Page 62 - 1965-09
P. 62
PA DIN 2 I DRUMUL SOCIALISMULUI 3334
71
I I 18 septembrie 1965
Căutări lor. Conducerea ate li i
C
erelor a fost îndrum a
tă să caute comenzi
direct la întrep rind eri \
m iniere si de explo
în rări, să nu mai aştepte ■: « i i i * i
tru stu lu i.
repartiţia
Cei mai buni Specia
liş ti au fost orqanizali D E V A : Procesul profesorului
in tr-u n colectiv care a I
W e ir — cinem atograful „P atria" ,* Un
p r o p r i u luat în studiu pro ble şoarece printre bărbaţi — cinem ato llf> & 0 D U C 6 K I Î V & C A 2 Â *
graful « A rta "; PETRO ŞANI; Sări- :
ma fabricării în ate li
ere a pieselor care se tură in întuneric — cinem atograful illl BAZĂ OE R E P 4 P T I T I I URMATOAREl'e
aduceau din im port. „R epublica” ; Un lucru făcut la tim p
M u n c ito rii au fost o r — cinem atograful „7 N oiem brie" ;
brigăzi,
c u r t e ganizaţi în specializat LUPCNl : Pensiunea liculanka — c i i
care s-au
nem atograful „C u ltu ra l" ; SIM ERIA ;
pe Qonuri de muncă. Asta-i lot ce s-a intim plat — cine ! © REMORCI BASCULANT
Aveam în m inte i- cunoaştem m ulte u n i Ino vatorii au fost m atograful „M u re ş u l” ; A LB A 1U-
m aqiiiea unei hale in* tăţi uni regiune cate m obilizaţi să caute re L IA : Romulus şi Remus — cinema
ţesaie cu masim-unei- au in ve stiţii si mai zolvări unor probleme toqraful „V ic to ria " ;. Veselie la A-
le, tractoare, pompe, puţine si lot uu-si în onro îngreunau a c tiv i capulco — cinem atograful „23 Au-
insialaţii de foraj. Nu deplinesc planul. De tatea de producţie. Dc qust" ; SEBEŞ; Femeia necunoscută
mai fusesem aici m ulte ori se justifica pildă, devenea o pro — cinem atograful „Proqresul" ; Ho ©CAMIOANE A M U
tre i ani. Aşa că nu prin explicaţia că nu blemă fabricarea a li lu l din Sau M arengo — cinem ato
mică mi-a fcsl m ira au qăsil constructori. celor necesare insta graful „Sebeşul" ; ORAŞTIE : Răz
rea cînd am intrat pe — N ici noi n-am la ţiilo r de foraj. M aşi bunătorul — cinem atograful „P a
poarta A te lie re lo r qăsit constructori — na existentă asigura tria" ,■ Porto-Franco — cin e
centrale de reparaţii ne spunea şeful ate ooar 90-100 kq. de m atograful „Flacăra" ; HAŢEG : Seu-
din A lb a-lu lia, si cinri lierelor. Am lăcut a- alice într-o zi, ceea ce ramouche — cinem atograful „Popu-
aproape cu n-am mai pel la o seama de în era insuficient C iln- la r' BR AD : W in e lo u — cinoinalo- «©MODELE DE TURNĂTORIE «LEMN
recunoscut nim ic. Ha treprind eri insă peste va m odificări la maşi qrafu! „Steaua roşie" ; LONEA : La
la pe care o ştiam am tot am (ost refuzaţi. nă au determ inat I
leaua neagră — cinem atoqra/ul „M i
reqăsit-o cu qreu, in Totuşi, planul dc in creşterea producţiei la n o rtiI"; 1LIA : Un enoriaş ciudat —
m ijlo cu l m ulior cons ve s tiţii trebuia re a li 000 kq. alice pe zi. $i i cinem atograful „Lum ina" ,■ HUNE
tru c ţii im punătoare ; zat ; a ltfe l nu nc pu in felul acesta s-.v.i spectacolul brigăzii artistice de D O A R A : O stea carte din cor —
dar aglom eraţia de team achita dc sarci adus m ulte îm bunătă a q ila lic „Bucurie, cin t si vese H cinem atograful Stadion „C o rvin u l*.
masim si u tila je a nile dc producţie. A - ţiri procesului dc pro Veşti culturale lie " precum şi evoluţia nume
dispărui. După cum tunci am h o lâ rit sa ducţie. roşilor solişti vocali.
am aflai, hala in tră în căutăm alte p o sib ili Cei peste 218 succlatori au
reparaţie capitală, cu tăţi. $i ne-am trans In vizită aplaudat îndelunq pe tin e rii /. R. T^A. Autobaza Deva
care p rile j i se vor form at ad-lioc in „în Socaci Cheorqhc, Badea Eva,
face si unele m oder treprindere" do cons Dar căutările colec la Ribiţa Trică Barbara si a lţii In curînd,
nizări. tructori. Am qăsit si tiv u lu i de la A te lie re cu acest spectacol se va pleca angajează :
zidari, si ficrari-beto- le centrate do repara- în turneu in lo calităţile Ohaba, Proqram ul 1 : 5,OG Cintece p a trio
nişti Si alte cateqorii Iii din Alba lu lia nu Form aţiile artistice ale cămi Sălaşul rlc Jos şi Pui. Î tice : 5,25 M arşuri sportive ,* 5,45
Şantier de meseriaşi speciali s-au oprit aici Pro- nului cultural din salul Crişan, Muzică populară din dife rite regiuni ii — şoferi pentru autobuze cu vechime de 5 ani neîntre
ale ţă rii; 0,10 M elod ii dislractive in
zaţi în construcţii in ductia anului 1006 si raionul Brad, au fost oaspeţii SOLOMON PO C/lNSC H! ( rupţi în funcţia de conducători auto;
sau atelier dustriale. Din cind in a anilor urm ători r i cetăţenilor din Ribiţa. A ici a corespondent terpretate de Remo Germani şi Pem- — taxatori pentru autobuze.
cînd am solicitat a ju dică noi probleme. fost prezentat un bogat program la C lark ,■ 6.35 M uzică de estraoă ; In funcţia de taxatori se angajează numai bărbaţi.
mecanic? to ru l specialiştilor. Experienţa arată insa artistic constinri din cintece şi „Cine ştie, I
7.15 Interp reţi dc muzică uşoară:
Bunăoară, pentru r i ră peste tot există re jocuri populare, interpretate cu A lexandru Jula, Lina Renaud şi Nico
De altfel, e qreu de dicarea castelului de zerve inepuizabile. Cei talent de a rtişti am atori price cîştiga“ Fidenco ; 7.30 Sfatul m e d icu lu i: Va-
apreciat oacă aici se apă am folosit s p riji de la Alba lu lia an puţi ca David V iorica, 11ic A- rieelc ; 7,45 P^tiini orchestrale din
execută mai m ult lu nul unor specialişti de învăţat un lucru im vram şi alţii. Spectatorii din Ri- (
op ere le; 8.30 „Ca pe Mureş, pe la
cră ri de reparaţii me la Întreprinderea de portant : pentru rea bila au consemnat prin bogatele In cadrul „Z ile lo r Vasile A- noi" — em isiune de muzică popu
„C ine ştie, cîstlqâ" pe tema !
canice, ori constru cţii construcţii — m ontaje lizarea sarcinilor de lor aplauze succesul a rtiştilo r a- Incsandri". la căm inul cultural lară 9,00 La m icrofon, melodia pre FABRICA DE CARTON ASFALTAT TURDA
în beton. Aceasta Braşov, care are o lu plan nu Lrebuie aştep m aiori. din Şiboi a avut loc concursul ferată ; 11,45 „M elodii... m elod ii” ;
pentru că sc înalta ra crare im portantă lîn- LAZAR a v r a m
tat totul din afară. A r 12.03 DLn folcloru l m uzical al po strada Horticulturii nr. IO, telefon ti20
pid un castel de apă, qă noi, la Fabrica de fi bine s.l se convinqă corespondent „V ia ta şi opera lu i Vasile A lec- poarelor,- 12,35 Program de p o lc i;
sandri". Cei 5 concurenţi
au
se apropie de forma produse refractare. din proprie experien „Nunta dat răspunsuri foarte bune, do 1
12,50 Concert de p /in z ; 13,45 llus-
d e finitivă o nouă hală Pentru ridicarea aco ţă do acest lucru sl trate muzicale.- 14,10 M elod ii îndră- V i n d e
industrială, se pregă perişului la hala de alte colective din re- Ia castel“ vedind o cunoaştere profundă q ite ; 15,30 Săplamina lite ra ră ; 15,45
a temei. Aceasta este numai una
teşte atacarea unor prelucrări mecanice a- oiune, cam mai lasă din m ultele acţiuni frumoase cu I din stoc, fără repartiţie
„M fndre-s cîntccele noastre" ; 16,30
noi capacităţi ric pro venm nevoie de o ma
în restantă cîte un La Sălaşul de Sus, a rtiştii a*
ducţie... cera puternică ; nc-au cartea organizate de către co Emisiune muzicală de la Moscova ;
indicator oe plan 1 m aiori ai căm inului cultural au
17,00 „Pc claviatura p ia n u lu i" — mu
— In u ltim ii ani a ajutat tovarăşii de la le ctivul bibliotecii. E COVOR P.C.V. (linoleum)
prezentat un frum os program a r zică de estradă ,- 17,30 M uzică vocala
crescut m ult planul întreprinderea de con N. AND RO NACH E tistic. De deosebit succes s au Prof. C O N ŢA N T R A IA N
lu cră rilo r de explorări strucţii siderurgice bucurat piesa „N unta la castel ’, corespondent de Emil Montia? 17.45 Program de
m iniere, in con diţiile din Hunedoara... $i muzică uşoara interpretat de G igi
unei intense m ecani asa, cu ce am qăsit I
M arqa şi Nicolae Nitescu ; 18,20 Me-
zări — ne spune in la noi, cu o m ină do Jodia populară şi interprelu-l prefe-
ginerul Ion Damian, a iu to r de ici, cu una RO M ANIA rat ; 18,55 Proqram de romanţe ; 19,25
şeful atelierelor. De- de colo, am reuşit să „C in t pentru tine" — muzică uşoară ;
siqur, odată cu aceas ridicăm o hală de I
20,00 Radioqa2(Ma de seară ; 20,30 M u-
ta, <\ sporit volum ul m ontai de 600 m p. şi zică uşoară interpretată de PaqqvLce
lu cră rilo r de în tre ţi una de prelucrări m e şi Nat King Cole,- 20,55 Dansaţi cu noi;
nere la utila je le m i canice c,c 050 m.D. A - La tîrg u rile 1
21,40 Cintec, joc si voie bună — e-
niere, ceea ce a atras cum se găsesc în exe .. m isiune de muzică populară ,* 22,20
după sine dezvoltare-) cuţie un castel de apă I P-rogrum pentru am atorii dansului.
atelierelor dc repa şi un depozit bază tu- in te rn a ţio n a le Programul II : 7.30 C iută K iril
raţii. bulară. Semov ,• 7,50 M elod ii populare ceru
Bilanţul pe opt luni le do ascu ltă to ri; 8,20 M uzică din
ne ajută să traqem opereta „V a ls u rile V ie n e i" de Slrauss-
concluzia că aici m un Rezerve ia de c a rte M onezy ; 9,03 Cintă orchestra de m u
ceşte un colectiv in i zică populară „D oina O lte n ie i" din 1
mos, care face din îndetnîna Pesle citeva zile vor fi expediate spre F ia n kfu rt pe C ra io v a ; 9,?0 Cintece pentru cei |
realizarea exemplară M ani m ai m ult de <100 volum e — Jucrări din toate do mici ; 10,35 Piese concertante de es- La
a sarcinilor de plan oricui m eniile ştiin ţe i şi tehnicii, lite ra tu rii beletristice clasică traoă , 12.20 A rii din operete 12,35 I
principala sa preocu universală $i românii, cu care tara noastră va participa M elod ii populare interpretate de Lî-
Aşa cum arată cifre
pare. Cu toate că în la T irg u l internaţional de carte ce se va deschide in li Creangă. Ion Drâqoi si llie Udilâ ;
7965 producţia qloba- le de bi'.ont, producţia 13,03 M elod ii din film e ; 13,30 „C in-
Sl in ve stiţiile au mers Juna octom brie în «acest oraş.
lă a înregistrat o creş tăm patria socialistă" — program dc
tere oe 23 la sută. mînă în mină. N-a Din ianuarie si pînă acum. cartea românească a mai cintece ,* 13.40 Pagini alese din nui- 1
fost însă totdeauna a- fost prezentă la tîrg u rile internaţionale de la Leipzig
planul nc opt luni a zică de opera; 14,10 M aica fante- I
fost depăşit cu (31 000 sa. Cu ani în urma — Si Varşovia, la exp oziţiile internaţionale de la W ashing zie pentru pian si orchestră pe mn- j
si nu trebuie mers
lei, iar la oroducti-j ton, Leipzig şi Edinburg. La acenslă ultim ă m anifestare tive poloneze de Chopin ,- 15,10 V al- i i
prea m ult înapoi —
marfă cu 6M 000 Ici. organizată de firm a „The Scotsman" din Edlnburq — ^u ri şi langouri celebre; 15,30 Solişti I C Ă R U C I O A R E L E ' P E N T R U C O P II OE TIPUL
M ai reţinem că s-au se lucra în asalt, unii la care au participat 150 de e d ituri din 15 ţări — două dc muzică uouularâ : Radu Simion si I „ I D E A L " M E D I A Ş
înreqistrat depăşiri la in dica tori de plan ră- lucrări româneşti au fost medaliate. Acestea silit supra- Dum itru M n liu ; 16,00 Program inter- I E L E G A N T E • U Ş O A R E « D U R A B I L E
productivitate, econo mîneau nercajizati. coperlcle „C u ltura moldovenească in -timpul lu i Ştefan pretat de orchestra filarm onică de I
m ii la preţul de cost O rqanizaţia dc bază Cel M are" apărută in Editura Academiei (grafician stat „B analul" din Tim işoara, d irijo r !j
si beneficii suplim en P.C.R. a analizat în Theodor Bogoi) şi „Sonete" de M ichelanqelo, puhli- N icolae Boboc; 16,30 A rii din ope- B
tare. O cifră atrage mai m ulte rin d u ri a- rele lu i V ordi ,■ 17.15 C intă Anqela B
reaslă situaţie, dar de cată de Editura pentru lite ratură universală (grafician
însă în mod deosebit M oldovan ,* 19,05 Din m elooiile lu i J
atentia : planul de in fiecare dală se sco Bogdan S lihi). Ion Vasilescu ,■ 19,30 Pagini de cală- I
ve stiţii a fost înde teau în evidenţă pro A nu l acesta ţara noastră va mai participa la T irg u l torie „P rin Franţa si Spania". N ote B
p lin it in proporţie de bleme care depăşeau International de carte de la Belgrad. de drum de Dan Deşliu ; 20,00 Cintă B
171 la sută. Punem, p o sib ilită ţile colecti (Agerpres) orchestra de ('strada a Radiotelevi- H
de.siqur, această cifră vului. Trecea multă v .iu n ii; 21,20 Canţonete de Gambar- fl
în leqâtură cu trans vrem e din an si nu dela, Tosti, Dcnza si C ardillo ; 21.40 I
form ările înnoitoare se primeau comenzi Pentru îmbunătăţirea M ic dicţionar de muzică uşoară — B
văzu le si atunci to iu l dm partea trustului ; lite rele H şi I ; 22.35 V ocţ cc nu se |
apare cit se poate de te aşlepla lu n i în sir calităţii oţelului pol uita ? 23.50 R itm uri vechi si noi
lim p e d e .. după uncie piese care — muzică de dans.
trebuiau să sosească La C om binatul siderurgic Hunedoara a avut loc I | I
din im port. In afara
Buletine de ş tiri si ra d io ju rn a le :
Se caută c.e aceasta, mai r»xii>> recent o şedinţă de lucru cu factorii care concură la 5.00 .* 6.00 ; 7.00 10.00 ; 12.00 : 14.00 ; (jrfÂ/i OAA/AîlEA/l/v â fiooszc
tnu şi unele deficient..- îm bunătăţirea ca lită ţii oţe lului livra t în tre p rin d e rilo r
16.00; 2200;
23,52 (program ul l),
constructori în organizarea pro constructoare de maşini. La şedinţă au participat cadre 7.30; 9.00; 11.00; 13.00; 15.00; | OfÂAf A/6//\r: m
ducţiei. din conducerea com binatului, ingineri, tehnicieni, m ai 17,00; 19.00; 21.00,-23,0 0 ; 1,52 |pro-
Fără îndoială, A te li Cu p rile ju l dezbate ştri. m un citori fruntaşi, a ctivişti al organizaţiilor de gram ul II). GfAtf
erele centrale de re rii cifre lo r de plan pe Traversind pădurea, lemnele co partid şi ai organizaţiilor de masă din sediile* olelărie. AAM/tr:• 0
paraţii din Alba lu lia 1065. com uniştii au boară pe cahlul suspendat al lunicu- Au fost puse in discuţie rezultatele obţinute, perspec
n-au un volum prea ho ta rit să schimbe lo rulu i spre rampa de expediţie. tivele ce exista pentru îm bunătăţirea continuă a ca li O fA m /?/ T i P Â S f ; 40- 76 x j§
mare de in ve stiţii. Dar complet fala lu cru ri- tăţii otelului şt m ăsurile ce se im pun in acest sens. TCtCVIZIIIHE
Foto: V. O NO IU
a— rMMOÂâSOABAMYnh
FOJBAL Emisiune pentru copii „Sună clopo VE/ezi// s/ A ie srzzw ^
19,00 Jurnalul te le viziu n ii ,*
19,20
BAZE TRAINICE 1
ţelu l" ; 20.00 T ele enciclopedie; 21.00
Retrospectivă u m o ristică ; 21.25 Film :
„U rm ele oue la al 7-lea cer" ; 22,40
Scară dc iazz cu Richard O şaniţchi :
PRODUCŢIEI VIITOARE DE GRIU Minorul Lupeni - I
23.10 Jurn alul te le viziu n ii ; Sport şi
1
buletinul m eteorologic.
C.F.R. Arad 2-8 (8-0)
După un an de muncă, m em brii coo- nătorilor. In perioada insâm întării buruieni vom aulica o lucrare de rlis- T M M PROBABIL
perativc-i noastre aqricole de produc s-a urm ărit ca sâm inla să lie în co r cuire. Pentru a asigura un bun pat în liln ire a restanta conlind pentru
ţie au strîns in hambare recolta de porată în sol la adîncimea stabilită q e im in a liv seminţei, înainte de insa- cam pionatul categoriei B. Ia Lupeni. |i CENTRUL ŞCOLAR AGRICOL
griu de ue cele 100 ha cultivate, care şî sa sc respecte densitatea. Fiind se m întaren q rîu lu i vom efectua încă o a făcut ca puţinul public spectator
întrece cu 300 kg la ha producţia pla mănat în leren bine preqălit si în ca arătură la adîncimea de 18— 20 cm. De să plece dezamăgit de la stadion. De PENTRU 24 ORE
nificată. Acest succes se datores^c drul epocii optime, q rîu l a intrat in asemenea, in vederea fe rtiliz ă rii te şi victoria M in e ru lu i este pe deplin
Vremea răm îne fru.moasâ, cu ce
hărniciei si priceperii cu care coope iarnă bine în fră ţii. Primăvara au fost renului am început transportul îng ră m eritată, rezultatul nu oglindeşte clar ru l pu ţin noros. V in tu l va sufla ALBA IULIA
ra to rii si m ecanizatorii, sub îndrum a adm inistrate pe o suprafaţă de 50 ha şăm intelor orqanice in cimp. Pe lingă raportul de forte de pe leren. M in e p o triv it din vest şi nord-vest. Tem
rea organizaţiei de partid, au aplicat îngrăşăm inte chimice. Efectul îngră gunoiul de grajd, vom aplica si în r ii puteau ciştiga la 5-6 g o lu ri d ife
în practică metodele aqrotehnice îna şăm intelor aplicate s-a concretizat în grăşăminte chimice. renţă, însă ci nu au putut să re a li peratura acrului in uşoară creşte
intate. C onsiliul dc conducere a acor faptul că de pe tarlalele fertilizate O atentie deosebită am acordai or- zeze un asemenea scor datorită sla re ; ziua va fi cuprinsă între 21 si anunţă câ primeşte înscrieri la concursul de admitere pentru
dat o alentie sporită executării la tim p s-au rccollat cîte 2.200 kq q riu la hec qanizării lo tu lu i semincej-. Acestuia i bului joc prestat îm preună cu cole 27 de grade, iar noaptea între 7 şi ŞCOALA PROFESIONALA DE MECANICI AGRICOLI ALBA
si in bune con diţii a lu cră rilo r de se tar. Pc suprafaţa respectivă preqăti se rezervă terenul cu un agrofond co gii Jor de la Aîad, în decursul aces 12 grade. Local, ceaţă.
mănat, în tre ţin e rii c u ltu rii si recol rea patului qerm inaliv $i semănatul respunzător, iar la semănat vom fo tei partide, ra tă rilo r exasperante ale IULIA cu durata de 3 oni.
tă rii ci. avind in vedere ca forţele s-au efectuat în bune condiţii, iar p li losi seminţe cu o valoare bioloqică lui Cotroază si Pleian.
si m ijloacele mecanizate să fio fo lo vi t n 1 s-a făcut la aparilia bu ruienilor. si culturală ridicată. Pentru esalonri- Cele două go lu ri au „cazul" în PENTRU URMĂTOARELE 3 ZILE
site in mod judicios în tim pul cam Realizările înregistrate în acest an rea lu cră rilo r la semănat şi recoltat, cea de a doua parte a în lîln irii, în Vrem e frumoasă, cu cerul variab il Acleîe necesare:
pa niilo r aqricole. la cultura g riu lu i ne dovedesc că a- vom folosi QOuă soiuri de grîu pen urma unui joc mai bun decit în p ri
Un accent deosebit s-a pus pe «le- veni rezerve însemnate pentru spo tru cultura mare. Sâminla necesară mele 45 de minute, cind cu greu s-a i şl .tem peratura staţionară. — Certificat de naştere (copie legalizată);
qerea terenului pontru amplasarea rirea continua a producţiei la hectar. este pregătită, fapt ce va perm ite să putut străpunge apărarea supranuine- — Certificat de absolvire a 7 (8) clase in original;
începem la tim p semănatul. Pregăti
c u ltu rii dc griu. Astfel, pe 80 la sulă Pe baza experienţei acumulate ne-am rîca n oaspeţilor. Jn min. 50 Precu-p — Recomandarea unui S.M.T. din regiunea Hunedoara din
din suprafaţa cultivată, qrîu l a avut propus ca în anul v iito r să obţinem rile făcute oină în prezent ne dau pătrunde în careu si deschide scorul care sâ rezulte câ în caz de reuşită va încheia contract pentru
cn plante prem ergătoare trifolien e si recolte si mai mari. De aceea, de ne garanţia că această lucrare va fi în p rintr-un şut sec. In continuare asis
cadrata în epoca optimă. M ăsurile tăm la un joc vioi. disputat la o sin Intilnire amicală intreţinerea în şcoală;
alte c u ltu ri tim pu rii, ceea ce a permis acum am luat măsuri pentru pregă
eliberarea din vreme si preqătirea în tirea unei tem elii puternice produc luate pînă acum şi hotărîrea ţăranilor gură poartă, dar m in erii nu mai în ■ — Certificat de sănătate cu analiza singelui şi radiosco-
bune con diţii a terenului în vederea ţiei viitoare de arîu. Din experienţa cooperatori de a depune toate efo r scriu piuă în min. 84, p rin Cărare, Pe stadionul „Cetate", in fala unui pie pulmonară.
tu rile pentru buna desfăşurare a in- scorul devenind asllel 2-0. Oaspeţii ■
însăm înlărilor. Pentru ca semănatul anilor Ireculi am constatat că ampla public numeros, s-au in tîln it într-o — Declaraţie câ nu suferă de epilepsie.
să se efectueze la un înalt nivel agro sarea c u ltu rii după plante prem ergă săm întâriîor de toamnă constituie o au avut citova contraatacuri pe ricu partidă amicală echipele M in erul Deva
tehnic am făcut un instructaj cu me toare tim p u rii perm ite însămintarea garanţie câ în anul v iito r vom obţine loase dar, datorită Jui M lhalache şi şi C onstructorul Hunedoara. Jocul a Concursul de admitere se va ţine la data de 23 septem
recolte lot mai sporite de qrîu, u n i Luban. ei nu au reuşit să inscrie.
canizatorii si cu briqaclierii, arătîn- g riu lu i la tim p $i in bune condiţii, fost plăcut, aclionîndu-sc deschis, in brie 1965 şi constă din următoarele probe:
riu-le ce co n d iţii aqrotehnice trebuie reali7Îiuiu-se De această cale sporuri tatea noastră aducindu-si o c o n tri S au remarcat Precup şi Luban de viteză si creindu-sc numeroase faze — Limba română, scris şi oral;
să îndeplinească această lucrare. La de 200—300 kg griu la ha. Dc aceea, buţie. însemnată la înfăptuirea sarci la M inerul. Halind şi Babo de la spectaculoase. C onstructorul a con — Matematică, scris şi oral.
C.F.R. Arad.
n ilo r pe care pa rtidu l )e-a pus in fata
alcqeren so iu rilo r pe care le-am cu l îmi am eliberat suprafeţele orupate s titu it un hun partener de joc form a Se primesc candidaţi în vîrstâ de 15-17 ani îm pliniţi la
tivat am ţin u t cont de faptul că în dc Duioase în mai nu lin de 10 zile lu crătorilor din agricultură tu p riv ire A arbitrat bine brigada bucures- ţiei M in erul. O notă bună pentru 31 decembrie 1965.
co n d iţiile noastre de climă si sol re după recoltarea lor şi am trecut im e la sporirea producţiei de qrîu. leană avind la centru pe Drug Vasile gazde o constituie frecvenţa s u lu ri
ajutat de M arin Constantin şi Pişcă- lor la poarta adversă. Partida s-a În
zultatele cele mai bune le dă soiul diat la executarea arăturilor.
IU LIU ROSSI ran loan. Informaţii suplimentare se pot obţine de la secretariatul
Ponca. lntroaqa cantitate de seminţe A rătura s-a făcut cu plug ul în a- inginer la cooperativa agricolă cheiat cu scorul de 3-0 în favoarea şcolii din Alba lulia, telefon: 39.
necesară a fost asiqurală, condiţiona qreqat cu grapa stelată. Pe parcelele din Strei, oraşul regional I. CIORTEA echipei M in erul prin g o lu rile marcate
lă şi tratată din tim p îm potriva dău arate mai din vreme şi pe care apar Hunedoara corespondent de Delios, Belea şî Cergo. 1$