Page 6 - 1965-09
P. 6
Pog. 2 Nr. 3320
Drumul socialismului
V A S ILE A LE CSA N D R I:
Ciudat. Cît dc ciu
— A lb u m c o m e m o r a t i v — dat parc totul I veneau dinspre gara Nici urmă de casc. fmf
nouă. (Cam cîţi ani să
că
mai aduc aminte
Chiar şi adierea u- aibă Marin acum ? Andrei a întrebat aşa,
şoară a perdelei, stră Stai. in '48 cind a ve ca prm Grand :
lucirea şifonierului, nit pe şantier avea 18 unde... este ? tranvaiul
Dar
-
£a JHireeţti losif Tellman. rii. totul este ciudat. 35. Pare mai bălrin. priceput ironia, tova
ani. Înseamnă că are
căldura moale a pătu
Făcindu-se că nu a
FATA CU PO
(Marin ăsta o să mă
De ce nu s-a însurat?)
RUMBEL
— linogravură inebunească cu sforă A strivit ţigara sub tal răşul Petroiu a răs
(Lucrare pre itul lui. Cred că din pa pantofului. S-a ui puns mai calm de cil
Vasile Alecsandri, ca poet, s-a rin dU 'le vara şi iarna In colţişorul care i-a inspirat poezia „Pohod na zentată în expozi cauza asta nu s-a în tat la mine puţin mi aş fi crezut :
inspirat profund din frumuseţile şi ăsta". Si bir". ţia regională a surat. L-am avut ve rat. - In Oraşul munci
Tot in această cameră va petre
realităţile patriei. In acest sens, a- Aşezat in apropiere de lini^ fera membrilor Fon cin de pat şi in caba - Tinerii ăştia mă toresc vor fi numai au
dovăratul laborator de creaţie a fost tă ce străbate valea Şiretului, la ce ultimele momente de viată căci na de lingă gara ve scot din sărite cu pre tobuze. „ Tranvaiele"
tot timpul M irceşlii unde poetul Isi numai 12 km de oraşul Roman, lo pentru a avea mai mult soare, pa dului plastic). che. acolo unde acum tenţiile lor. Prea vor
tul i-a fost aşezat în locul biroului.
petrecea cea mai mare parte a vie calitatea M irceşli îşi 'are în zilele De această cameră se leagă o mare este otelăria nouă. lac prea mult zgomot.
ţii. noastre o valoare culturală deose parte din creaţia sa,* e locul unde Parcă atunci nu sfo totul dintr-o dată! (Şi apoi cu un alt
De pe pridvorul acestei case, el a bită. M ai deunăzi jucam o glas). Cind vom cons
anunţai eliberarea robilor ţigani în Intr-un colţişor al salului, adă plănuise atîtea, stătuse de vorbă răia aşa de tare. Sau partidă de şah cu M i- trui multe blocuri, ba
anul 185*1: „Frumoasă zi a fost a- postită înlr-o livadă cu pomi fructi cu atîti prieteni, se învăluise de a- poate nu-l auzeam din hail. îl ştii, stă la eta răcile. din cauza că
1 îl ea ori în planul am intirilor din
ceea cînd, din balconul casei de la feri — un adevărat parc, se afla anii cei mai îndepărtaţi. tre cei 100 dc briga jul 10. Din vorbă in rora. poate, vreţi să
Mircestl, am declarat ţiganilor adu casa memorială, locul de care se Inir-un colt al parcului sc află dieri). vorbă am ajuns să plecaţi, le vom dărîma
naţi că sini liberi!" Şederile sale leagă cel mai mult numele poetului. mausoleul. Ciudat! Ne-am mu discutăm despre blocu ca pe ceva inutil.
]a M irceşli de aici înainte vor li^ Cu emoţia cuvenită, ascuilînd cu Părăsind muzeul trăieşti sentimen tat in blocul ăsta turn rile turn. Zicea el că
foarte frecvente. Uneori mai scur vintele calde ale ghidului muzeului, te variate. Pe de o parte, parcă te de pufină vreme şi ...Ce a urmat apoi ?
te, simple popasuri In drum urile pătrunzi, alături de alţi vizitatori, desparţi de ceva ce nu ai vrea să trei burlaci intr-o ca După ce ieşeau din
sale, alteori perioade mai lungi, p ri între zidurile casei. Do la începui se mai sfirsoască, un sentiment de parcă locuim aici dc meră e prea mult. şut, băieţii veneau chi
lej de creaţie sl admiraţie. accepţi părerea fiicei poetului că : regret ca în „A d io Moldovei*1!: un deceniu. Poate am l-am spus că noi am tind la marginea pă
Din camera sa de luciu, prin cele „nu e lux, dar mult confort". „Scumpă ţară şi frumoasă visat o asemenea ca stat in barăci cile o durii şi lucrau volun
două ferestre largi ce dădeau pe Casa noua a poetului, construită O Moldovo. tara mea meră. in anii aceia pe sută. Şi lucram din tar la construirea ora
verandă, avînd privirea larg deschi în 1867, era tocmai potrivită pen Cine pleacă şi te lasă cînd lucram la furna greu nu ca acum : a- şului. Unii spuneau, e-
să asupra luncii şî culm ilor doinoa- tru a corespunde gusturilor salo E pătruns de jale grea". a H O L D E le. cind aveam nevoie peşi pe un buton şi vident in glumă, că
le de dincolo de Şiret, poetul a p ri simple, modeste, fără înclinări către de baie şi de un cear banda porneşte aducin-
vit frumuseţile naturii, peisajul de lux. E o casă fără nimic din înfă Pe de altă parte e sentimentul de Trec singur peste ţarini cu holde-n pirguire ceaf alb. foşnitor... veneau să culeagă pru
iarnă etc. Rodul acestor momente ţişarea şi pretenţiile atîtor conace slimă pentru creaţia atît de valo In ceasul cind amiaza le-ngreunâ cu aur; du-ţi toată şarja. Cind ne. Aşa a fost la în
slnt In prim ul rînd pastelurile sale. boiereşti. roasă a acestui mare artist. Simţi o La orice pas, în juru mi tresare-o amintire Numai fa lift nu furnalul este plin, a- ceput.
La M irceşli a sim ţii poetul almos- . adevărată mindrie pentru felul cum ne-am gindit. Mă uit peşi pc un alt buton $i De ce s-a supărat
fera de cea mai deplină fericire: Păşim uşor prun veranda în care esie organizat şl dotat acest muzeu. Neliniştind văzduhul cu zborul ei de graur la tinerii cu care stau. banda se opreşte. Ei Marin ? A. da f De fa
am urcat din grădină o singură
„A ici am găsit toamna splendidă, Bogăţia de documen-te, reviste Chiar şi cind pleacă bine. şti ce mi-a răs televizor a început.
grădina înflorită, livada încărcată treaptă. Aici, pe un fotoliu, la soa scoase de poet, opere, edilii prin- M-ademeneşte cimpul ca in copilărie la scrvici aşteaptă lif
re, în clipele lui de odihnă şi chiar ceps, lucrări originale, aranjarea puns ? Necazul insă era altul,
cu fructe ca altădată şi lunca în Cu maci furîndu-mi ochii şi-auzul cu murmure.
de muncă stătea uneori poetul. U r lor în ţoală ordinea şi simetria ce tul. Cind şi-au luat - ? mai adine. Băiatul ăsta,
cea mai deplină podoabă. Tot ce Ci eu respir imensa-obşteascâ bucurie camerele în primire,
mă înconjoară îmi rîde în cale, co- mează biblioteca. Impresionează o- rută face posibilă Înţelegerea vieţii Cu legănări de apă şi freamăt de pădure - Mi-a răspuns că cu sufletul atît de cu
coarele mă salută din înaltul ceru perele literare alit de variate, de şi operei lu i AJecsandri. prima dată au încer el n-ar fi stat în bara rat, ca cerul după ploa
lui, treclnd în mari triunghiuri că dicaţii primite din partea multor ce Muzeul. Vasile Alecsandri de la Chem anii mei din urmă, din vîrste scuturate, cat să vadă cit de că. Dar, nu-1 cred. Ce, ie. suferă atunci cind
lătoare". lebrităţi culturale, autografe. lnlr-o Mire eşti rămîne un exemplu evi moale este patul. Se parcă eu am vrut ? cineva, fără să gîn-
Spre sfîrşulul vieţii, îndrăgostit parte a casei se aflau altădată sufra dent de felul cum sîivt valorificate Pe cei ce vin din faţă în stoluri de elanuri vedea că nu au stat in Ţi-aduci aminte cind dească, spune că unele
de acolaşi colţişor, poetul făcea ur geria şi dormitorul. M erită multă la noi marile comori culturale ale Şi cumpănind în palmă un spic de mqri carate baracă... am venit noi că a dona blocuri nu sint fru
mătoarea constatare: .Trebuie să ai atenţie camera de lucru a poetului trecutului. Arunc în zări sâminţa mirificelor lanuri. Ieri, cînd crom la zi era gata-gata să moase.
vîrsta mea şi să fii obosit de multe păstrată aproape identic. A ici a pri Proî. PETRU BACIU club. Marin s-a înfu plecăm acasă ?
ca să afli un anumit farmec cuibă- vit Alecsandri pictura cu deportaţii Orăşlie Nădejdile cu care străbunii-mi seinânarâ riat rău. Dacă-mi aduc amin - De ce nu înţeleg
Pămtnturile-acesfea, fârîmiţate, triste, Amariei, macaragiul te ! Eram în gară cind unii că aici. unde odi
nimic,
nioară nu era
Abia de-acum şi-arată puterea lor plenară, de la laminoare, făcea a venit tovarăşul Pe- totul s-a făcut prin
---------------------N o te d e le c tu ră |--------------------- Rodind la orizontul lum inii comuniste. gălăgie că 1a cămin nu troiu de la judeţeană muncă. Nu-ţi mai spun
T R A IA N FIL1MON
s-a instalat un televi
se
Cercul lllcra r „I. Slavici" — Deva zor, Marin s-a dus la de partid. Parcă-l văd dc cei tineri care şo
plimbă acum pe
şi acum - înalt, voi
VASCO PRATOLINI, e l l-a prins de haină nic. cu o cămaşă larg sele cu aici pline dc
0 Răspunsul zefirului şi a ridicat mina. No desfăcută fa piept, flori, stau in blocuri
roc că se linişteşte tot
$i chiar vreţi să ple
turn şi cred că tot ce
aşa de repede pe cît caţi ? ne-a întrebat el. e in oraşul ăsta a fost
CRONICA UNEI, FAMILII — Roşu trandafir, — Nu. că muncitorii se şi aprinde. unul uzină sau noroiul din de cînd lumea.
de
In apus de soare?
V-o speriat fumul
- Poate vrei
Spune tu zefir
Aş vrea să-i plimb
Care-ai colindat O dată cu zorii şi-ii cameră, nu ? la oraş ? E oare mai greu prin cartierul <gării şi
Tara-n lung şi-n lat Care au mijit, întrebat Marin. Tu ştii aici dccit pe şantier ? să le spun : măi fraţi
Dac-ai mai găsit Conduşi de partid Mamă-mamă ce ne-a lor. aici unde pedeli
După ce ne-am fam i siune cît şi confruntarea Regăsiţi; cei doi fraţi simţ popular. Sfidează Vis neîmplinit*, ~Au 'făcut * viaţa cîţi bani s au cheltuit mai făcut alunei ! Aia atîtea blocuri, aici
liarizat cu literatura lui scriitorului cu propria-i aruncă treploi povara greutăţile vieţii cu seni G rădini fără rod, Cum e dimineaţa cu blocurile astea, cu zic şi eu critică. Nc-a
Pratolini prin traducerile copilărie şi adolescenţă. cea mai grea: înstrăina nătate. In zîmbetul ei l i Rîuri fără pod, Zilelor de mai mobilarea lor. cu fie mers la inimă. Ne-a unde staţi voi. au fost
în româneşte ale roma In micul roman vor trăi rea. Gieutatea vieţii i-a niştit se concentrează o Munţi fără tunele, barăci, zeci de barăci,
nelor „Cronica unor bieţi ca două individualităţi apropiat şi mai mult, sc întreagă experienţă is Cu soare bălaii care club, pentru ca invitat să facem o Le-am dărîmat cu mii-
îndrăgostiţi" şi „Metel- distincte, supuse unui aseamănă acum cu fra torică, puterea de a în Sate fără schele, Scoţind de sub stîncî tu să cobori cu liftul plimbare prin noul o-
lo“ , volumul de fală, da destin aproape implaca ţii din impresionantul frunta nedreptatea şi Cîmpii fără grîne, Izvcare adinei, şi să împrumuţi o car nile noastre, ca pc ce
torat traducătoarei Ta- bil, autorul-poveslilor şi film al lui Viscoliţi, moartea. Masă fără pîine? Inălţînd baraje, raş. Am plecat cu toţii. va inutil şi am ridicat
tiana Popescu-Ulmu, ne fratele său readus în Rocco şi fraţii săi. Ia Prin experienţele du Mîndru trandafir, Dind oţel în şarje, te ? Am văzut nişte stive ce vedeţi.
deschide un unghi ine prezent prin evocare. naştere sentimentul cel reroase pe care le-au Spune drag zefir Făurind maşini, A ieşit în faţa blo de cărămida, altele dc
dit de cunoaştere si in Nedreptatea socială mai frumos şi puternic, încercat, cei doi fraţi a- Pe poteci prin munţi înflorind g ră d in i, cului şi a început să Şi cîtc nu le-aş mai
terpretare a operei cu pune pecetea pe familia răpit cu cruzime de p ro jung )a înţelegerea de Ciobanii cărunţi scindară, citeva gropi spune ? /..,
noscutului prozator ita unui m uncilor obişnuit tector, — dragostea de plină a sonsuriloi vie Din deal în cimpie fumeze. M-am aşezat dc var şi încolo, cit
lian. din Italia. Rămas singur, frate. ţii. Zbaterile lor pentru Mai doinesc a jale Cînt Hp bucgrie! lingă cl pe bancă. Pri vedeai cu ochii numai M1RCEA NEAGU
Pratolini s-a alăturat prin moartea soliei, lălăi Din păcate, pentru Fer o viată mai bună nu Cînd cobor la vale, M A R IA DRAGOSJN vea la alunecarea u-
grupului literar progre nu-i poate întreţine pe ruccio este prea lirziu. reuşesc în întregime. Turma de mioQrc. V in ţu l dc Jos pomi. Dincolo, un deal Cercul literar „Flacăra"
sist din Italia de după cei doi copii. Cel mai Deşi nesigur, este deja Ferruccio înţelege prea şoară a maşinilor care şi deasupra o pădure. Hunedoara
ce! de-al doilea război mic dintre ei care avea formal, prejudecăţile i-au tirziu, nu mai poate ac rasas?: “ Z 3 r :
mondial care, împotriva doar £5 de zile este luat intrat in singe şi in in ţiona, in torentul uman
experimentelor moder în grijă dc către o fa stabilitatea caracterului c o minusculă diviziune
niste, se orienta hotărît milie de ţărani de unde său o pondere mai mare ce cade in aluvionar. iat. âlălalt mai la vale. tot
către reflectarea în pro ajunge în cele din ur o dotin uşurinţa şi ne Perspectiva e însă totuşi cu şi celelalte de la sud şi
luminoasă.
cum
Aşa
funzime a realităţii con mă la V ila Rossa, reşe priceperea. Deşi inţele- mărturisea Pratolini in P e v a le a It im e ia ît il sud-est tot eu. Să nu înţe
temporane. O riginar dîn- dinţa unui baron englez ge (destinul bunicii a legeţi cumva că le-am tăiat
tr-o familie muncitorea al cărui majordom va fost o lecţie zguduitoa tr-un interviu: „Prin a-
scă, scriitorul şl-a men deveni protectorul copi- re). nu poate să acţione nli grei străbătuţi de ci, cu singur pe toate.
ţinut concepţia sănătoa lului; ze. Pierde, din prejude eroii mei se îndreaptă, - Bineînţeles, cu briga
să, progresistă despre cată, dragostea Enzinei, plini de singe şl noroi, Am plecat spre Valea zi de muncă. Totul e gata da pe care o conduceţi, am
A cto ru l, la cei cinci rătăceşte tot mai lucid intre cer şi pămitit. pe ca lucrat ani la rind şi şi a
lume şi viaţă acordînd spre un v iilo r luminos". adăugat eu.
eni ai săi, încerca un şi neputincios in acelaşi Runcului într-un crăpat de şi „rapsodia" începe. Este blul fuuicularului vin îns ciştiqat o bună faimă de
preferinţă omului simplu sentiment de ostilitate Deşi dc dimensiuni re o rapsodie uriaşă, de o pre rampă buştenii. stinjenar. - Da. numai aşa. altfel..
la care apreciază dîrze- timp. Boala, stimulată de duse, cartea primeşte ziuă. Cerul limpede nc-a - Si cîte aţi tăiat de
nevinovată fată de m i medicii ignoranţi, pune forţă impresionantă. in
nia şl solidaritatea in fa cul frăţior. Auzise că proporţii de monumen sttrîs încă de la începutul - Văd că lucraţi dc mul toate ?
ţa vieţii, profundul u- mama a murit din prici capăt acestui destin tal. Povestea duioasă care notele sfidează liniile INTERVIU tă vreme. Aţi putea să ne - Asta în care sîntem a-
manism şi optimism. In na lui şi cuvintele au scurt dar zbuciumat. despre copilărie şi ado drumului. Peste micul „de portativelor şi acustica pă spuneţi cam în ce constă cum e al 13-lea,
m ijlocu l acestor oameni, devenit obsesie pentru Un loc aparte îl o- lescentă e şi un abece fileu", că aşa s ar putea durii le amplifică de zeci frumuseţea acestei munci ?
autorul găseşte în stare el. Intre imaginea ma cupă figura memorabilă dar al Înţelegerii unor r.umi Valea îngustă ce duce şi sute de ori. Pină acum ne am mărgi - Fiecare muncă îşi are - Socotiţi in metri cubi
pură sentimentul de prie mei din sicriu, (singura a bunicii. Retrasă la a- Copaci falnici, obişnuiţi nit a lua contact cu atmos frumuseţea ei. Dar, vă cam cit ar fi ?
tenie, tendinţa de a pă imagine rămasă vie in zilul săracilor, trăieşte probleme fundamentale spre parchetul ..Dosul va a sta pe verticală cu sute fera de aici, cu „rapsodia" mărturisesc că-mi vine greu - Vreo 300 de mii.
stra cu orice preţ cin amintire) şi fericirea co prin dragostea ei pentru despre luptă, iubire, via dului". plutesc ici-colo mici le de ani. cad neputincioşi inedită a acestei munci. Sd să explic. M i-e teamă că - Aveţi de ghid sd pă
stea, înfruntarea v itre pilului bolezat la Vila nepoţi şi suprema fericire tă şl moarte, fiind in a- răsiţi vreodată parchetul
giei vie ţii prin muncă o simte atunci cind îi celaşi timp o frescă a nori de ceaţă. Paralel cu doboriţi la păinint dc mina ne apropiem de oameni. În aş spune poate tocmai ceea forestier ?
— calităţi care la cei Rossa „Ferrucclo", osti vede din nou Împreună. drumul pe care-l urcăm, sigură şi viguroasă a meca trezărim cam ce-ar vrea să ce nu-i frumos. Ştiţi, fie
litatea fratelui mare ce Înfruntă situaţia mize anilor 1918-1945. - Niciodată.
bogaţi au dispărut a- nicilor de fierăstraie. După ne spună lucrătorii prin care simte altfel, arc o a-
dează făcfnd Joc senti ră cu energie nebă- curge in sens invers un După cum am reţinut.
proape cu to iu l sau sc ce trunchiurile lor se odih gestica mişcărilor, Parcă numită atracţie spre ceva.
află intr-o stare alterată. mentului incipient de iu nuilă şi puternic bun T. ISTRATE piriiaş. In vocabularul to nesc pe orizontală ca nişţe pădurea i-ar fi învăţat să - Totuşi... Ghoerghc Crăsnaru e au?
Caracteristicile se men bire. Intre cei doi fraţi ponimic al oamenilor de mastodonţi, cei de la fie- facă pantomimă. Au ges - în fiecare amurg care torul unei performanţe
ţin şi în lucrarea dc fa se interpune însă impla aici. acest piriiaş a intrai răstraiclc mecanice încep turi sobre, sugestive şi poţi ne prinde in pădure. ne demne dc invidiat, poate
prejudecată
cabila
—
ţă, deşi are un profil Ferrucclo e linul depar să le taie, cu o uimitoare înţelege o poveste întreagă simţim, nu ştiu cum. parcă chiar unică prin părţile lo
deosebit d : celelalte ro te de ai săi, izolat, i se sub numele de „Valea M a delicateţe braţele, capetele după expresia feţelor şi mai înalţi, mai sănătoşi şi cului. Sîntem siguri că de
mane. Scrisă în 1945, la dă o educaţie „aleasă". re". Probabil că pe albia asemenea fapte şi recorduri
începulul carierei scrii A n ii trec şi cei doi fraţi lui curgea multă apă mai încoronate de crengi, lă- după cum îşi fac semne in mai mîndri. Iţi faci in gînd c viind biografia lui.
toriceşti a lu i Pratolini, trăiesc departe unul de sîndu-i despuiaţi de podoa tre ci. Mă apropii de un socoteala azi am tăiat a-
Cronica unei familii se celălalt, înstrăinaţi. Cu demult sau ii zic aşa pen ba ce Ic-a ţinut atîta vre tînăr de vreo 25-26 de ani. tîţia fagi din care sc fac a- O
desprinde direct din au glndul mereu la chipul tru faptul că puţina apă me tovărăşie Zumzetul Stă lingă rampă in picioa tîtca şi atîtea... Aievea mării cu neisto
tobiografia autorului. Ca care curge produce un zgo subţire al Herăstrăului se re şi măsoară cu bătaia Stă o clipă şi tace. Ochii vitele sale valuri, cinipiilor
şi la Zaharia Stancu, a- mamei, autorul sublinia aude din ce in ce mai tare. lungă a ochilor tot parche de culoarea frunzei de fag cu nesfîrşilele şi înşelătoa
vem de a lacc cu re ză amar pierderea frnte- mot destul de mare. tul Urmăreşte cu mare a- i se mijesc şi pe fată-i ră rele sale întinderi, păduri
lui: „muriseşi împreună mai viguros şi nu încetea
memorarea copilăriei, fil Ceaţa se ridică leneşă lenlic fiecare colţişor şi loc sare o undă de zhnhet pu le te cheamă şi te farmec
trarea ei prin optica ma cu ea" (cu mama n.n.). lăsind descoperite vîrlurilc ză piuă la căderea nopţii. ţin melancolic. Şi din nou Răcoarea tonifiantă, semea
turului, Iară a răpi din Prin moartea baronu La această rapsodie parti de muncă. Ai impresia fa
farmecul si ingenuitatea lui. majordomul protec de catarg ale copacilor. To cipă şi alţi „orchestranţi". un moment dat că vrea pur continuă : ţă şi uriaşa lor statură, cîn-
anilor primelor cunoaş tor rămîne pe drumuri. tul e scăldat in tăcere. Pă Sunetele lor joase, ritmice şi simplu să prindă în u- - Apoi mai este faptul tecul cu nuanţe şi tonuri de
teri. Mesajul social se II menţine însă pe Fer- durile par încă a mai dor şi cam răguşite, astupă o rechi aindurife pădurii. Are că munca noastră de aici orgă pe carc-1 nasc păduri
obţine, ca şi în Desculţ, ruccto, aven nevoie de bună parte din melodia fie- în înfăţişarea lui ceva spe are ceva aparte şi ca să le, să fie oare irezistibila
prin interferenţa diferi o fiinţă pe care «s-o mi. E greu să trezeşti co cific de lucrător forestier, spun aşa, un fel de poezie chemare ? Uneori pot $i
slujească şi s-o iubea răstraiclor. Sînt tractoare
telor medii pe care copi scă". pacii din somn. Dar iată le. Aleargă de colo piuă de îndrăgostit al pădurilor. a ei. numai aceste motive să
lul începe să le cunoa că la ciţiva paşi în urma colo prin hhtoape trăgind Nu c vorba de un îndră - Da. asta datorită şi constituie chemarea, Dar de
scă, realizindu-se o sfe Sărac, Ferruccio va după ele buştenii. gostit de ,,frunză verde" ci cadrului in care vă desfă cele mai multo ori, şi in
ră complexa a realităţi trebui să înlim plne via noastră se aude gălăgie. Şi de un îndrăgostit de munca şuraţi munca. cazul reporterului aceste
lor sociale. ta, să lupte pentru a se din încremenirea de o Pe rampa. ca o estradă, - Ar fi şi asta. motive sînt mai puţin în
ciţiva muncitori cu ţapine- de tăietor de pădure. 11
Operă autobiografică menţine, dar educaţia de noapte, pădurile îşi înal L-am rugat pe tinărul in semnate.
de o frumuşele unică salon, povara de preju ţă frunţile spre azur. Liniş le rostogolesc trunchiurile întreb .* terlocutor să ne facă cu Atunci cînd am primit
în literatura contempo greoaie şi lungi ale copaci - După cîte sînt infor
decăţi şi m oravuri fac noscut ceva din palmaresul invitaţia de a face acest
rană, „Cronica unei fa tea e . spartă. Vin forestie lor, La gura rampei a sosit mat. dumneavoastră sînteţi muncii lui. dat fiind fap scurt poj>as pe Valea Rmi
m ilii" şi-a ciştiqat un u- din el un dezarmat. Are rii. o autoremorcă. Citeva mi tovarăşul Crăsnaru ? tului că lucrează de peste
riaş renume, critica lite deja 17 ani cind sc în- nute in care ţapinarii fac - D a ! 7 ani ca şef de parchet. cului. m-am gindit în pri
mul şi in primul rind la
rară continuînd să o lîlneşle înlîm plător cu nişte mişcări ca de balet - $cf de parchet ? Prima relatare a fost un oamenii dc acolo, la acei
considere capodopera fratele său. Acesta, chi „RAPSODIA MUNCII" şi autoremorca este gata - Asa cum ziceţi. gest prin care şi-a ridicat care dau zeci de bătălii pe
scrisului lui Pratolini. I- nuit, mizer, dar hotarit încărcată. Astfel pleacă pri - $i cunoaşteţi bine pă ambele braţe făcînd o si zi cu arborii seculari. Si
maglnală ca un dialog să devină ziarist, mun mul transport de 7 tone. durea ? nusoidă prin aer. N-am în numai dună îndelunqi cli
către fratele său, mort cea din greu pentru a şi Citeva clipe de linişte. Pină la încheierea zilei le - O hooo! Dacă lucrez ţeles nimic. pe de reflectare şi după ce
din linerete, cartea se realiza idealul. In ochii O linişte relativă in care urmează peste o duzină. Un de ciţiva ani in inima ei, - Ce vreţi să-mi arătaţi m am convins că numai da
muncitor ne face atenţi. Se cum să n-o cunosc!. De prin asta ? torită muncii lor peisajele
bazează în mare parte pătrunzători ai fratelui, aidoma violoniştilor cc-şi
pune in mişcare iunicula- altfel eu nu fac altceva de- ...A ris de nepriceperea capătă poezie, culoare si
pe date exaete din bio Ferruccio apare aşa cum acordă instrumentele. fo rttl. Un semnal, un strigăt., cit să continuu o tradiţie.
grafia autorului şi o fost era Sn realitate. Replica restierii îşi revizuiesc unel un răspuns şi in aer sc - Din partea cui ? mea şi... farmec am ajuns să mă
- Uite parchetul ăla din
gindesc şi la celelalte.
scrisă, probabil, dintr-o e concludentă: „nu des Rodica Drmîon tele pentru a începe o nouă aude un vijiit. Suspendaţi - Din partea tatălui. A virlul dealului eu l-am tă GH. JURCA
dublă necesitate: aceea copereai niciodată nimic COPIL — acuarela — (Din expoziţia cercului
de mîngiiere $i confe cu ochii tăi". plastic al Casei de cultura din Sebeş).