Page 59 - 1965-09

PAGINA 3
DRUMUL SOCIALISMULUI 3333

Prin za slabei supravegheri a procesului do
producţie de către personal.
M ulte
opriri <iu Joc din cauza defecţiunilor
la benzile transportoare. Cele mai
frecvente sint la benzile 84 şi 85. care
« r i t ! se ard apoi, se rup, deoarece aglome­
ratul nu sc răceşte sulicicnl.
magazinele că unii npmcitori nu respectă întocmai
N cqaliv influenţează însă si faplul
procesul tehnologic si disciplina m un­
cii. Şi aici cileva exemple sint ed ifi­
O
s i m e u ceva catoare. Buborg Petru şi Bindoc Ilie iui
A
se achită conştiincios de sarcini, iă-
cooperativei “ ind deseori necurâtată instalaţia la
ventilatoarele de răcire a aglomera­
tului. Lăcătuşul Urgqomir Dumitru pâ-
răspslp locul de muncă fără să fie in-
voit de cineva sau... doarme in timpul
serviciului. Din această cauză insta­
Activitatea zilnică a lucrătorilor laţia de ungere a concasorului nr. 2
clin magazinele Cooperativei de nu a funcţionat producind deteriora­
consum Teips se concretizează in A qlqm crglprul nr. 2 qcgpă up loc neprevăzute ale agregatelor din cauza rea cuzineţilor. Dachiu Dumitru a lă­
grija acestora pentru buna deser­ important în producţia de fontă la defecţiunilor mecanice, electrice, teh­ sat ridicate clapele de la sacii de prirf
vire a cumpărătorilor, pentru păs­ Cgmbinalul siperurqjc Hunedoara. nologice destul de dese, iar uneori din Si apa a început să curgă peste jqhia-
trarea produselor si expuneroa lor Aşadar, dc modul în care este asigu­ lipsa dc materii prime si vagoane la buri in timp ce canalul instalaţiei se
In raliuri şi vitrin e intr-un mod rată funcţionarea lui continuă, nivelul o.xpcdicrea aglomeratului. Din m oti­ găsea înfundai. Asemenea greutăţi au
cit mai plăcut. vele arătate m;ii sgs în lung iulie s:<ţu mai cauzat şi alţi lucrători ca Ioun
la care sini exploatate agregatele $i
Inlrînd in „Magazinul univer­ instalaţiile sade, depinde creşterea pro­ înregistrat 288 ore staţionari ncplani- Cheluş, lonu Orban, A niln Moraru,
sal", cumpărătorul iftmine plăcut ducţiei de foittă. Nuipai că silvialia rea­ ficale, iar în august 230. Cumulate, loan Drăgoi şi chiar maistrul Griqore
impresionat de buna aproviziona­ lă este oarecum ncmultumitoare. Aici, staţionările accidentale numai cri u r­ Moraru.
re, ne care o întilnoşte aici. La mare a deranjamentelor mecanice, e-
procesul dc producţie este deseori Un alt fenomen care se resimte si
parter, un sortiment bogat de sto­ întrerupt în mod neprevăzut, fapt cc lectriec si tehnologice ponliu brigada care a dus la o producţie nerilmică,
fe şi im prim erii specifice sezonu­ are consecinţă nerealizarca sarcinilor I reprezintă in iu na iulie o scădere a la folosirea neruţionalâ a unor insta­
lui, la etaj o gamă bogată de con­ producţiei cu circa 11000 tone aglo­
dc plan pe anumite perioade... laţii este fluctuaţia de cadre.
fecţii şi Încălţăminte. merat, iar in august cu G.000 tope.
... In luna iulie, planul dc producţie Sc slic că |n fala colectivului dc Iq
Zi de zi, pragul M^dăzinului u- In luna aceasta, pe prima de­
nu o fost rcaljzal. Dc la 1 iulie si pîo£ nqlomeralorul nr. 2 stau sarcini spo­
niversal este trecut de zeci şi sute cadă si 1 ua | io este asemănătoa­
Îg 8 seplcrpbrie brigada 1 şi-a reali­ rite în anul viitor, cind urmează să
de cumpărători, Vînzătprij si res­ re. La întrebarea care sint cau­
zat planul inima» ÎP doua decade, b ri­ între in funcţiune furnalul nr. 8 lată
ponsabilii printre care se eviden­ zele ee generează asemenea de­ de ce sc cere înlătur jrea cit mai grabr
ţiază Hris Nicolae. Burduf Valcria gada a Il-a în trei decade şi brigada ficiente de la toate cele trei
a IIt-a in cinci decade. Dacă brigada nicâ a unor astfel de stări dc lucruri.
si e llii le oleră produsele pe care schimburi ani prim it acelaşi răspuns:
le doresc, studiază cu atentie cc- a Ill-a şi-a compensat totuşi pierderile lipsa unor piese dc schimb cu care Un ajutor mai elicace sc cuvine să-l
rereq de consum, în scopul sa­ din prima decadă a lunii iulie, briqd- 6ă sc înlocuiască cele uzate, defccie. acorde direcţia mecano-cnerqctică a
tisfacerii cit mai depline a cerin­ dg 1 in cele doua luni a regizat spo­ combinatului, în prinuii rind in sensul
ruri de producţie, care abia sp rid i­ Aprovizionarea scrliei cu piese de de a se asigura piesele de schimb ne­
ţelor.
că lq jumătate oin cantitatea cu caro schimb constituie o problemă. Un sin­ cesare fabricii, jar in scolii să se rea­
Textilele, confecţiile si încălţă­ Tcrmoccnlrola dc ia Călan rămăsese sub plan. gur exemplu. Din cele 4 benzi cu ra- lizeze reparaţii dc mai bună calitate,
mintea vin du tc în cele 8 luni ale clcli de la subsecţia de reintroducere să se asigure o mai bună întreţinere
anului acesta se ridică la suma TATIANA AŞTEAPTĂ., pulsează zi şi noapte prin com­ Compararea rozullqlelor decad ale a materialului mărunt în circuitul teh­ a instalaţiilor pentru funcţionarea lor
de 3.000 000 lei, cu peste 40.000 plicatele ei relele energia c- ilustrează sistemul defectuos al pro­ nologic funcţionează numai una. Pen­ continuă.
lej ntai mult dccît prevedeau sar­ leclrică ce pune in funcţiune ducţiei in salturi. La începu! dc lună tru a fi plisc în funcţiune — ne-a măr­
cinile de plan In această peri­ agregatele şi instalaţiile Uzi­ munca arc un caracter mai lent, cu e- turisit mecanicul şef al secţiei si se­ Organizaţia dc pariul, comitetul sin­
oadă. fcclul neindephnirii planului, după dicalului si organizaţia U.TC. trebuie
nei „V ictoria". Fotografia ne cretarul organizaţiei de partid — sint să manifeste mai multă oxiqenlă. Îm ­
M u lt căutat de cumpărători este PE MARGINEA UNOR DECIZII care situaţia se redresează. In a doua necesare 100 perechi de rncleli, din
si magazinul de mobilă. Fiind a- redă un aspect din interiorul decadă si a treia se intensifică efor­ care nu aveau docil 22 perechi pen­ preună cu cone.uccrea secţiei, este ne­
previzional ritmic, cu cote mai termocentralei, unde oamenii cesar să fie explicate lucrătorilor cau­
turile, se suprasolicită agregatele şi tru schimb.
noi tip u ri dc imobilă, magazinul urmăresc atonii funcţionarea zele fiecărei stări de fapte necores­
înainte de a vă relata unele lucruri A m citit de cîtcva ori această deci­
reuşeşte să ofere cumpărătorilor despre un caz pe carc-1 considerăm zie pentru a înţelege cit mai bine con­ perfectă a instalaţiilor. se înscriu v ir furi dc producţie. Nu o mai puţin adevărat că unele punzătoare, consecinţele nsupfa pro­
coca ce doresc. A lă tu ri dc m obi­ c<i fiind deosebit am vrea să amintim Cauzele unor asemenea stări de fap­ deranjamente la aceste benzi şi la ducţiei.
lă, cumpărătorii mai găsesc aici, ţinutul ei. Reiese că lulorede si-a fă­ te işi găsesc explicaţia in staţionările alte instalaţii sint produse dig cau­ I. GARAIACU
în cileva cuvinte rolul şedinţelor de cut pe deplin datoria şi că Taţiana o
aparale dc radio, la curent şi ba­
terii magnetpfoane, aparate de fo­ comitet executiv ale sfaturilor popu­ duce excolonl. Drept pentru care tu­
lare. Este ştiut câ în şedinţele de lu ­ torelui i s-a încredinţat pe mai de­
tografiat, maşini dc cusut, bici­
cru comitetele executive analizează o parte această sarcină. Dar chiar aşa
clete si alte produse. O bună par­
pă­ DRUMUL CĂTRE
te din produsele desfăcute de a- serie de probleme care frămînlâ lo­ stau lucrurile?
cesl magazin s-au oprit în casele cuitori,! satelor respective si necesită ... Cu cîtiva ani in urmă Plcşa Ta­
a fi rezolvate grabnic. După discu­ lia na a rămas orfană de ambii
ceferiştilor, ale membrilor coope­
rativei agricole dc producţie djn ţiile purtate pe marginea materiale­ rinţi. Datorită virslei ci fragede nu-şi
Teius si satele vecine. lor prezentate sc elaborează — de o- puloa da seama de greaua pierdere.
bicei — o decizie în care sint stabi­ Simţea lotuşi în sufletul ei un gol ma­ PARAMETRU PROIECTAU
Calculele arată că în 8 luni, va­
loarea mobilei, a aparatelor de ra­ lite concret obiectivele ce urmează a rc. M în g iie rile si grija pe care numai
dio, maşinilor de cusut, bicicle­ fi rezolvate. Şedinţe dc comitet exe­ un părinte Ic poale da copilului dis­
cutiv s-au linul destul de multe in păruseră. Tatiana însă nu a fost lă­ (Urmare din pag. 1) perioada de rodaj trebuiau execu­
telor si altor produse vîndute prin
acest magazin depăşeşte suma de acest an si la Sfatul popular comunal sată în părăsire. La casa părintească tate o se.ric de modificări şi imbu-
2.000.000 lei. Criscior. Ce s-a pus în discuţie? a venit să o îngrijească o mătuşă de Dar, cele mai dese defecţiuni au nătăiiij dip lipsa cărora o tragem
Nu Intenţionăm ca în rindurilc de a ci. femeie oe serviciu la Guraharza. pină astăzi. Dar cine era să le Iacă?
La fel de plăcut impresionaţi si loc la benzile transportoare. Şi lot
m ulţum iţi rămin cumpărătorii şi fală să finalizăm această latură a mun­ Fetita s-a bucurat m u lt ; la fel de de aici, provin colc mai dese stag­ Forul nosiru tutelar le-a lăsat pe
în momentul cînd păşesc îg maga­ cii comitetului executiv. Redăm nu­ mult s-a bucurat şi atunci cind a aflat nări in procesul dc producţie. Din seama diriguiţilor dc şantier. Pe v
zinul de alimentaţie publica cu mai cileva aspecte. câ stalul nostru i-a acordat o pensie cauza manipulărilor greşite apar toşti-a îi găseai oriunde, numai pe
autoservire. Rafturile sini încăr­ Leclurind materialele aflate în do­ lunară dc G25 Ici. Cu această suină descentrări, blocări cu materiale, şantier nu. Roteplja lucrărilor o
sarul cu oecizii atrage atenlia în mod fetita avea toate condiţiile sâ trăiască făceau dc obicei in birou, pe baza
cate cu de toate. Se g««spşc din defecţiuni ş.a.m.d. Toate acestea in ­
deosebit faptul că in centrul preocu­ bine, să se îmbrace la fel ca lot» cei­ prgcoselor verbale. Nu s-a execu­
abundentă sortimente vorbite de să, la organizarea cursurilor dc ca­
produse ayro-aUmentore. Vînză- părilor comitetului executiv au stat lalţi copii. Era insă nevoie de un tu­ lificare şi îmbogăţirea cunoştinţelor tat astfel cum trebuie sublurnarea
torii Maria Popa, Llisabcla Colos uncie probleme minore. De la incepu- tore care să ridice suma respectivă profesionale n-au losl prevăzute. A- la concasoarolc nr. 12 si nr. 8, la
lul anului $i piuă in prezent au fost Si să îngrijească de fetită. Alunei s-a linia dc concasonrc „Samois" spa­
si Elena Roman, dovedesc multă lunci s-a găsit că-i deajiinr* să fie
consacrate nu mai puţin de 10 şedin­ oferit să facă acest lucru cetăţeanul bine pregătiţi numai cuplorarii si ţiul este prea mic şi nu permite su-
grijă pentru păstrarea produselor
ţe de ccmilet executiv angajărMor de Piesa Avram, care de fapt nu osie concasorişlii. Or, practica dove­ PKivnghcn'a si nuilte altc-le. Or.
în condiţii cît se poale dc iyie- paznici obşteşti, pădurari şi funcţio­ rudă cu fetita. Cu toate acestea Plu­ deşte că nu. unele le-am remediat noi pe par­
rttfe. Că oamenii intră cu dra go n nari la sfalpl popular otc., elâbornulu- şa Tatiana a dus-o si o duce greu. T u ­ Sc afirmă, si pe drept cuvînl, că curs. altele însă, mai persistă. Dc
acest magazin o spun şi vinzârile. se în acest sens lot alîtea decizii ?! In torele ii restituie din pensie o sumă una dm cauzele lipsei de personal aici decurg strangulări în producţie
fata membrilor com ilelului executiv a foarte mică, restul dopunîndu-i la si chigr nercalizarea unei, granulaţii
In 8 luni s-au vindut produse în o constituie şi lipsa unor condiţii
apărut sî o altă problemă, cc-i drept ■ C.E.C., după cum spun tovarăşii din corespunzătoare a minereului.
valoare de aproape 2000000 lei. corespunzătoare dc cazare. Intr-ade­
mai greu de rezolvat. Comitetul executiv a) Sfatului popu­ Tot la sfărimare îngreunează mult
Printre u n ilu iile cooperativei In ziua de 22 februarie o.c. la Sla- lar comunal Crişcior, Mătuşa fetei v i­ văr, pe lingă că nu sc poale asigu­ producţia faplul că automaliza.rcd
ra într-un timp scurt spaţiul sufici­
care se bucră de o largă populari­ lul popular al comunei Criscior a fosl ne aproape in fiecare zi la sfatul popu­ ent oe cazare, nici cel egie există procesului tehnologic si mai ales
tate se numără si unitatea de li­ convocată şedinţă dc comitet execu­ lar cu rugămintea dc a i ' se aproba nu oferă posibilitatea unei recreeri semnalizarea au fost prevăzute a se
tiv. In urma şedinţei s-a elaborat de­ cererea astfel ca să rioice ea banii realiza abia in olana a doua. O o ri­
brărie. Aici, cumpărătorii găsesc confortabile după o zi dc muncă.
cizia nr 11 în care se spune: „C o ­ Pentru a creşlc fetita care acum este entare destul de greşită. Dacă are
Crjrli din celo mai recente p u b li­ Dormdoarclc comune sjnt mereu In
mitetul executiv al Sfatului popular in clasa a V-a. Femeia orală celor din dezordine şi neîngrijite. Nu există loc o avarie la treapta 1. treapta
caţii, ale scriitorilor clasici si comuna) Criscior, avînd in vedere na­ comitetul executiv că Tatiana trebuie preocupare permanentă pentru a lc o ll-a nu se onreşle pină nu alcar-
contemporani, opere ale clasicilor rea de seamă prezentată de Iov. Pie­ hrănită mai bine. că arc nevoie de îm­ face cameliilor timpul liber cit mai qâ cineva acolo.
sa Avram, tutore al minorei Piesa Taţia- brăcăminte şi de alte lucruri necesare
marxism-leninisinuluî, rechizite plăcut si mai instructiv, pentru a-i Din toate acestea vor trebui tra­
na din comuna Criscior, rtrada Bu( u- unui copil. Rugămintea femeii insă nu
şcolare, jucării pentru copii, pro­ ajuta să se cunoască, să indrăgeas­ se învăţăminte la construcţia etapei
reşliului, precum şi referatul comitetu­ este luată în seamă. Ba mai mult. în a doua. Forul tutelar, Trustul m i­
duse de papetăric ele. Pentru o lui executiv prin rare aprobă darea dc şedinţa de comitet executiv s-a apro­ că colectivul si uzina. Atunci nu
mai c de mirare că unii muncitori nier Deva, va trebui să sc îngrijeas­
largă popularizare a cârtii, alături seamă pe «inul 1054, cu privire la păs­ bat activitatea tutorelui şi s-a elabo­ formali, calificaţi, pleacă în altă că ca toate îmbunătăţirile aduse ul­
de vitfine, în interior s-a organizat trarea bunurilor minorei, avînd în ve ­ rat derjzia rodată integral mai sus. parte. Sint lipsuri dc care comite­ terior utilajului montat în etapa I
dere ar! 34 din Codul familiei, în ba­ Piesa Tatiana aşteaptă totuşi sâ se
o frumoasă expoziţie cu vînzarc. lui sindicatului şi conducerea leb- si celo necesare a se aduce încă,
za legii nr... a sfaturilor populare bucure din plin de drepturile pe caro
Expoziţia oferă cumpărătorilor nico-ndminislralivă vor trebui să li­ să fie executate în faza de montare,
HOTĂRĂŞTE : i le-a acordat stalul nostru. iar recepţia lucrărilor (le că­
posibilitatea de a alege cu mai A ri. I. Se declară tov. Pie­ Dacă asa stau lucrurHc se pune în nă seamă. tre dirigVnli să se facă cu toată răs­
în^.tâ uşurinţă cărţile preferate. sa Avram tutore al minorei mod firesc întreb area: Oare tovară­ punderea. Drumul către atingerea
Aceeaşi posibilitate îi este oferită Plcşa Taţiaua tje îngrijirea ma­ şii din comitetul executiv au analizat Scurtă privire în parametrilor de funcţionaro proiec­
terială precum si de bunurile cu suficientă răspundere problema fe­
cumpărătorului şi in privinţa ale­ taţi ai aqreqatclor va fi astfel mult
rămase ca pensie, îngrijirea $i tei ? Răspunsul este cît sc poale de
gerii discurilor de muzică popu­ educarea minorei pentru anul c la r : Nu ! Nu numai că nu au rezol­ trecut si viitor scurtat. La aceasta vor mai trebui
lară, uşoară sau arii din opere. 1954 : vat-o cu răspundere, dar au şi ela­ 9 adăuqate : grija pentru permanenti­
zarea si crestorea nivelului profe­
Aspectul îng rijit al unităţii, de­ A ri. 2. Cu ducerea la îndepli­ borat o decizie revoltătoare. sional al oamenilor, o cît mai bună
nire a acestei decizii se însărci­ Am vrea să arătăm in încheiere că — Pe copil, dc cînd îl înveli să vor­
servirea promptă a cumpărători­ orqanizare a muncii în sectorul e-
nează secretarul stalului popular şedinţele do comitet executiv iu i tre­ bească trebuie să-l înveli să pro­
lor, se datoresc conştiinciozităţii Jectromecanic, o aprovizionare co­
comunal". buie sa fie formale. Ele au menirea nunţe corect — spunea destul de
cu care îşi face datoria vînzăloa- După elaborarea deciziei respecti­ ca să rezolve operativ si corect cele plastic tehnicianul Viori'! Coslinns, respunzătoare cu piese de schimb
rea Maria Hâlălai. ve cci prezenţi la şedinţa de comiiet mai importante probleme leqatc do şeful secţiei de sfărimare rcferindu-sc şi — ceea ce se referă la minerii Din parchelele exploatării forestiere Cîmpul lui Neag, buşţenll sînt
executiv, cu frunţile senine că au fă­ munca şi viata oamenilor. Şi cu atit la felul in care s-a pregălit pune­ din Teliuc şi Ghelar — preocupare transportaţi cu îunlcularul la rampa dc încărcare de unde iau drumul
A D R IA N OŢOIU cut o Ueabă bună, <iu plecat spre ca­ mai mu 11 o situaţie ca aceasta rea în funcţiune a uzinei. pentru îmbunătăţirea continuă a ca­ unităţilor de industrializare.
corespondent sele lor. V. ALBU — Aşa şi cu uzina noastră. In lităţii minereului brut. IN FOTOGRAFIE: Un aspect de la rampa de încărcare. 1
varea căreia ne-am pre­
ocupat cu multă grijă
este asigurarea furajelor
r m ir u it e i i tirit pentru perioada de sta-
hulaţie. fn acest ap am
măsuri
Iu cit asemenea
încîl să asiguram în­
tregului cfecliv de ani­
mate nu numai furaje
bogate în proteine ci şî
CIELÎIIELI REDUSE Astfel, toate Jucrările de
superioară.
de calitate
şi depozitare
recoltare
s-au tăcut in timpul op­
tim, ceea ce ne-a per­
mis să asigurăm lin u ri
de calitate superioară. In
prezent gospodăria noa­
Sporirea continuă a de stat din Alba lulia, adăposlirc si de înqrijiro Rezultatele obţinu te de cost pc fiecare beclolî- darie» noastre brănirea abundenta de furaje — produc|ii diferite şi după la montă chiar de la pri­ stră are depozitate peste
productivităţii animale­ creşterea vacilor dc lap­ a |or Şi putem spun* cu no-au convins câ acţiu­ tru dc hipic cu 9 lei şi sin* animalelor se face după masă verde, suplimentul ce ap verificat producţia mele caiduri, pe cind ce­ 700 tone linuri din Iu-
lor este una din sarcinile te s-a dezvoltat continuu. sporirea an de an a pro- nile înlreprinsu sint oin tem convinşi că p in i la raţii judicios întocmite, a fpsl alcătuit din lucer­ zilnică obţinută dc )a lelalte în cel do al doi­ cerpa, trifoi, spnreelă şi
dc mare răspundere pe In prezent unitatea noas­ ouclici de lapte este toc­ (ele mai bune şi că în sfîrşilul anului reducerea in raport cu producţia p-‘ na şi trifoi. In ce priveşte două muls ori, nu înce­ lea sau al treilea ciclu fiii natural, urmînd ca
car-- C-mgre.sui al 1 ,\-)im tră dispune dc 12B vaci mai urmarea fireasca a oblinerea unei producţii va fi mai mare deoarece care o dă fiecare vacă, si vacile care urmează să put să facă şi pe cea dc călduri, după caz. J ţi - în zilele n.rmăloare să
al Partidului Comunist cu lapte, toate oin rasa preocupări: dovedite in sporite de lapte pe cap în lunile ce urmează după un program m in u­ intre în laclalie. incc- de a treia. I.a început nincile sint dale la trecem la insilgzaren po­
Roman le-«i pus in fala Băllată românească. La aceasta direcţie. In baza dc vacă lira ia tă nu ex choKuioiiic grevea­ ţios întocmit. pind din luna a 7-a, 'i se iui s-a con>lnlal nici o montă numai după cc au rumbului de pe circa 50
lucrătorilor din agrieullu- început, cind gospodăria studiului făcut asupra po­ lă limite. Acest lucru re­ ză asuora nroduTiici dc Întregul efecliv de vaci administrează un şnur diferenţă, dgr după 3 ajuns la greutate de 370 ba.
râ. Rezerve în această a înfiinţat ferma de vn<i, sibilităţilor pentru lăr­ iese din tabelul de mai lapte vor fi mai scăzui**-. a fost lolizat, reparhzin- de furaje. La administra­ zile producţia a începgt kg, asgurind astfel naş­ Din celo cileva aspec­
direcţie există in fiecare acestea erau din rase di­ girea bazei furajere şi jos. în care este arătată Iu ce priveşte nr-uhnlia du-so fiecărui îng rijito r rea sporului se line (Onl să crească treptat, deşi terea unor vilei viguroşi. te oglindite in rin du rilc
unitate agricolă socialis­ ferite, fapt ce nu ne-a îmbunătăţirea calităţii a- creşterea producţiei de dc lapte planificată pe cile Vi vaci. în g rijito rii d-? producţia dai.i in pe­ în furajarea animalelor Aplicarea acestor mă­ dc mai sus rezultă că Ju-
tă. Este insă nevoie ca permis să rextizam pro­ ccsteia ne-am oriental l.ipic po u ’ iim ii .f ani şi acest an. colectivul nos­ urmăresc zii mc produc­ rioada de laclalie anteri­ nu a intervenit nici o suri cii şi respectarea crălorii din cndîul gos­
ele să fie folosite cit ducţii do lapte p° măgu­ sure cultivarea unor su­ preţul do cost planificat tru sc va strădui nu nu­ ţia ce se oblinc de la fier oară. Un lucru deosebii modificare. In cadrul regulilor do igienă şi a podăriei do .şlal din A l­
mai judicios. ra indicatorilor dc olan. prafeţe cit mai mari cu şi realizat pe b l . : mai să ajungă lo nivelul care vacă şi în (unclic dc de imporlapl de care la măsurilor pe care le-am programului (ic grajd ba liulia sc străduiesc
luat pentru a asigura o
urm ările ru
cea
sint
La rubrica „Creşterea Cunoseînd această situa­ trifoliene. De asemenea, noi in gospodărie sn line producţie sporită de lap­ mai mare strictele de zi de zi sâ sporească
numărului dc animale şi ţie consiliul gospodăriei l i îngrijirea vacilor cu mult seama osie respec­ te un loc important il tehnicianul 'Zootehnist, productivitatea animale­
a productivităţii lor la si-a concentrat atenlia luplc am repartizat pe ANU L Producţia Preţ dc Preţ de cosi tarea proqrumului dc ocupă şi asistenta zoove- tovarăşul Ion Tolescu, lor. Aceasta nu înseam­
nă insă că am făcut lo­
nivelul posibilităţilor re­ spre formarea unui lot do cei mai buni Îngrijitori, realizată cost plani- realizai pc hl grajd. Pe baza experien­ lerinnră, această acţiune care zilnic se află In m ij­ tul. Cu sprijinul orga­
giunii", iniliată ne ziarul vaci din rasa de la care pe care i-am permanen­ fca l pe bl ţei arum.’ loi'., am stabilit fiind îndreptată spre a- locul îng rijitorilor. Con­ nizaţiei de partid vom
„D rum ul socialismului" s-a realizat productivita­ tizat de mai mulţi ani la ca atit în perioada de sigurarea im bunâlâiirii trolul îndeplinirii sarci­ mobiliza şi mai mult for­
au apărut o serie de ma­ tea cea mai ridicată, alit forme. Iu fiecare an a- 1053 2.071 140 185 vară cjt si Sn cea dc iar­ procesului de reproduc­ nilor încredinţate a a- ţele dc care dispunem,
teriale privind experien­ do lapio r ii şi in ce p ri­ tvşli'i au urm it r u r c *ri j l!)G.:| 3.401 155 141 nă el să rămină neschim­ ţie si evitarea îmbolnă­ vtil drept rezultai creşte­ vom folosi ipai judicios
ţa acumulată de unele veşte reproducţia. După de ridicare a calificării, j 19G5 2.290 136 135 1 bat spre a se evita tu l­ virilor. Lucrătorii noş­ rea şi perfecţionarea rezervele din cadru) u-
uniluli in sporirea pro­ studiile efectuate, am a- completîndu-şi totodată (pc 3 luni) burările în urganisirtul tri slip că pentru a rear cadrelor Şi în mod nilâlii oopslre îndcpli-
ducţiei de Japle. Soco­ juns la concluzia că în cunoştinţele teoretice prin 1 1 animalelor. In cadrul liza producţii sporite dc f i r e s c îmbunătăţirea nlndu-ne astfel cu suc­
tesc că poale fi utilă si condiţiile unilăIii noas­ aplicaţii practice, schim­ programului de grajd, lapte, la un prcl de cost muncii in acest sector.
experienţa dobîndilu de tre, rasa Băllată româ­ buri dc experienţă si un loc important il o- cît mai scăzut, trebuie În g rijito rii Ana B:an, ces sarcinile ce ne stau
unitatea noastră în aceas­ nească dă productivitatea prin orqanizarcq de con­ După cum rezultă din anului trecut ci sa o şi de­ aceasla suplimentează ra- cupă mulsul vacilor. In să aibe vaci bine dez­ Visalon Ncro, Nicolae In fală in direcţia spo­
tă direcţie. Do aceea, cea mai înaltă. O dată cursuri pentru ccl mai tabelul de mai sus. pro­ păşească. Aşa cum ară­ liilc animalelor. Dc p il­ unitatea noastră această voltate. Pentru aceasta Halegon, loan Brad şi ririi producţiei de lapte
lini propun să scot in e- format acest lot de vaci, bun îngrijitor şi mulgă­ ducţia de lapte a eres- u; tam mai sus, sporirea dă, pentru un litru de lucrare se lare de 3 ori se acordă o olentie spo­ alţii constituie exemple şi reducerii preţului de
vidcnlă factorii care au atenlia ne-a fost îndrep­ tor. Nu ne-a scăpat din an de an, preţul oe cost producţiei oe lapte pc cap lapte dat in ulus fiecare pe zî. S-a holărît să se rită respectării planului demne de urmat, ei cost al acoslui produs.
in acelaşi
vedere niri asistenţa zno-
reducindu-sc
contribuit la obţinerea u- tată spre asigurarea unei dc vacă furajată sc da- vacă priippş'o un sup!'- treacă la mu-lsul de 3 dc montă. Monta vacilor fiind lună de lună evi­
velerinară, pe care ca­ timp. In comparaţie loreşle furajării raţional» meni de furaje echivalent ori pe zi in baza unei se face in funcţie dc
ncr rezultate bune baze furajere corespun­ dre!» de sneriat'«ti au o- cu anul 19G4 noi am reali­ a animalelor şi asigurării cu 0,98 U.N. in care sint experienţe. în g rijito rii producţia pe care o dau denţiaţi în întrecerea so­ CORNEL HAŢEG AN
In ultim ii ani, în ca­ zătoare. spre crearea ce­ cordal-o cu ţoală compe­ zat dc 8 luni din acest unei în g rijiri corespun­ cuprinse şi concentrai?. din cadrul brigăzii au a- acestea. Vacile cu pro­ cialista. Aş vrea să arăt director Ia G.A.S.
drul gospodăriei agricole lor mai bune condiţii do tenta. an o reducere a preţului zătoare. In cadrul gespo- Ies 3 grupe de vaci cu ducţii mai mici sînt date că o problemă de rezol­ Alba Iulta