Page 6 - 1965-09
P. 6

Pog.  2                                                                                                                                                                                                                              Nr.  3320
                                                                                                                Drumul  socialismului























         V A S ILE  A LE CSA N D R I:




                                                                                                                                                                                       Ciudat.  Cît  dc  ciu­
                       —  A lb u m   c o m e m o r a t i v   —                                                                                                                       dat  parc  totul  I   veneau   dinspre   gara   Nici  urmă  de  casc.  fmf
                                                                                                                                                                                                            nouă.  (Cam  cîţi  ani  să
                                                                                                                                                                                                                                                    că
                                                                                                                                                                                                                                  mai  aduc  aminte
                                                                                                                                                                                       Chiar  şi  adierea   u-   aibă   Marin   acum  ?   Andrei  a  întrebat  aşa,
                                                                                                                                                                                     şoară  a  perdelei,  stră­  Stai.  in  '48  cind  a  ve­  ca  prm  Grand  :
                                                                                                                                                                                     lucirea   şifonierului,   nit  pe  şantier  avea  18   unde...  este  ?  tranvaiul
                                                                                                                                                                                                                                        Dar
                                                                                                                                                                                                                                    -
           £a  JHireeţti                                                                                         losif  Tellman.                                                     rii.  totul  este  ciudat.   35.  Pare  mai   bălrin.   priceput  ironia,  tova­
                                                                                                                                                                                                            ani.  Înseamnă  că  are
                                                                                                                                                                                     căldura  moale  a  pătu­
                                                                                                                                                                                                                                    Făcindu-se  că  nu  a
                                                                                                                   FATA  CU  PO­
                                                                                                                                                                                     (Marin  ăsta  o  să  mă
                                                                                                                                                                                                            De  ce  nu  s-a  însurat?)
                                                                                                                 RUMBEL
                                                                                                                   —   linogravură                                                   inebunească  cu  sforă­  A  strivit  ţigara  sub  tal­  răşul  Petroiu  a   răs­
                                                                                                                  (Lucrare   pre­                                                    itul  lui.  Cred  că  din   pa  pantofului.  S-a  ui­  puns  mai  calm  de  cil
            Vasile  Alecsandri,  ca  poet,  s-a   rin dU 'le  vara  şi  iarna  In  colţişorul   care  i-a  inspirat  poezia  „Pohod  na   zentată  în  expozi­                       cauza  asta  nu  s-a  în­  tat  la  mine  puţin  mi­  aş  fi  crezut  :
          inspirat  profund  din  frumuseţile  şi   ăsta".                  Si bir".                             ţia  regională  a                                                   surat.  L-am  avut  ve­  rat.                  -   In  Oraşul  munci­
                                                                             Tot  in  această  cameră  va  petre­
          realităţile  patriei.  In  acest  sens,  a-   Aşezat  in  apropiere  de  lini^  fera­                  membrilor   Fon­                                                    cin  de  pat  şi  in  caba­  -   Tinerii  ăştia   mă   toresc  vor  fi  numai  au­
          dovăratul  laborator  de  creaţie  a  fost   tă  ce  străbate  valea  Şiretului,  la   ce  ultimele  momente  de  viată  căci                                              na  de  lingă  gara  ve­  scot  din  sărite  cu  pre­  tobuze.   „ Tranvaiele"
          tot  timpul  M irceşlii  unde  poetul  Isi   numai  12  km  de  oraşul  Roman,  lo­  pentru  a  avea  mai  mult  soare,  pa­  dului  plastic).                             che.  acolo  unde  acum   tenţiile  lor.  Prea   vor
                                                                            tul  i-a  fost  aşezat  în  locul  biroului.
          petrecea  cea  mai  mare  parte  a  vie­  calitatea  M irceşli  îşi  'are  în  zilele   De  această  cameră  se  leagă  o  mare                                            este   otelăria   nouă.                      lac  prea  mult  zgomot.
          ţii.                             noastre  o  valoare  culturală  deose­  parte  din  creaţia  sa,*  e  locul  unde                                                         Parcă  atunci  nu  sfo­  totul   dintr-o   dată!   (Şi  apoi   cu  un   alt
            De  pe  pridvorul  acestei  case,  el  a   bită.                                                                                                                                                M ai  deunăzi  jucam  o   glas).  Cind  vom  cons­
          anunţai  eliberarea  robilor  ţigani  în   Intr-un  colţişor  al  salului,  adă­  plănuise  atîtea,  stătuse  de  vorbă                                                    răia  aşa  de  tare.   Sau   partidă  de  şah  cu  M i-   trui  multe  blocuri,  ba­
          anul  185*1:  „Frumoasă  zi  a  fost  a-   postită  înlr-o  livadă  cu  pomi  fructi­  cu  atîti  prieteni,  se  învăluise  de  a-                                         poate  nu-l  auzeam  din­  hail.  îl  ştii,  stă  la  eta­  răcile.  din  cauza   că­
                                                                            1 îl ea  ori  în  planul  am intirilor  din
          ceea  cînd,  din  balconul  casei  de  la   feri  —   un  adevărat  parc,  se  afla   anii  cei  mai  îndepărtaţi.                                                         tre  cei  100  dc  briga­  jul  10.  Din  vorbă   in   rora.  poate,  vreţi   să
          Mircestl,  am  declarat  ţiganilor  adu­  casa  memorială,  locul  de  care  se   Inir-un  colt  al  parcului  sc  află                                                    dieri).                vorbă  am  ajuns   să   plecaţi,  le  vom  dărîma
          naţi  că  sini  liberi!"  Şederile  sale   leagă  cel  mai  mult  numele  poetului.  mausoleul.                                                                              Ciudat!  Ne-am  mu­  discutăm  despre  blocu­  ca  pe  ceva  inutil.
          ]a  M irceşli  de  aici  înainte  vor  li^   Cu  emoţia  cuvenită,  ascuilînd  cu­  Părăsind  muzeul  trăieşti  sentimen­                                                  tat  in  blocul  ăsta  turn   rile  turn.  Zicea  el  că
          foarte  frecvente.  Uneori  mai  scur­  vintele  calde  ale  ghidului  muzeului,   te  variate.  Pe  de  o  parte,  parcă  te                                              de  pufină  vreme   şi                         ...Ce  a  urmat  apoi  ?
          te,  simple   popasuri  In  drum urile   pătrunzi,  alături  de  alţi  vizitatori,   desparţi  de  ceva  ce  nu  ai  vrea  să                                                                     trei  burlaci  intr-o  ca­  După  ce  ieşeau   din
          sale,  alteori  perioade  mai  lungi,  p ri­  între  zidurile  casei.  Do  la  începui   se  mai  sfirsoască,  un  sentiment  de                                           parcă  locuim  aici  dc   meră   e  prea   mult.   şut,  băieţii  veneau  chi­
          lej  de  creaţie  sl  admiraţie.  accepţi  părerea  fiicei  poetului  că  :   regret  ca  în  „A d io   Moldovei*1!:                                                       un  deceniu.  Poate  am   l-am  spus  că  noi   am   tind  la  marginea   pă­
            Din  camera  sa  de  luciu,  prin  cele   „nu  e  lux,  dar  mult  confort".  „Scumpă  ţară  şi  frumoasă                                                                visat  o  asemenea  ca­  stat  in  barăci  cile  o   durii  şi  lucrau  volun­
          două  ferestre  largi  ce  dădeau  pe   Casa  noua  a  poetului,  construită   O  Moldovo.  tara  mea                                                                      meră.  in  anii  aceia  pe   sută.  Şi  lucram   din   tar  la  construirea  ora­
          verandă,  avînd  privirea  larg  deschi­  în  1867,  era  tocmai  potrivită  pen­  Cine  pleacă  şi  te  lasă                                                              cînd  lucram  la  furna­  greu  nu  ca  acum  :  a-   şului.  Unii  spuneau,  e-
          să  asupra  luncii  şî  culm ilor  doinoa-   tru  a  corespunde  gusturilor  salo   E  pătruns  de  jale  grea".  a       H      O     L    D     E                        le.  cind  aveam  nevoie   peşi  pe  un  buton   şi   vident  in  glumă,   că
          le  de  dincolo  de  Şiret,  poetul  a  p ri­  simple,  modeste,  fără  înclinări  către                                                                                   de  baie  şi  de  un  cear­  banda  porneşte  aducin-
          vit  frumuseţile  naturii,  peisajul  de   lux.  E  o  casă  fără  nimic  din  înfă­  Pe  de  altă  parte  e  sentimentul  de   Trec  singur  peste  ţarini  cu  holde-n  pirguire   ceaf  alb.  foşnitor...            veneau  să  culeagă  pru­
          iarnă  etc.  Rodul  acestor  momente   ţişarea  şi  pretenţiile  atîtor  conace   slimă  pentru  creaţia  atît  de  valo­  In  ceasul  cind  amiaza  le-ngreunâ  cu  aur;                         du-ţi  toată  şarja.  Cind   ne.  Aşa  a  fost  la  în­
          slnt  In  prim ul  rînd  pastelurile  sale.  boiereşti.          roasă  a  acestui  mare  artist.  Simţi  o   La  orice  pas,  în  juru  mi  tresare-o  amintire             Numai   fa  lift   nu   furnalul  este  plin,  a-   ceput.
            La  M irceşli  a  sim ţii  poetul  almos-  .                   adevărată  mindrie  pentru  felul  cum                                                                    ne-am  gindit.  Mă  uit   peşi  pc  un  alt  buton  $i   De  ce  s-a   supărat
          fera  de  cea  mai  deplină  fericire:   Păşim  uşor  prun  veranda  în  care   esie  organizat  şl  dotat  acest  muzeu.  Neliniştind  văzduhul  cu  zborul  ei  de  graur  la  tinerii  cu  care  stau.   banda  se  opreşte.   Ei   Marin  ?  A.  da  f  De  fa
                                           am  urcat  din  grădină  o  singură
          „A ici  am  găsit  toamna  splendidă,                              Bogăţia  de  documen-te,   reviste                                                                      Chiar  şi  cind  pleacă   bine.  şti  ce  mi-a  răs­  televizor   a  început.
          grădina  înflorită,  livada   încărcată   treaptă.  Aici,  pe  un  fotoliu,  la  soa­  scoase  de  poet,  opere,  edilii  prin-   M-ademeneşte  cimpul  ca  in  copilărie   la  scrvici  aşteaptă  lif­
                                           re,  în  clipele  lui  de  odihnă  şi  chiar   ceps,  lucrări  originale,   aranjarea                                                                            puns  ?               Necazul  insă  era  altul,
          cu  fructe  ca  altădată  şi  lunca  în                                                                     Cu  maci  furîndu-mi  ochii  şi-auzul  cu  murmure.
                                           de  muncă  stătea  uneori  poetul.  U r­  lor  în  ţoală  ordinea  şi  simetria  ce­                                                      tul.  Cind  şi-au   luat   -   ?             mai  adine.  Băiatul  ăsta,
          cea  mai  deplină  podoabă.  Tot  ce                                                                        Ci  eu  respir  imensa-obşteascâ  bucurie                      camerele   în  primire,
          mă  înconjoară  îmi  rîde  în  cale,  co-   mează  biblioteca.  Impresionează  o-   rută  face  posibilă  Înţelegerea  vieţii   Cu  legănări  de  apă  şi  freamăt  de  pădure                      -   Mi-a  răspuns   că   cu  sufletul  atît  de  cu­
          coarele  mă  salută  din  înaltul  ceru­  perele  literare  alit  de  variate,  de­  şi  operei  lu i  AJecsandri.                                                         prima  dată  au  încer­  el  n-ar  fi  stat  în  bara­  rat,  ca  cerul  după  ploa­
          lui,  treclnd  în  mari  triunghiuri  că­  dicaţii  primite  din  partea  multor  ce­  Muzeul.  Vasile  Alecsandri  de  la   Chem  anii  mei  din  urmă,  din  vîrste  scuturate,  cat  să   vadă  cit   de   că.  Dar,  nu-1  cred.  Ce,   ie.  suferă  atunci  cind
          lătoare".                        lebrităţi  culturale,  autografe.  lnlr-o   Mire eşti  rămîne  un  exemplu  evi­                                                          moale  este  patul.   Se   parcă  eu  am   vrut  ?   cineva,  fără  să   gîn-
            Spre  sfîrşulul  vieţii,   îndrăgostit   parte  a  casei  se  aflau  altădată  sufra­  dent  de  felul  cum  sîivt  valorificate   Pe  cei  ce  vin  din  faţă  în  stoluri  de  elanuri   vedea  că  nu  au  stat  in   Ţi-aduci  aminte   cind   dească,  spune  că  unele
          de  acolaşi  colţişor,  poetul  făcea  ur­  geria  şi  dormitorul.  M erită  multă   la  noi  marile  comori  culturale  ale   Şi  cumpănind  în  palmă  un  spic  de  mqri  carate   baracă...   am  venit  noi  că  a  dona   blocuri  nu  sint   fru­
          mătoarea  constatare:  .Trebuie  să  ai   atenţie  camera  de  lucru  a  poetului   trecutului.             Arunc  în  zări  sâminţa  mirificelor  lanuri.                   Ieri,  cînd  crom   la   zi  era  gata-gata   să   moase.
          vîrsta  mea  şi  să  fii  obosit  de  multe   păstrată  aproape  identic.  A ici  a  pri­  Proî.  PETRU  BACIU                                                             club.  Marin  s-a  înfu­  plecăm  acasă  ?
          ca  să  afli  un  anumit  farmec  cuibă-  vit  Alecsandri  pictura  cu  deportaţii  Orăşlie                 Nădejdile  cu  care  străbunii-mi  seinânarâ                   riat  rău.               Dacă-mi  aduc  amin­  -   De  ce  nu  înţeleg
                                                                                                                      Pămtnturile-acesfea,  fârîmiţate,  triste,                       Amariei,  macaragiul   te  !  Eram  în  gară  cind   unii  că  aici.  unde  odi­
                                                                                                                                                                                                                                                 nimic,
                                                                                                                                                                                                                                  nioară  nu  era
                                                                                                                      Abia  de-acum  şi-arată  puterea  lor  plenară,                de  la  laminoare,  făcea   a  venit  tovarăşul   Pe-   totul  s-a  făcut   prin
             ---------------------N o te   d e  le c tu ră   |---------------------                                   Rodind  la  orizontul  lum inii  comuniste.                    gălăgie  că  1a  cămin  nu   troiu  de  la  judeţeană   muncă.  Nu-ţi  mai  spun
                                                                                                                                                       T R A IA N   FIL1MON
                                                                                                                                                                                     s-a  instalat  un  televi­
                                                                                                                                                                                                                                                    se
                                                                                                                                                Cercul  lllcra r  „I.  Slavici"  —  Deva  zor,  Marin  s-a  dus  la   de  partid.  Parcă-l  văd   dc  cei  tineri  care   şo­
                                                                                                                                                                                                                                  plimbă  acum  pe
                                                                                                                                                                                                            şi  acum  -   înalt,  voi­
             VASCO                      PRATOLINI,                                                                                                                                   e l  l-a  prins  de  haină   nic.  cu  o  cămaşă  larg   sele  cu  aici  pline  dc
                                                                                                                    0 Răspunsul  zefirului                                           şi  a  ridicat  mina.  No­  desfăcută  fa  piept,  flori,  stau  in  blocuri
                                                                                                                                                                                     roc  că  se  linişteşte  tot
                                                                                                                                                                                                              $i  chiar  vreţi  să  ple­
                                                                                                                                                                                                                                  turn  şi  cred  că  tot  ce
                                                                                                                                                                                     aşa  de  repede  pe  cît   caţi  ?  ne-a  întrebat  el.   e  in  oraşul  ăsta  a  fost
                  CRONICA  UNEI,  FAMILII                                                                              —  Roşu  trandafir,             —   Nu.  că  muncitorii       se  şi  aprinde.  unul   uzină  sau  noroiul  din   de  cînd  lumea.
                                                                                                                                                                                                                              de
                                                                                                                                                       In  apus  de  soare?
                                                                                                                                                                                                            V-o  speriat  fumul
                                                                                                                                                                                       -   Poate  vrei
                                                                                                                       Spune  tu  zefir
                                                                                                                                                                                                                                    Aş  vrea  să-i  plimb
                                                                                                                       Care-ai  colindat               O  dată  cu  zorii            şi-ii  cameră,  nu  ?   la   oraş  ?  E  oare  mai  greu   prin  cartierul  <gării  şi
                                                                                                                       Tara-n  lung  şi-n  lat         Care  au  mijit,              întrebat  Marin.  Tu  ştii   aici  dccit  pe  şantier  ?  să  le  spun  :  măi  fraţi­
                                                                                                                       Dac-ai  mai  găsit              Conduşi  de  partid                                    Mamă-mamă  ce  ne-a   lor.  aici  unde   pedeli
          După  ce  ne-am  fam i­  siune  cît  şi  confruntarea   Regăsiţi;  cei  doi  fraţi   simţ  popular.   Sfidează   Vis  neîmplinit*,          ~Au  'făcut * viaţa            cîţi  bani  s au  cheltuit   mai  făcut  alunei  !  Aia   atîtea   blocuri,   aici
         liarizat  cu  literatura  lui   scriitorului  cu  propria-i   aruncă   treploi   povara   greutăţile  vieţii  cu  seni­  G rădini  fără  rod,   Cum  e  dimineaţa           cu  blocurile  astea,   cu   zic  şi  eu  critică.  Nc-a
        Pratolini  prin  traducerile   copilărie  şi  adolescenţă.   cea  mai  grea:  înstrăina­  nătate.  In  zîmbetul  ei  l i ­  Rîuri  fără  pod,  Zilelor  de  mai              mobilarea  lor.  cu  fie­  mers  la  inimă.   Ne-a   unde  staţi  voi.  au  fost
         în  româneşte  ale  roma­  In  micul  roman  vor  trăi   rea.  Gieutatea  vieţii  i-a   niştit  se  concentrează  o   Munţi  fără  tunele,                                                                               barăci,  zeci  de  barăci,
         nelor  „Cronica  unor  bieţi   ca  două  individualităţi   apropiat  şi  mai  mult,  sc   întreagă  experienţă  is­                           Cu  soare  bălaii             care  club,  pentru   ca   invitat   să  facem   o   Le-am  dărîmat  cu  mii-
        îndrăgostiţi"  şi   „Metel-   distincte,  supuse   unui   aseamănă  acum  cu  fra­  torică,  puterea  de  a  în­  Sate  fără  schele,          Scoţind  de  sub  stîncî      tu  să  cobori  cu  liftul   plimbare  prin  noul  o-
        lo“ ,  volumul  de  fală,  da­  destin  aproape  implaca­  ţii  din   impresionantul   frunta   nedreptatea   şi   Cîmpii  fără  grîne,        Izvcare  adinei,              şi  să  împrumuţi  o  car­                   nile  noastre,  ca  pc  ce­
         torat  traducătoarei  Ta-   bil,  autorul-poveslilor  şi   film  al   lui   Viscoliţi,   moartea.             Masă  fără  pîine?              Inălţînd  baraje,                                    raş.  Am  plecat  cu  toţii.   va  inutil  şi  am  ridicat
         tiana  Popescu-Ulmu,  ne   fratele  său  readus   în   Rocco  şi  fraţii  săi.  Ia   Prin  experienţele  du­  Mîndru  trandafir,              Dind  oţel  în  şarje,        te  ?                 Am  văzut  nişte   stive   ce  vedeţi.
        deschide  un  unghi  ine­  prezent  prin  evocare.   naştere  sentimentul  cel   reroase  pe  care   le-au     Spune  drag  zefir              Făurind  maşini,                A  ieşit  în  faţa  blo­  de  cărămida,  altele  dc
        dit  de  cunoaştere  si  in ­  Nedreptatea   socială   mai  frumos  şi  puternic,   încercat,  cei  doi  fraţi  a-   Pe  poteci  prin  munţi   înflorind  g ră d in i,       cului  şi  a  început   să                     Şi  cîtc  nu  le-aş  mai
         terpretare  a  operei  cu­  pune  pecetea  pe  familia   răpit  cu  cruzime  de  p ro ­  jung  )a  înţelegerea  de­  Ciobanii  cărunţi                                                            scindară,  citeva  gropi   spune ? /..,
         noscutului  prozator  ita­  unui  m uncilor   obişnuit   tector,  —   dragostea  de   plină  a  sonsuriloi   vie­                            Din  deal  în  cimpie          fumeze.  M-am  aşezat   dc  var  şi  încolo,   cit
        lian.                      din  Italia.  Rămas  singur,   frate.              ţii.  Zbaterile  lor  pentru     Mai  doinesc  a  jale          Cînt  Hp  bucgrie!             lingă  cl  pe  bancă.  Pri­  vedeai  cu  ochii  numai   M1RCEA  NEAGU
           Pratolini  s-a  alăturat   prin  moartea  soliei,  lălăi   Din  păcate,  pentru  Fer­  o  viată   mai  bună   nu   Cînd  cobor  la  vale,        M A R IA   DRAGOSJN      vea  la  alunecarea   u-
        grupului  literar  progre­  nu-i  poate  întreţine  pe   ruccio  este  prea  lirziu.   reuşesc  în   întregime.   Turma  de  mioQrc.                  V in ţu l  dc  Jos                           pomi.  Dincolo,  un  deal   Cercul  literar  „Flacăra"
        sist  din  Italia  de  după   cei  doi  copii.  Cel  mai   Deşi  nesigur,  este  deja   Ferruccio  înţelege  prea                                                            şoară  a  maşinilor  care  şi  deasupra  o  pădure.  Hunedoara
        ce!  de-al   doilea   război   mic  dintre  ei  care  avea   formal,  prejudecăţile  i-au   tirziu,  nu  mai  poate  ac­   rasas?:                 “ Z 3 r :
        mondial  care,  împotriva   doar  £5  de  zile  este  luat   intrat  in  singe  şi  in  in­  ţiona,  in  torentul  uman
        experimentelor   moder­    în  grijă  dc  către  o  fa­  stabilitatea   caracterului   c  o  minusculă  diviziune
        niste,  se  orienta  hotărît   milie  de  ţărani  de  unde   său  o  pondere  mai  mare   ce  cade   in   aluvionar.                                                                                                  iat.  âlălalt  mai  la  vale.  tot
        către  reflectarea  în  pro­  ajunge  în  cele  din  ur­  o  dotin  uşurinţa  şi  ne­  Perspectiva  e  însă  totuşi                                                                                                   cu  şi  celelalte  de  la  sud  şi
                                                                                      luminoasă.
                                                                                                        cum
                                                                                                  Aşa
        funzime  a  realităţii  con­  mă  la  V ila  Rossa,  reşe­  priceperea.  Deşi   inţele-   mărturisea  Pratolini  in ­ P e   v a le a   It im e ia ît il                                                              sud-est  tot  eu.  Să  nu  înţe­
        temporane.  O riginar  dîn-   dinţa  unui  baron  englez   ge  (destinul  bunicii   a                                                                                                                                 legeţi  cumva  că  le-am  tăiat
        tr-o  familie  muncitorea­  al  cărui   majordom  va   fost  o  lecţie  zguduitoa­  tr-un  interviu:  „Prin  a-
        scă,  scriitorul  şl-a  men­  deveni  protectorul  copi-   re).  nu  poate  să  acţione­  nli  grei  străbătuţi  de  ci,                                                                                              cu  singur  pe  toate.
        ţinut  concepţia  sănătoa­  lului;                   ze.  Pierde,  din  prejude­  eroii  mei  se  îndreaptă,                                                                                                            -   Bineînţeles,  cu  briga­
        să,  progresistă   despre                            cată,  dragostea  Enzinei,   plini  de  singe  şl  noroi,   Am  plecat   spre  Valea   zi  de  muncă.  Totul  e  gata                                            da  pe  care  o  conduceţi,  am
                                    A cto ru l,  la  cei  cinci   rătăceşte  tot  mai  lucid                                                                            intre  cer  şi  pămitit.  pe  ca­  lucrat  ani  la  rind  şi   şi a
        lume  şi  viaţă  acordînd                                                     spre  un  v iilo r  luminos".                                                                                                           adăugat  eu.
                                   eni  ai  săi,  încerca  un   şi  neputincios  in  acelaşi                      Runcului  într-un  crăpat  de   şi  „rapsodia"  începe.  Este   blul  fuuicularului  vin  îns­  ciştiqat  o  bună  faimă   de
        preferinţă  omului  simplu   sentiment  de   ostilitate                         Deşi  dc  dimensiuni  re­                             o  rapsodie   uriaşă,  de  o   pre  rampă  buştenii.  stinjenar.                  -   Da.  numai  aşa.  altfel..
        la  care  apreciază  dîrze-                          timp.  Boala,  stimulată  de   duse,  cartea   primeşte   ziuă.  Cerul  limpede   nc-a                                                                             -   Si  cîte  aţi  tăiat   de
                                   nevinovată  fată  de  m i­  medicii  ignoranţi,  pune                                                      forţă   impresionantă.   in
        nia  şl  solidaritatea  in  fa­  cul  frăţior.  Auzise   că                   proporţii  de  monumen­     sttrîs  încă  de  la  începutul                                                   -   Văd  că  lucraţi  dc  mul­  toate  ?
        ţa  vieţii,  profundul  u-   mama  a  murit  din  prici­  capăt   acestui   destin   tal.  Povestea   duioasă                         care  notele  sfidează  liniile   INTERVIU          tă  vreme.  Aţi  putea  să  ne   -   Asta  în  care  sîntem  a-
        manism  şi  optimism.  In   na  lui  şi  cuvintele  au   scurt  dar  zbuciumat.  despre  copilărie  şi  ado­  drumului.  Peste  micul  „de­  portativelor  şi  acustica  pă­              spuneţi  cam  în  ce  constă   cum  e  al  13-lea,
        m ijlocu l  acestor  oameni,   devenit  obsesie  pentru   Un  loc  aparte  îl  o-   lescentă  e  şi  un  abece­  fileu",  că  aşa   s  ar  putea   durii  le  amplifică  de  zeci         frumuseţea  acestei  munci  ?
        autorul  găseşte  în  stare   el.  Intre  imaginea  ma­  cupă  figura  memorabilă   dar  al  Înţelegerii   unor   r.umi  Valea  îngustă  ce  duce   şi  sute  de  ori.  Pină  acum  ne am  mărgi­  -   Fiecare  muncă  îşi  are   -   Socotiţi  in  metri  cubi
        pură  sentimentul  de  prie­  mei  din  sicriu,  (singura   a  bunicii.  Retrasă  la  a-                                                Copaci  falnici,  obişnuiţi   nit  a  lua  contact  cu  atmos­  frumuseţea  ei.   Dar,   vă   cam  cit  ar  fi  ?
        tenie,  tendinţa  de  a  pă­  imagine  rămasă  vie  in   zilul  săracilor,   trăieşte   probleme   fundamentale   spre  parchetul  ..Dosul  va­  a  sta  pe  verticală  cu  sute­  fera  de  aici,  cu  „rapsodia"   mărturisesc  că-mi  vine  greu   -   Vreo  300  de  mii.
        stra  cu  orice  preţ  cin­  amintire)  şi  fericirea  co­  prin  dragostea  ei  pentru   despre  luptă,  iubire,  via­  dului".  plutesc  ici-colo  mici   le  de  ani.  cad  neputincioşi   inedită  a  acestei  munci.  Sd   să  explic.  M i-e  teamă  că   -   Aveţi  de  ghid  sd  pă­
         stea,  înfruntarea  v itre ­  pilului   bolezat  la  Vila   nepoţi  şi suprema  fericire   tă  şl  moarte,  fiind  in  a-                                                                                            răsiţi  vreodată   parchetul
        giei  vie ţii  prin  muncă                           o  simte  atunci  cind  îi   celaşi  timp  o  frescă  a   nori  de  ceaţă.  Paralel   cu   doboriţi  la  păinint  dc mina   ne  apropiem  de  oameni.  În­  aş  spune  poate  tocmai  ceea   forestier  ?
        —   calităţi  care  la  cei   Rossa  „Ferrucclo",  osti­  vede  din  nou  Împreună.                       drumul  pe  care-l   urcăm,   sigură  şi  viguroasă  a  meca­  trezărim  cam  ce-ar  vrea  să   ce  nu-i  frumos.  Ştiţi,  fie­
                                   litatea  fratelui  mare  ce­  Înfruntă   situaţia   mize­  anilor  1918-1945.                                                                                                                -   Niciodată.
        bogaţi  au  dispărut   a-                                                                                                             nicilor  de  fierăstraie.  După   ne  spună  lucrătorii   prin   care  simte  altfel,  arc  o  a-
                                   dează  făcfnd  Joc  senti­  ră   cu   energie   nebă-                          curge  in  sens  invers   un                                                                                  După  cum  am   reţinut.
        proape  cu  to iu l  sau  sc                                                                                                          ce  trunchiurile  lor  se  odih­  gestica  mişcărilor,   Parcă  numită  atracţie  spre  ceva.
        află  intr-o  stare  alterată.  mentului  incipient  de  iu ­  nuilă   şi   puternic   bun  T.  ISTRATE   piriiaş.  In  vocabularul  to­  nesc  pe  orizontală  ca  nişţe   pădurea  i-ar  fi  învăţat   să   -   Totuşi...  Ghoerghc  Crăsnaru  e   au?
          Caracteristicile  se  men­  bire.  Intre  cei  doi  fraţi                                               ponimic  al  oamenilor   de   mastodonţi,  cei  de  la  fie-   facă  pantomimă.  Au  ges­  -   în  fiecare  amurg  care   torul   unei   performanţe
        ţin  şi  în  lucrarea  dc  fa­  se  interpune  însă  impla­                                               aici.  acest  piriiaş  a  intrai   răstraiclc  mecanice  încep   turi  sobre,  sugestive  şi  poţi   ne  prinde  in  pădure.   ne   demne  dc  invidiat,  poate
                                          prejudecată
                                   cabila
                                                      —
        ţă,  deşi  are  un  profil   Ferrucclo  e  linul  depar­                                                                              să  le  taie,  cu  o  uimitoare   înţelege  o  poveste  întreagă   simţim,  nu  ştiu  cum.  parcă   chiar  unică  prin  părţile  lo­
        deosebit  d :  celelalte  ro­  te  de  ai  săi,  izolat,  i   se                                          sub  numele  de  „Valea  M a­  delicateţe  braţele,  capetele   după  expresia  feţelor   şi   mai  înalţi,  mai  sănătoşi  şi   cului.  Sîntem  siguri  că  de
        mane.  Scrisă  în  1945,  la   dă  o  educaţie  „aleasă".                                                 re".  Probabil  că  pe  albia                                                                               asemenea  fapte  şi  recorduri
        începulul  carierei  scrii­  A n ii  trec  şi  cei  doi  fraţi                                            lui  curgea  multă  apă  mai   încoronate  de  crengi,  lă-   după  cum  îşi  fac  semne  in­  mai  mîndri.  Iţi  faci  in  gînd   c  viind  biografia  lui.
        toriceşti  a  lu i  Pratolini,   trăiesc  departe  unul  de                                                                           sîndu-i  despuiaţi  de  podoa­  tre  ci.  Mă  apropii  de   un   socoteala   azi  am  tăiat  a-
        Cronica  unei  familii  se   celălalt,  înstrăinaţi.   Cu                                                 demult  sau  ii  zic  aşa  pen­  ba  ce  Ic-a  ţinut  atîta  vre­  tînăr  de  vreo  25-26  de  ani.   tîţia  fagi  din  care  sc  fac  a-   O
        desprinde  direct  din  au­  glndul  mereu  la  chipul                                                    tru  faptul  că  puţina   apă   me   tovărăşie   Zumzetul   Stă  lingă  rampă  in  picioa­  tîtca  şi  atîtea...  Aievea  mării  cu  neisto­
        tobiografia  autorului. Ca                                                                                care  curge  produce  un  zgo­  subţire  al  Herăstrăului   se   re  şi  măsoară   cu  bătaia   Stă  o  clipă  şi  tace.  Ochii   vitele  sale  valuri,  cinipiilor
        şi  la  Zaharia  Stancu,  a-   mamei,  autorul  sublinia­                                                                             aude  din  ce  in  ce  mai  tare.   lungă  a  ochilor  tot  parche­  de  culoarea  frunzei  de  fag   cu  nesfîrşilele  şi  înşelătoa­
        vem  de  a  lacc  cu  re­  ză  amar  pierderea  frnte-                                                    mot  destul  de  mare.                                tul  Urmăreşte  cu  mare  a-   i  se  mijesc  şi  pe  fată-i  ră­  rele  sale  întinderi,  păduri­
                                   lui:  „muriseşi  împreună                                                                                  mai  viguros  şi  nu  încetea­
        memorarea  copilăriei,  fil­                                                                                Ceaţa  se  ridică   leneşă                          lenlic  fiecare  colţişor  şi  loc   sare  o  undă  de  zhnhet  pu­  le  te  cheamă  şi  te  farmec
        trarea  ei  prin  optica  ma­  cu  ea"  (cu  mama  n.n.).                                                 lăsind  descoperite  vîrlurilc   ză  piuă  la  căderea  nopţii.                 ţin  melancolic.  Şi  din  nou   Răcoarea  tonifiantă,  semea­
        turului,  Iară  a  răpi  din   Prin  moartea  baronu­                                                                                 La  această  rapsodie  parti­  de  muncă.  Ai  impresia  fa
        farmecul  si  ingenuitatea   lui.  majordomul  protec­                                                    de  catarg  ale  copacilor.  To­  cipă  şi  alţi  „orchestranţi".   un  moment  dat  că  vrea  pur   continuă  :  ţă  şi  uriaşa  lor  statură,  cîn-
        anilor  primelor  cunoaş­  tor  rămîne  pe  drumuri.                                                      tul  e  scăldat  in  tăcere.  Pă­  Sunetele  lor  joase,  ritmice   şi  simplu  să  prindă  în  u-   -   Apoi  mai  este  faptul   tecul  cu  nuanţe  şi  tonuri  de
        teri.  Mesajul  social  se   II  menţine  însă  pe  Fer-                                                  durile  par  încă  a  mai  dor­  şi  cam  răguşite,  astupă  o   rechi  aindurife  pădurii.  Are   că  munca  noastră  de  aici   orgă  pe  carc-1  nasc  păduri­
        obţine,  ca  şi  în  Desculţ,   ruccto,  aven  nevoie  de                                                                             bună  parte  din  melodia  fie-   în  înfăţişarea  lui  ceva  spe­  are  ceva  aparte  şi  ca   să   le,  să  fie  oare   irezistibila
        prin  interferenţa  diferi­  o   fiinţă  pe  care  «s-o                                                   mi.  E  greu  să  trezeşti  co­                       cific  de  lucrător  forestier,   spun  aşa,  un  fel  de  poezie   chemare  ?  Uneori  pot   $i
                                   slujească  şi  s-o  iubea­                                                                                 răstraiclor.  Sînt  tractoare­
        telor  medii  pe  care  copi­  scă".                                                                      pacii  din  somn.  Dar  iată   le.  Aleargă  de  colo   piuă   de  îndrăgostit  al  pădurilor.   a  ei.     numai  aceste  motive   să
        lul  începe  să  le  cunoa­                                                                               că  la  ciţiva  paşi  în  urma   colo  prin  hhtoape  trăgind   Nu  c  vorba  de  un   îndră­  -   Da.  asta  datorită   şi   constituie  chemarea,  Dar  de
        scă,  realizindu-se  o  sfe­  Sărac,  Ferruccio   va                                                                                  după  ele  buştenii.      gostit  de  ,,frunză  verde"  ci   cadrului  in  care  vă  desfă­  cele  mai  multo  ori,  şi  in
        ră  complexa  a  realităţi­  trebui  să  înlim plne  via­                                                 noastră  se  aude  gălăgie.  Şi                       de  un  îndrăgostit  de  munca   şuraţi  munca.       cazul  reporterului   aceste
        lor  sociale.              ta,  să  lupte  pentru  a  se                                                  din   încremenirea  de   o    Pe  rampa.  ca  o  estradă,                         -   Ar  fi  şi  asta.     motive  sînt  mai  puţin  în­
                                                                                                                                              ciţiva  muncitori  cu  ţapine-   de  tăietor  de  pădure.   11
          Operă   autobiografică   menţine,  dar  educaţia  de                                                    noapte,  pădurile  îşi   înal­                                                    L-am  rugat  pe  tinărul  in­  semnate.
         de  o  frumuşele  unică   salon,  povara  de  preju­                                                     ţă  frunţile  spre  azur.  Liniş­  le  rostogolesc  trunchiurile   întreb  .*   terlocutor  să  ne  facă  cu­  Atunci  cînd   am  primit
        în  literatura  contempo­                                                                                                             greoaie  şi  lungi  ale  copaci­  -   După  cîte  sînt  infor­
                                   decăţi  şi  m oravuri  fac                                                                                                                                     noscut  ceva  din  palmaresul   invitaţia  de  a  face   acest
        rană,  „Cronica  unei  fa­                                                                                tea  e . spartă.  Vin  forestie­  lor,  La  gura  rampei  a  sosit   mat.  dumneavoastră  sînteţi   muncii  lui.  dat  fiind  fap­  scurt  poj>as  pe  Valea  Rmi­
        m ilii"  şi-a  ciştiqat  un  u-   din  el  un  dezarmat.  Are                                             rii.                        o  autoremorcă.  Citeva  mi­  tovarăşul  Crăsnaru  ?  tului  că  lucrează  de  peste
        riaş  renume,  critica  lite­  deja  17  ani  cind  sc  în-                                                                           nute  in  care  ţapinarii  fac   -   D a !          7  ani  ca  şef  de   parchet.   cului.  m-am  gindit  în  pri­
                                                                                                                                                                                                                              mul  şi  in  primul  rind  la
        rară  continuînd  să   o   lîlneşle  înlîm plător   cu                                                                                nişte  mişcări  ca  de  balet   -   $cf  de  parchet  ?  Prima  relatare  a  fost  un   oamenii  dc  acolo,  la  acei
        considere   capodopera     fratele  său.  Acesta,  chi­                                                   „RAPSODIA  MUNCII"          şi  autoremorca  este  gata   -   Asa  cum  ziceţi.  gest  prin  care  şi-a  ridicat   care  dau  zeci  de  bătălii  pe
        scrisului  lui  Pratolini.  I-   nuit,  mizer,  dar  hotarit                                                                          încărcată.  Astfel  pleacă  pri­  -   $i  cunoaşteţi  bine  pă­  ambele  braţe  făcînd  o  si­  zi  cu  arborii  seculari.   Si
        maglnală  ca  un  dialog   să  devină  ziarist,  mun­                                                                                 mul  transport  de  7  tone.   durea  ?             nusoidă  prin  aer.  N-am  în­  numai  dună  îndelunqi  cli­
        către  fratele  său,  mort   cea  din  greu  pentru  a  şi                                                  Citeva  clipe  de  linişte.   Pină  la  încheierea  zilei  le   -   O hooo!  Dacă  lucrez   ţeles  nimic.  pe  de  reflectare  şi  după  ce
        din  linerete,  cartea  se   realiza  idealul.  In  ochii                                                 O  linişte  relativă  in  care   urmează  peste  o  duzină.  Un   de  ciţiva  ani  in  inima  ei,   -   Ce  vreţi  să-mi  arătaţi   m am  convins  că  numai  da­
                                                                                                                                              muncitor  ne  face  atenţi.  Se   cum  să  n-o  cunosc!.   De   prin  asta  ?   torită  muncii  lor  peisajele
        bazează  în  mare  parte   pătrunzători  ai  fratelui,                                                    aidoma  violoniştilor  cc-şi
                                                                                                                                              pune  in  mişcare  iunicula-   altfel  eu  nu  fac  altceva  de-   ...A  ris  de  nepriceperea   capătă  poezie,  culoare   si
        pe  date  exaete  din  bio­  Ferruccio  apare  aşa  cum                                                   acordă  instrumentele.   fo­  rttl.  Un  semnal,  un  strigăt.,   cit  să  continuu  o  tradiţie.
        grafia  autorului  şi  o  fost   era  Sn  realitate.  Replica                                             restierii  îşi  revizuiesc  unel­  un  răspuns  şi  in  aer   sc   -   Din  partea  cui  ?  mea  şi...      farmec  am  ajuns  să   mă
                                                                                                                                                                                                    -   Uite  parchetul  ăla  din
                                                                                                                                                                                                                              gindesc  şi  la  celelalte.
        scrisă,  probabil,  dintr-o   e  concludentă:  „nu  des­  Rodica  Drmîon                                  tele  pentru  a  începe  o  nouă  aude  un  vijiit.  Suspendaţi  -   Din  partea  tatălui.  A  virlul  dealului  eu  l-am  tă­  GH.  JURCA
        dublă  necesitate:  aceea   copereai  niciodată  nimic   COPIL  —   acuarela  —   (Din  expoziţia   cercului
        de  mîngiiere  $i  confe­  cu  ochii  tăi".          plastic  al  Casei  de  cultura  din  Sebeş).
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11