Page 56 - 1965-09
P. 56
PAGINA 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr.
SCURTE Ş T IR I
BUDAPESTA înalt de la Casablanca au loc în
A genţia M T I anunţă că, Ia In v i trevederi bilaterale, consacrate
taţia P.M.S.U., la Budapesta a ro problem elor de interes reciproc.
şit o delegaţie a P artid ului socia C olonelul Boumedienne, preşedin
lis t din Japonia, care va studia tele C onsiliului N aţional al Revo
probleme ale a g ric u ltu rii ungare. lu ţiei din A lgeria a avut m arţi d i
mineaţa o întrevedere cu regele
C A SAB LAN C A Ifassan al M arocului, consacrată
In tre p a rticip anţii Ia cea ric-a re la ţiilo r economice şl p o litice d in
Ireia conferinţă arabă la nivel tre cele două ţări. Boumedienne a
COMUNICAT COMUN POLONO-FRANCEZ
PARIS 15 (Agerpres). denţei ţărilor cointeresate şi a ne Prezen* e rom âneşti
Agenţia PAP transmite că în amestecului în treburile lor in
urma vizitei oficiale a lui Jozef terne". In şcolile de
Cvrankiewicz, preşedintele Con In ceea ce priveşte situaţia din invăţămint su
siliului de M in iştri al R. P. Polo Europa, ambele pârli şi-au exp ri perior din
ne în Franţa a fost dat publicităţii mat dorinţa ca între toate ţările V A R $O V lA 15. - nauticii Internaţionale 6C de aerocluburi din di de Bruno Marck, prima
un comunicat în care se arată că acestui continent „să se dezvolte Corespondentul Ager- (F.A .l.). La lucrările con ferite ţări ale lumii. In rul oraşului Viena. de U.R.S.S. a înce
In cursul convorbirilor pe care treptat colaborarea întemeiată pe preş, C h . Gheorghiţă. ferinţei participă repre continuare au fost lumi reprezentanţi ai indus put noul an
le-a avut cu Gcorges Pompidou, respectarea suveranităţii1'. transmite ; zentanţi din 35 de ţări nate distincţii ale F.A .L triei etatizate şi de spe şcolar. Peste
primul ministru al Franţei, şi cu In privinţa relaţiilor bilaterale în membre ale F.A .l., prin Pentru merite deosebite cialişti austrieci. 2 milioane de
ministrul afacerilor externe, Couve tre cele două ţâri, s-a sublimat La Varşovia s-a des tre care cunoscuţi avia in dezvoltarea sportului tineri şi tinere
rie M urville, au fost abordate pro dorinţa de a se utiliza toate po chis primul Congres in tori. paraşutişti, plano- Oaspeţii au fost in- au venit la 1
bleme referitoare la relaţiile din sibilităţile de dezvoltare a legătu ternaţional de arheologie aviatic, F.A .l. a acordat timpinaţi de ambasado septembrie In
tre cele două ţări şi la situaţia in rilor tradiţionale polono-franceze. slavă la care participă rişti şi alţi pionieri ai ac maeştrilor sportului din rul Republicii Socialis cursuri in am
ternaţională. In cadrul acestor relaţii, se spune 500 de oameni de ştiin rului din Anglia. Franţa. Republica Socialistă Ro te România la Viena, ing.
Părţile şi-au manifestat în g rijo în comunicai, o dezvoltare deo U.R.S.S.. Cehoslovacia. mânia. lt. col. Băcanu Mircea Ocheană. de fiteatrele insti
rarea în legătură cu evoluţia e- sebită vor căpăta legăturile eco ţă polonezi şi străini. Polonia. Bulgaria. S.U.A. Octavian şi Manoîachc tutelor şi şcoli
venimentelor din Vietnam şi au nomice. Ambele părţi şi-au expri Din Republica Socialistă etc. Din România parti Constantin, diploma in membri ai ambasadei şi le tehnice.
constatat că „soluţionarea acestei mat dorinţa de a lărgi volumul România la Congres cipă o delegaţie condu ternaţională „ Paul Tis- ai agenţiei comerciale. In In foto : Un
crize poate fi obţinută doar prin schimbului de mărfuri prevăzut participă o delegaţie in să de Petre lstratc. se saudier". timpul vizitei, conducă grup de stu
revenirea la acordurile de la în acordul comercial pe cinci ani frunte cu prol. dr. Ion cretar general al Fede torii de stat ai Austriei denţi din anul
Geneva dtn 1954, care prevăd între cele două ţări, parafat în Nestor. membru cores V IE N A 15 (Agerpres). şi persoanele care i-au I de la Univer
respeclarea principiilor indepen iunie 1965. pondent al Academiei raţiei Române de Avia Pavilionul Republicii însoţit au apreciat cali sitatea de stat
ţie din cadrul Consiliu
Republicii Socialiste Ro lui General U.C.F.S. Socialiste România la tatea şi modul de pre „M . V. Lomono-
mânia. La deschiderea festivă cel dc-al 82-îea Tirg in zentare a exponatelor, sov" se în
Conflictul indo-pakistaz M U N C H E N 15 (Ager a lucrărilor conferinţei a ternaţional de mostre de manilestind interes pen dreaptă spre
la Viena a fost vizitat in
textile,
produsele
tru
sălile de cursuri
preş). luat cuvintuî directorul zilele de 14 şi 15 sep mobilă, aparatele optice ale Universi
SRINAGHAR 15 (Agerpres). că prim ul ministru al Indiei, Lai La 14 septembrie s a general al F.A .l., Hcn- tembrie de dr. Joscf şi maşini-uneltc - ex tăţii.
Deşi cu o intensitate relativ re Bahadur Shaslri a declarat înlr-o deschis la Munchen cea nckar. El a prezentat ra Klaus. cancelarul Aus presie a progresului in
dusă fată de zilele trecute luptele cuvînlare radiodifuzată că India de-a 58-a Conferinţă ge portul privind activitatea triei. de dr. Bruno Pil- dustrial al României so
dintre trupele indiene şi pakista va continua „cu aceeaşi vigoare nerală a Federaţiei Aero federaţiei care cuprinde termann. vicecancelar. cialiste.
neze au continuat în ultimele 24 acţiunile militare Împotriva Pa
de ore, relatează agenţiile de pre kistanului. La rindul său, ministrul
mai con ferii cu preşedintele R.A.U.,
să. afacerilor externe Swaran Singh
In regiunea Kargi). la nord-est a respins propunerea Pakistanului Nasser, cu preşedintele Libanului.
de Srinaghar, precum si în distric ca trupele indiene si pakistaneze V I E T N A M Sesiunea Comisiei politice a Adunării Charles Helou, precum şi cu pre
tul Cooch-Behar de la frontiera din Casmir să fie înlocuite prin şedintele C o nsiliu lui s u v e ra n ită ţi
Pakistanului de Est, trupele in trupe ale O.N.U.. de provenienţă Sudanului, Israail El-Azhary.
diene au ripostat bombardamente afro-asiaticâ. penlru a asigura des
lor efectuate de unităţi pakistane făşurarea unul plebiscit al popu OPERAŢIUNEA DE LA BEN CAT PUTERNIC ATAC AL Uniunii Europei occidentale LO ND RA
ze împotriva nodului feroviar in laţiei de aici, în următoarele trei PATRIOŢILOR La Londra continuă dc aproape
dian Gitaldah. Citind surse oficia luni. SA1GON 15 (Agerpres).— o săptămînă lu cră rile C onferinţei
le din capitala stalului indian Ra- Preşedintele Pakistanului, A yub Prin efectivele angajate şi prin m ij PARIS 15 (Agerpres).— se precizează numirea de „comisari constituţionale in legătură cu v ii
jastan, agenţia France Prsse rela Khan, a declarai in cadrul li Forte ale celei de-a 173-a brigăzi loacele folosite, acţiunea de la Ben La Paris s-a deschis sesiunea Co permanenţi din partea Pieţei comune torul Insulei M auritius, unul din
tează că marţi scara oraşul Jodh- nei conferinţe fie presă, că alîla de paraşutişti americani, unilăti alo Gat este, po trivit agenţiilor de presă, misiei politice a A du nării Uniunii pe Ungă A.E.L.S., cit şi din partea ultim ele te rito rii coloniale ale M a
pur din acest slat a fost puternic timp cît guvernul indian nu va trupelor australiene si de paraşutişti una din cele mai mari operaţiuni de Europei occidentale. In prima zi a A.E.L.S. pe lingă Plata comună, în- rii B ritan ii. In această prim ă eta
sud-vietnamezi, participă incepînd de
bombardat de aviaţia pakistaneză. accepta propunerile formulate de marţi la o operaţiune masivă „de cău- acest gen întreprinse în Vietnamul de dezbaterilor, participanţii; care repre sărcinati cu „armonizarea" activităţi pă a conferinţei, reprezentanţii ce
M inistrul apărării al Indiei a de Pakistan în legătură cu Caşmirul, lare şi distrugere" în regiunea Ben sud. Cu ţoale acestea, trupele ameri zintă cele şase ţări membre ale Pie lor celor două organisme economice lor patru partide din M au ritius şi-au
clarat miercuri, p o trivit agenţiei tara sa va continua să lupte, deşi Cat la 60 kilom etri nord de Saigon, cane, australiene şi sud-vietnameze ţei comune şî Anglia, au -adoptat cu vest-europene". Participanţii la dis expus punctele dc vedere p rivind
Reuter, că trupele indiene con ti consideră că soluţionarea conflic unde se presupune câ ar. fi concen nu au reuşit, după cum a declarat un 13 voturi, contra un vot (Franţa] o cuţii au ascultat, de asemenea, un ra v iito ru l insulei. P rincipalul partid
nuă să înainteze în sectorul Sial- tului indo-paklstanez nu poale fi trate întăriri ale forţelor patriotice. purtător de cuvînt m ilitar american, recomandare prin care invită guver- port, prezentat de reprezentantul p o litic din M au ritius. Partidul la
kot-Jammu şi controlează pe o obţinută pe calea armelor. să ia contact cu forţele palriotice. A- nele ţârilor membre să depună efor Franţei, M ichel G raily (UNR), p r i burist, a revendicat acordarea ia
porţiune de 21 kilom etri calea fe gentia Reuter sublinia, însă, că un ră întîrziere a independentei.
batalion de infanterie saigonez, care turi susţinute pentru găsirea unei vind cooperarea pe scară mai largă
rată dinlre Sialkot şi Pasrur. A- Lu crările con le rintei continuă.
cu două zile în urmă se afla într-o forme de cooperare între C.E.E si între Europa occidentală şi cea răsă
genlia UP1 menţionează, de ase-
me’nea, citind surse oficiale din misiune rie cercetare în -această re A.EL.S, In acest scop, in recomandare riteană. BERLIN
Deliu, că trupele indiene au con giune, a fost supus unui puternic a- La Berlin a fost semnat un a-
tinuat să înainteze in sectorul tac al patrioţilor. Aceeaşi agenţie a cord com ercial şi de plăţi in tre
anunţat că în cursul zilei de marţi
Jaurian din Caşmir. Aviaţia india R. D, Germană şi R.A.U, pentru
nă a atacat miercuri localitatea trupele americane au pierdui în V ie t perioada 19G6-1S70, precum şi un
pakistaneză Husar, precum si două namul de sud trei avioane. M iercuri protocol dc schim buri comerciale
gări importante din apropiere de un purtător de cuvînt m ilitar a decla Situaţie „extrem pe anul 1966. A cord urile prevăd
oraşul Lahore. rat că un alt avion american s-a pră
buşit în mare în provincia Bac Licu. o im portantă creştere a schim bu
rilo r com erciale dintre cele două
de serioasă" în Aden ţări. In 1966 volum u l schim bu
DELHI 15 (A gerpres).—
Secretarul general al O.N U , U Declaraţiile m inistrului lu i de m ărfuri va spori cu 40 la
Thant, a părăsit azi dimineaţă ca sulă faţă de 1965.
pitala Indiei, unde a avut convor NEW YORK 15 (A gg rpre ş).— stării dg u rg e n ţi care „constituie o
biri cu oficialităţi indiene în le de finanţe al S.U.A. Subcom itetul O .N .U . pentru exa sursa de încordare în această regiu R O M A
gătură cu reglementarea conflictu minarea situaţiei din A d e n 'a dat pu- ne Peste 20.000 de m uncitori dc la
ne" şî pentru organizarea de alegeri
lui indo-pakislanez. W A S H IN G T O N 15 (Agerpres). blicităţii un raport în care apreciază generale fără întîrziere atit în Aden în tre p rin d e rile producătoare de
Agenţia France Presse relalea- M in istru l de finanţe al S.U.A. a fă situaţia din această colonie britanică cil şi în celelalte teritorii din Arabia ciment din Ita lia au declarat o
ză că înainte de plecare secretarul cut noi declaraţii asupra turneului pe Si din celelalte protectorate din Ara- de sud. Subcomitetul critică Anglia grevă dc 24 de ore. G reviştii re
general al O.N.U. a declarat ziariş care l-a întreprins in Europa occiden bia de sud ca fiind „extrem de se- pentru faptul că nu a -luat măsuri în vendică m ajorarea salariilo r şî
tilor : „Chiar dacă nu am reuşii să tală la o conferinţă de presă ţinută rioasă" si cerc Adunării Generale a vederea îndeplinirii rezoluţiilor O.N.U. încheierea unor noi contracte co
punem capăt luptelor, nu există marţi ta Washington Referindu-sc la O.N.U. înscrierea pe ordinea de zî a cu p rivire la Aden şi pentru refuzul lective.
motive ca să înceteze eforturile problema esenţială, ^i .mume m odifi celei de-a 20-a sesiuni a acestei ches de a acorda viză de intrare m em bri
tuturor oamenilor de bunăvoinţă carea actualului sistem monetar ii\- tiuni „ca o problemă urgentă". lor subcomitetului pentru a studia la N EW YORK
pentru a ajunge la aceasta. Sper teroccidcntal, cl n crătat că Statele Raportul cere, totodată, M arii Bri La N ew Y ork s-a procedat m arţi
sa obţin colaborarea şi sprijinul Unite nu au pînâ în prezent nici un fata locului situaţia din Arabia de la desemnarea candidatului p a rti
celor două guverne si ale opiniei plan de reformă, exprimîndu-şi spe tanii să ia măsuri in vederea abolirii sud.
publice în aceste eforturi". Men- ranţa însă că în următoarele 18 luni dului democrat pentru postul de
tionînd că va prezenta o dare de se va putea aiunqe la un acord în a- prim ar al oraşului. Au concurat
pentru această candidatură patru
seamă Consiliului de Securitate, U ceasiă problemă. El a preconizat trei candidaţi. Deşi prim ele rezultate
Thant a declarat : etape de tratative în vederea ajunge ale v o tu rilo r e lectorilor din cele
„V o i continua să acţionez pen rii la un acord asupva modificărilor 5.000 de districte electorale favo
tru încetarea focului si soluţiona ce trebuie aduse sistemului existent. Implicaţiile diferendului rizau candidatura lu i Paul Screva-
rea paşnică a acestei probleme Fowler a subliniat că în conver
tragice, in lumina convorbirilor mm saţiile sale cu ministrul de finanţe al ne, preşedintele C o nsiliu lui M u n i
foarte sincere si utile pe care cipal, pină la urmă a învin s Abra-
Franţei, Valcrv Giscard d'Estainq, nu ham Beame, care deţine în pre
le-am avut în India si Pakistan, în BEC H U AN ALAN D , Tinere de naţionalitate banlu, care au lucrat in s-a Dulut obţine o aDropierc sensibilă dintre Anglia şi Portugalia zent funcţia dc inspector financiar
cursul ultimelor zile". minele din Johannesburq. se întorc in satul lor. Ele stau pe stradă în aş a poziţiilor Franţei si S.U.A. în pro al oraşului. Acesta îl va înfrunta
Agenţia France Presse relatează teptarea unui autobuz. Contractul de muncă a expirat după doi ani. blema monetară. la alegerile m unicipale pentru de
LONDRA 15 (A gerpres).— informindu-i de acest diferend cu semnarea succesorului actu alu lui
In cercurile britanice autorizate se Portugalia şi cerîndu-le să intervină prim ar, Robcrt W agncr, pe repu
| In legătură cu recenta vizită a premierului consideră că diferendul care s-a creat pe Ungă guvernul portughez pentru blicanul John Lindsay.
ACTUALITATEA POLITICA ITALIANA intre Marea Britanie şi Portugalia, ca a sprijin i teza britanică p o trivit că LO ND RA
urmare a intenţiei acesteia din urmă
reia guvernul dc la Lisabona nu ar
Chombe în unele ţări vest-europene de a recunoaşte un reprezentant d i trebui să încurajeze un act de „d is S-a anunţat oficial că m in istru l
plomatic „independent" al Rhodesieî preţ" al Rhodesiei de sud fată de M a de externe al M a rii B ritan ii, M i-
de sud în această tară, poale determ i rea Britanie. Este posibil, pe de altă chael S trw a rl. va face o vizită în
CORESPONDENŢA DAR ES SALA A M 15 (Agerpres). prioritate investiţiilor vest-qermane în na o criză gravă intre cele două ţări. parte, ca Marea Britanic să ridice în Statele U nite in tre 3 şi 13 octom
Inlr-un comentariu consacrat recen Congo si să exercite presiuni asupra Acest conflict a luat naştere ca u r mori formal această chestiune în fa brie. pentru a participa la lu c ră ri
tei vizite De care primul ministru unor staie africane pentru ca acestea mare a faptului că deşi Rhodesia de ta Consiliului permanent al N .A .TO . le A du nă rii Generale a O.N.U. El
conqolez. Moise Chombe a întreprins-o să adopte o atitudine mai favorabilă sud nu este independentă, politica sa v« avea. dc asemenea, con vorb iri
1 In zilele care au trecut de la sosire. în legătură cu o eventuală prinlr-o scrie de ţări vesl-europenn, fată de relaţiile cu Germania occiden Presa britanică, făcîndu-se ecoul in
la W ashington cu reprezentant! ai
publicarea scrisorii liderului so admitere a Partidului Socialist Ita ziarul „N q u ru m o ”, care apare la Dar tală. Bruxelles-ul, scrie ziarul, l-a bi- externă continuă încă a se afla în formaţiilor pe care nu Ie confirmă si gu vern ulu i american.
guvernului britanic, ea
competenţa
nici nu le dezmint autorităţile brita
cialist Nenni. adresată militanţilor lian in rindurilc „Internaţionalei'. es Salacm, scrie : necuvînlat din nou pe Chombe. ga- doreşte să aibă un reprezentant „ in nice, scrie că Marea Britanie ar pu
partidului prin intermediul ziaru cl a spus : „Aceasta este o pro „Aeordindu-i lui Cliombe sprijin, rantînou-i aiulor suplimentar. In afa dependent" la Lisabona. tea rupe relaţiile diplomatico cu Por
lui „Avânţi", presa italiană, pre blemă care interesează socialis cercurile imperialiste vor să facă din ră de aceasta, atrage atentia grija oe Agenţia France Presse arată că se tugalia sau ca ce) puţin să-şi reche V LA D IV O S TO K
cum şi conducătorii diferitelor mul italian. Internaţionala noas acesta un jandarm împotriva luptei oc care anumite cercuri de la Bruxelles aşteaptă o agravare a relaţiilor şi aşa me ambasadorul dc la Lisabona. G u M a rin a rii sovietici dc pe vasul
partide analizează pe larg tezele tră arc deplină încredere in Parti eliberare naţională si de consolidare o manifestă pentru stabilizarea regi destul de încordate dintre Marea Bri vernul britanic a ameninţat, de ase de cercetări ştiin ţifice „P clam ida"
cuprinse în scrisoarea reteriloare dul social-democrat. care este a independentei naţionale pe conti mului de la Leopoldville. Această g ri tanie şi Rhodesia de sud, care ar pu menea, Rhodesia de sud cu represa au pescuit în regiunea Insu lelor
pe
jă s-a manifeslal prin sfaturile
tea duce la grăbirea proclamării u n i
la politica socialistă faţă de coa membru al ei". In felul acesta. nentul african". Ziarul aminteşte că rare le-a primit Chombe în fosla me laterale a independentei acesteia din lii care, deocamdată, ar consta in re Curiîe, o broască ţestoasă uriaşă.
liţia guvernamentală de centru- Carthy a lăsat să sc înţeleagă că Ponn-ul a acordat lui Chombe cel dc-al tropolă de n pune capăt certurilor urmă, croind altfel o nouă criză în tragerea privile giilo r diplomatice a- Greutatea ei este de peste 300 kg,
m ă r i
treilea împrumut (10.000.000
iar lungimea de aproape 2.5 m.
stînga, cit şi la perspectivele u- unificarea celor două partide este vest-qermane). asiqurindu-l, totodată, sale cu preşedintele Knsavubu pentru sini» l Commonweallhului. G uvernul cordate reprezentanţilor Rhodesiei dc Aceşti giganţi ajung citcodată din
niheării partidelor socialist şi privită cu multă atenţie dc orga că diDlomalia vest-qermană va acţiona ca să nu ducă la o răsturnare a rin- britanic, subliniază agenţia, a luat ho- sud ataşaţi pe lingă ambasadele M a bpclc tropicale pină in reg iu nile
socialist-democrat. Dacă repre nizaţia internaţională al cărei li pentru ca statele africane să recunoas duielilor actuale, considerate extrem tărîrea, fără precedent, de a se adre- rii Britanii la Washington, Bonn şi nordice ale O ceanului.
zentanţii democraţiei-creştine. so der este că actualul regim de la Leopoldville. dc favorabile penlru cercurile dc a-
cialiştii din aripa de dreapta şi Pornind tot de la conţinutul In schimb, el a consimţit să acorde faceri belgiene. sa tuturor aliaţilor săi din N.A.T.O. Tokio. M NGAPORE
social-democraţii văd în poziţia scrisorii lui Nenni. dar mai ales A ge nţiile de presă relatează că
o delegaţie oficială a noului stat
lui Nenni o platformă dorită pen dc la perspectivele dc viitor ale Sîngaporc, desprins recent din
lru formula actuală a guvernului, guvernului de centru-stînga. re Q SERINGA A U T O M A T A tratamentul tumorilor maligne. Federaţia M alayeză, a plecat ta
tot mai numeroase sînt. insă, luă prezentantul Partidului republi D E P R E T U T IN D E N I Bolnavii au fost trataţi cu im New Y ork penlru a participa la
rile de poziţie ale exponenţilor can, La Malta, a publicat un ar In R. P. Polonă s-a inventat o pulsuri de unde ultrasonorc cu lu crările celei dc a XX-a se
curentului socialist dc stingă, ca ticol în „Voce Rcpubblicana" în seringă pentru injectarea auto o durată de 5 secunde şi o putere siuni a A d u n ă rii Generale a
re opun un veto categoric lideru care. după cc a analizat experien mată a soluţiilor de contrast ra de 45-210 W pe cm- de sector a- O. N. U., dacă Singaporo va
lui partidului. Făcindu-sc ecoul ţa dobîndită dc coaliţia guverna diologie in aortă şi regiunea cor tacat. După mărimea tumorii, fi p rim it în această organizaţie
acestor opozanţi, săptâmînaluî Fe mentală in lt.aUa, cere totuşi a- dului. Întreaga procedură durea peste o jumătate dc miliard de rea a două puternice explozii sub s-au aplicat pînâ la 30 dc şedin internaţională. Delegaţia este con
acvatice - una in Oceanul Atlan
deraţiei socialiste din Cuneo. „ Lo- dnntarca ci la experienţa laburiş ză 2-3 secunde, după care sc dolari. Totodată, ţinînd seama de tic. iar cealaltă in Oceanul Pa ţe. de citeva ori pe săptămînă. dusă de Toh Chin Chye. vicepre
şedinte at C o nsiliu lui de M in iş tri.
tte nunve", a publicat marţi un tilor cnnlezi. cu scopul „dc a sc face o radiografie pe care se poa numărul navelor scufundate sau cific. Explozia din Atlantic va fi Patru din cei 23 de bolnavi tra După rum s-a mai anunţat, la pu
apel, semnat dc întregul comitet depăşi faza statică a actualei po te urmări circulaţia singeîui in date dispărute, uraganul „ Betsy" efectuată la 16 septembrie, la a- taţi s-au vindecat complet. La un ţin lim p după ieşirea din Federaţia
dc conducere al Federaţiei, din litici". El propune o aşa-zisă re organele cercetate. a constituit cel mai marc dezastru proximaliv 70 de mile est dc băiat de 12 ani, bolnav de osteom. Malayeză. stalul Singsporc a ce
care face parte şi Giolitti, repre laxare a politicii veniturilor, me Prima seringă automată de maritim din istoria Statelor Unite coastele Virginiei. avind o încăr tumoarea a fost mult redusă. S-au rut să îic p rim it în O.N.U.
zentant al curentului îombardian nită să lovească in interesele construcţie poloneză a fost în pc timp de pace. obţinut ameliorări importante şi
din Partidul socialist. Apelul pro clasei muncitoare şi să dea un nou cercată cu succes la clinica Ins Pe de altă parte, se anunţă că cătură echivalentă cu 200 tone la bolnavi cu tumori ale muşchi PARIS
exploziv. Explozia din Pacific este
pune o reconsiderare a politicii cvînt marii industrii. In aceeaşi titutului dc medicină din Silezia. locuitorii din Baton Rougc sînt proiectată pentru 15 octombrie lor. celulelor limfatice şi adi La M arsilia a luat sfirşit cel
duse de Partidul socialist în ul zi. organul dc mesă al Conf-in- alarmaţi de scufundarea in flu la aproximativ 80 dc mile de poase. dc al X I/I-lc a Festival cultural in
timii ani, reîntoarcerea la princi dustrici", „24 Orc", a publicat un Q UN B ILA N Ţ IN C O M PLET AL viul Mississippi. în apropierea a- Cape Mendocino (California). cu Eficienţa tratamentului ultraso- ternaţional al stud enţilor. Festiva
piul autonomiei sale, o opoziţie editorial, conţinînd aceleaşi idei U R M Ă R ILO R U R AG A cestei localităţi, a unei şalupe cu o încărcătură echivalentă cu 1.000 nic se explică prin aceea câ. sub lul a fost organizat de C onsiliul
stud enţilor din Franţa şi, ca şi in
categorică la unificarea propusă formulate dc La Malfa. în care N U LU I „BETSY" 600 dc tone de clor in cisternă. acţiunea ultrasunetului celulele anii trecuţi, el a avut loc sub sem
dc Nenni. precum şi ieşirea Parti politica veniturilor este calificată Printr-un accident, această sub tone exploziv. Ambele explozii îşi pierd capacitatea dc a se ali nul în tă ririi păcii, prieteniei şî
dului socialist din coaliţia guver d-ept o acţiune reformatoare. Un bilanţ incomplet al urmă stanţă toxică ar putea contamina vor fi făcute la o adîncime dc pi. ceea ce duce la degenerarea şi colaborării in tre tin e re lu l studios
namentală de ccntru-stînga. Este limpede la ce fel dc acţiuni rilor uraganului „ Bctsy", care s-a atmosfera, ceea ce ar pune in pe circa 350 metri sub nivelul mării. distrugerea lor. din d ife rite ţări.
Secretarul Internaţionalei So reformatoare sc referea La Mal abătut zilele trecute asupra coas ricol viaţa locuitorilor. Autorită
cialiste. Carthy. care sc află în ta. tocmai in aceste zile cind tei de sud-est a Statelor Unite. ţile au mobilizat forţe importante 9 T R A T A M E N T U L ULTRASO- Dr. Ţiusiade subliniază că a-
capitala Italici, a declarat că va „Fiat", marca întreprindere mila lovind îndeosebi oraşul New Or- pentru descoperirea şalupei, pre ceasta metodă, care se află deo P R O N O E X P R E S
avea întrevederi cu liderii social- neză „Innocenti". ca şi alte în leans şi împrejurimile acestuia, gătind totodată un stoc de 100.000 NrC A L T U M O R ILO R camdată intr-un stadiu experi La concursul pronoexpres nr.
democraţi; se pare însă că cl a treprinderi au trecut la reducerea indică peste 200 de morţi. 25.000 de măşti de gaze. CANCEROASE mental. nu produce fenomene se 37 din 15 septembrie 1965 au
venit tocmai să tatoneze terenul, sâptămînii de lucru, cu scăderea dc persoane rămase fără adăpost. & EXP LO ZII SUBACVATICE La clinica Universităţii din cundare ca preparatele anticancc- fost extrase urm ătoarele numere :
pentru a-şi da seama in cc mă corespunzătoare a salariului oa 918 clădiri complet distruse şi 4 39 38 13 11 24
menilor muncii. peste 150.000 - avariate. Pagu Ministerul Apărării al S.U .A, Tokio s-au aplicat cu succes un roase chimice şi tratamentul cu
sură este posibilă unificarea În 32 31
I. M ARG1NEANU bele materiale sînt evaluate la a anunţat că pîănuieştc efectua dele ultrasonorc concentrate in raze folosite pină acum.
trebat de un ziarist. îndată după corcsp. Agerpres la Roma Fond de prem ii 886.407 Iei.
Redacţia el administraţia ziarului str. Dr. Petru Greaa nr. 25. telefon 15 88, 12 75. 1585, 12 11. Taxa olâlliâ lo numerar conform aprobării Direcţiei C ensul* P T T R - or. 2G3.328 dto t aolembrle 19^9. — Tiparul i întreprinderea poligrafica Hunedoaia-Deva. 40.065