din partea consiliilor do să ajungă cit mai repede în ma
conducere ale cooperativelor agricole să existe mai multă gazine. In această direcţie M. Cos
preocupare faţă de eliberarea terenurilor dc paie. rreind ast tco scria: ..Vizitind expoziţia em
fel front de lucru tractoarelor. De asemenea, organizaţiile dc văzui lucruri foarte frumoase. În
partid şi consiliul agricol raional au datoria să combată ten seamnă că cerinţele oamenilor
dinţa unor unităli de a nu arasuprafele întinse do mirişte sub muncii sînt luate in seamă Spe
pretextul folosirii lor pentru păşunal. Tot atit dc urgentă răm ca în scurt timp să putem
este şi efectuarea discuirii suprafeţelor arate înainte do rumoăra cele văzute la cxnoziţie.
ploaie. Pe do altă parte este necesar ca şi S.M.T. Dobra să Dorim să vedem cit mai des ase
iacă o planificare mai judicioasă a revizuirii utilajelor in
vederea însăinînţărilor, pentru a nu fi scoase din luciu prea menea surprize".
Paralel cu alte lucrări agricole, ţăranii cooperatori din Daia, raionul Sebeş, se preocupă cu grijă de slrînqerea şi conservarea furajelor. multe tractoare, in acelaşi timp.
In fotografie, o parte din şirele dc lin clădite in apropierea ferm elor de animale. V. O N O IU V. PLOPEANU