Page 63 - 1965-09

PAGINA 3
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3334

VIZITA DELEGAŢIEI DE PARTID GUVERNAMENTALE

A REPUBLICII SOCIALISTA ftO M A M A m R. P. B U IG iRIA

Cuvântarea tovarăşului Cuvântarea tovarăşului La uzina de

maşini-unelte
Nicolae Ceauşescu Todor Jivkov

din Sofia

(U im nre din pag. î) deoloqiei clasei m uncitoare, la îm bo­ V ia ta internaţională demonslreazâ (Urmare din pag. 1) rare ? Desigur nu ar fi putut şi nu ria acordă şl va acorda şi de acum
găţirea experienţei comune a popoa­ însă efi existenţa im perialism ului con­ poate. Ţara noastră a obţinut ade­ înainte a ju to r moral, economic şi de (Urmare din pog. I)
relor care făuresc noua o n nd uire so­ stitu ie o sursă permanentă de înco r­ vărata sa independentă naţională şi altă natură ero icu lui popor vietna­
por, ridicarea standardului său de a o rîn d u trii socialiste. $i exem plul (ră deţine un rof im portant în pro­
cială. Abordarea diferită a unor p ro ­ dare în viata internaţională, dc în ­ suveranitate de stat, a crescut pres­ mez. (Aplauze puternice).
viată, suveranilalea şi independenta Bulgariei cit si cel al României, care cesul in d u stria liză rii socialiste a ţă­
bleme ale construcţiei socialism ului, călcare sistematică a norm elor de tig iu l său internaţional tocmai în ca­ .Interesele păcii cer să nu sc per­
naţională. (Aplauze puternice). Indus­ precum şi deosebirile de păreri în in ­ con vie ţu ire în tre popoare, alim entea­ în termene istorico scurte au obţinui drul lam iliel comune a ţă rilo r socia­ rii, in înzestrarea tehnică a celorlalte
tria României cunoaşte un continuu terpretarea unor probleme principiale ză noi focare de prim e jd ie pentru pa­ succese im portante în tonic dom enii­ liste, pe tem elia solidă a noilor re­ mită agravarea situaţiei din Europa, ram uri industriale. Munca şi realiză­
proces de creştere, perfecţionare şi ale situaţiei internaţionale şi m işcării cea lum ii, m enţine lerenul dezlănţui­ le dezvoltării m ateriale si spirituale, la ţii reciproce socialiste, participînd sâ fie dejucate încercările de a pune rile dumneavoastră sînt o ilustrare
adaptare la cerinţele progresului teh­ comuniste, nu trebuie să dăuneze co­ rii unui nou război m ondial. A lă tu ri esle sem nificativ, are o mare forţă a cliv la diviziunea socialistă in te r­ la dispoziţia îm lila riş tilo r vest-ger- a tale ntului şi capacităţii poporului
nic Contemporan. La sfîrşltu l acestui la borării frăţeşti in tre statele socia­ de celelalte stoic socialiste, de forţe­ dc atracţie. Cele două ponoare ale naţională a m uncii. inanl sub orice formă arme nuclearo bulgar de a crea tehnica modernă, de
an, producţia industrială globală esle liste. so lid a rită ţii lor internaţionaliste le iu bitoare de pace, Republica So­ noastre, care au scuturai robia capi­ distrugătoare, să fie înlăturate bazele a făuri o industrie socialistă pu te r­
de 2,2*1 ori mai mare decît în 1950, în lupta penlru victo ria cauzei socia­ cialistă România m ilitează activ pen­ talistă si dependenta im perialistă, merg Fără îndoială că re la ţiile dintre d i­ m ilita re şi sâ fie create zone denu- nică, înfloritoare. Pentru realizările
sarcinile planului de dezvoltare a lism ului şi păcii în lume. (Aplauze tru zădărnicirea acţiu n ilo r agresive cu încredere do calea aleasă — ca­ feritele ţări socialiste, precum şi în clearizale în d ife rite regiuni ale Ui­ cu care pc drept c u v in t vă puteţi
sistemul socialist m ondial in ansam­
economiei naţionale pe perioada prelungite). Practica demonstrează că ale im p eria liştilor, pentru salvgarda­ lea 6ooialism ului si a com unismului, blu, există şi nu poale să nu existe m ii şi mai ales in Europa. Impre»ină m indri, vă felicităm din toată inim a.
1960— 1965 fiin d îndeplinite cu succes. baza oe ne clin tit care asigură unita­ rea păcii m ondiale. (Aplauze p u te r­ asigură un avînl m ultilate ra l în dez­ deosebiri de păreri cu p riv ire la mo­ cu celelalte ţări participante la Tra­ Vă dorim , dragi lovarăşi, succese şi
(Aplauze). tea si coeziunea ţă rilo r sistem ului so­ nice). voltarea lor. dul de abordare, form ele şi m ijloace­ tatul dc la Varşovia, cu toate ţările mai mari în activitatea dc viito r, în ­
socialiste şi iubitoare dc pace, Re-
In anii regim ului socialist, in ţara cialist m ondial este respectarea nea­ Condamnînd cu hotărîre interven­ Nu de m ult o delcqatie a partidului le de soluţionare a unor probleme )>ublica Populară Bulgaria se ridică chinată pro p ă şirii economice a pa­
noastră au fost create şi s-au dezvol­ bătută a p rin c ip iilo r inte rna ţiona lis­ ţia im perialistă a S.U.A. în Vietnam , nostru a participat ia cel de-a;l IX-leu ale luptei revoluţionare şi construc­ ferm şi n e clin tit îm potriva p la n u rilo r trie i dv.
tat ram uri industriale noi, ale căror m ului socialist, a independenţei şi su­ poporul român şi-a exprim at în re­ Congres at Partidului Com unist Ro­ ţiei socialiste. Pol să apară şi con­ instigatoare dc război ale agresorilor, $i in tara noaslră — a spus in con­
produse sînt cunoscute şl dincolo de vera nită ţii naţionale, e g a lită ţii In petate rin d u ri deplina solidaritate cu mân. Ou acest p rile j am avut posibi­ tradicţii. N ar fi de loc dc mirare. iu apărarea păcii şi a securităţii p o ­ tinuare vo rb ito ru l — ca urm are a
hotarele ţă rii r Industria de u tila j pe­ drepturi, neamestecului în trebu rile cauza dreaptă a poporului vietnamez. litatea să vedom din nou cuceririle Fiecare ţară îşi arc co n d iţiile sale poarelor. (Aplauze puternice). p o litic ii P artidului Comunist Român
tro lie r, de rulm enţi, de m aşini-unelte interne, a va ntajulu i reciproc şi în tra ­ Tara noaslră a acordat $i va conti­ oam enilor m uncii români, transform ă­ sjjecifice, fiecare partid frăţesc acţio- Ambele noastre guverne acordă o de industrializare socialistă a ţă rii,
şi agregate complexe, de locom otive ju to ră rii tovărăşeşti, analizarea iu spi­ nua să acorde s p rijin poporului R.D. rile adinei efectuate în Iară sub con­ neoză in tr-o situaţie concretă, d ife ­ a lcn lic mare şi permanentă situaţiei de orientare susţinută spre dezvol­
Diesel electrice m agistrale, de trac­ rit tovărăşesc, dc înţelegere recipro­ Vietnam în lupta sa eroică. (A plau­ ducerea P artidului Comunist Român. rită. din Balcani, depune efo rtu ri penlru tarea cu p rio rita te a in d u slrie i m ij­
toare şi autocamioane, de u tila ] ener­ că, a tutu ro r problem elor de interes ze). România cerc cu holărîre a p li­ La Congres am luat cunoştinţă de Aceste deosebiri şi con tra dicţii se transformarea Balcanilor şi regiunii loacelor rle iproduclic şi creşterea iu
getic, de u tila j pentru industria ch i­ comun. (Aplauze puternice). carea strictă a A co rd u rilo r dc la Ge­ noul plan cincinal pentru dezvoltarea depăşesc şl se soluţionează însă prin M ă rii Negre în lr-o zonă a păcii şi ritm u ri înalte a ram u rilo r hotăritoare
mică şi de prelucrare a lem nului, Este ş liu l că în lumea capitalistă neva. încetarea agresiunii americane econom ici naţionale a României, de efo rtu ri comune, pe baza unitătu şi prieteniei in tre popoare. Ţ ă rile socia­ pentru progresul în tre g ii econom ii,
pentru industria alim entară şl uşoară. relaţiile dintre state sînt dom inate de şi retragerea tu tu ro r (ru-pelor străine planul de zece ani pentru dezvoltarc-i com unităţii intereselor fundam entale liste balcanite sînt un la clor acliv producţia in du striei constructoare de
maşini a cunoscut un avint continuu.
încheierea procesului de coopera­ inegalitatea economică şl politică, de din Vietnam , sp rijin ă propunerile Re­ energeticii Aceste documente trasen- ale ţă rilo r socialiste. Depăşirea şi so­ a) păcii, sint inspirate de po litica în ­ Sporirea producţiei industriei con­
tivizare a a g ricu ltu rii, atenţia deo­ dependenţa faţă de m arile puteri, de p u b licii Democrate Vietnam şi ale ză un vast program penlru avîntul luţionarea lor duce în mod obiectiv ţelegerii şi a re la ţiilo r de bună veci­
sebită acordată în tă ririi bazei el leh- amestecul brutal al cercu rilo r im pe­ F rontu lui N aţional dc Eliberare din continuu al României socialiste. l«i consolidarea în continuare a co­ nătate. Noi urmăm aceasta po lilică slrucloare de maşini — care a înde­
p lin it cu un an mai devreme sarci­
nieo-m aterinlc şi aplicării pe scară rialiste în trebu rile interne ale altor V ietnam ul de sud —- singura bază Ne bucurăm sincer de realizările eziunii şi u n ită ţii noastre de g lm li- mu din considerente temporare, de nile şesenalului — şi continua îm ­
largă a ştiin ţe i agrozootehnice au popoare, de încălcarea grosolană a in ­ de reglementare a problem ei vietna­ poporului român in industrializarea iv. la dezvoltarea şi pei feclionaroa conjunctură, ci pentru că ea corcs- bunătăţire a ca lită ţii produselor au
creat con diţii pentru creşterea pro­ dependenţei si suveranităţii naţiona­ meze. (Aplauze). socialistă. în a vîn tu l ag ricu ltu rii, in re la ţiilo r noastre reciproce. Si cu c il )>unde intereselor vitale naţionale a!e făcut posibila creşterea de trei Ori
ducţiei agricole, ceea cc a permis le. Exprim înd Interesele m onopoluri­ Luplînd cu ferm itate îm potriva po­ dezvoltarea c u ltu rii naţionale şi creş­ mai puternică este unitatea noastră, tu tu ro r po|)oarelor din Balcani, in te­ a exportului in acest domeniu faţă
satisfacerea necesităţilor de produse lor, teorii de tot felul proclamă na ţi­ litic ii agresive a im perialism ului, a terea bunăstării poporului Poporul cu c il mai cuprinzătoare este cola­ reselor păcii în Europa şt in întrea­ de anul 1959.
agro-alim enlnre ale populaţiei şi ale unea drept o catcqorie socială depă­ oricăror încercări de subm inare a nostru este convins că oamenii m un­ borarea noastră, cu cit mai perfecte ga lume, esle în unison cu prezentul
in du striei cu m aterii prime, crearea şită istoriceşte, înlocuirea ei cu orga­ independenţei şi suveranităţii popoa­ c ii din Republica Socialistă România sin i re la ţiile noastre reciproce, cu alit. şi v iito ru l popoarelor balcanice. Experienţa arată că numai dezvol-
rezervelor de stat şi a unor dispo- nizaţii suprastatale, cu „supraguver- relor, România îşi manifestă solida­ vor rezolva cu succes sarcinile noi, vor apnre mal puţine deosebiri şi tiud intens industria, şi in special
nibilită'ţî pentru export. ne". la adăpostul cărora im p eria liştii ritatea cu toate popoarele care luptă trasate de cel dc al IX-lca Congres contradicţii, cu a lit mai grabnic şi mai Este îm bucurător faptul că politica ram urile eî de baza, vom ))ulea asi­
să poată dicta n cslin q h crili în viata aJ Partidului Comunist Român (A plau­ de înţelegere, colaborare şi bună ve­ gura progresul continuu al ţârii, vom
Dezvoltarea continuă a economiei pentru eliberarea lor naţională şi so­ eficace lo vom b irui, cu n tîl mai grab­ cinătate găseşti? tot mal m ult un ră­ putea ajunge la n ive lu l ţă rilo r celor
a dus la creşterea ve n itu lu i naţional, pouoărelor. cială, penlru pace şi progres. Fiecare ze puternice). nică va fi dezvoltarea noastră socia­ sunet favorabil )a guvernele şt po­ inai avansate din punct de vedere e-
la Înflorirea ştiin ţe i ş i.c u ltu rii, la r i­ In conlTasl cu rea lită ţile existente popor trebuie lăsat să-şi hotărască Realizările poporului român, ala listă. a vin tu i general al întreg ulu i poarele din Grecia şi Turcia. A cor­ conomic. De aceea, ob ie ctivul eco­
dicarea sistematică a n ive lu lu i dc în capitalism , re la llilc dc tip nou din­ singur soarta, să-şi rezolve treburile tu tu ro r popoarelor com unităţii socia­ sistem socialist m ondial Acesta esle d u rile semnate anul trecut între Re­ nomic central al dire ctive lo r v iito ­
trai al populaţiei. tre ţările socialiste sînt menite să n- interne conform pro prie i sale voinic. liste, constituie o cucerire măreaţă o raportul dialectic dintre aceste feno­ publica Populară Bulgaria şi regalul ru lu i plan dc dezvoltare a econom iei
siqure dezvoltarea fiecărui stat so­ socialism ului Ele sint totodată o do­ mene.
D irectivele cu p rivire la dezvolta­ Im ix tiu n ile de orice «fel în viaţa po­ Greciei, au pus capăt situa ţiei anor­ naţionale în perioada 1966— 1970. a-
cialist, colaborarea frăţească între vadă a eficientei colaborări dinlre
rea economiei naţionale in perioada poarelor frînează progresul social, Elem entul esenţial legic în re la ­ male îndelungate în re la ţiile dintre probalc de Congresul recent al p a rti­
1966— 1970. aprobate de recentul naţiuni socialiste egale în drepturi, creează neîncredere in tre state, dău­ tarile socialistei a (oriei consGrucli ve ţiile reciproce d in lre ţările socialiste cele două ţări vecine, au deschis o dului, este continuarea în ritm sus­
suverane şi independente, în vederea a re la ţiilo r lor reciproce Acestea sint ţinut a in du strializării socialiste, creş­
Congres a) P artidului, situează în. nează colaborării internaţionale, pe­ decurgînd nem ijlocit din o tin tlu irca pagină nouă Sn aceste relaţii. Sîn-
progresului fiecăreia, în tă ririi în tre ­ relaţii reciproce de lip nou. necunos­ terea industriei grele, îndeosebi a
continu ări' în centrul p o litic ii noastre riclitează pacea mondială. dc stat şi socială de acelaşi l!p. din tem satisfăcuţi dc modul in care se
economice industrializarea socialistă gului sislcm socialist. (Aplauze puter­ Intensificarea acţiu nilor agresive cute înainte în istorie, re la ţii pătrun­ natura s<i socialista, din ideologia îndeplinesc acordurile, de evoluţia industriei conslrucloare de maşini.
a ţării, creşterea cu precădere a in ­ nice). ale cercurilor im perialiste din u lti­ se de sp iritu l a ju to ru lu i reciproc, al noastră comună m arxisl leninlsuî. este re la ţiilo r bulgaro-greceşti. (Aplauze). Circa Itlouă treim i din u tila ju l nece­
dustriei grele şi in special a indus­ In epoca contemporană, cînd inde­ mul tim p face mai necesară ca ori- in ternaţionalism ului proletar. unitatea, comunitatea intereselor noa­ Sint folositoare şi rodnice contac­ sar realizării in v e s liliilo r din econo­
trie i conslrucloare dc maşini. P otri­ pendenţa şi suveranitatea naţională cind creşterea vig ile ntei popoarelor, Chiar şi o comparaţie fuqitivă in ­ stre. In unitatea şi re la ţiile reciproce tele şt dem ersurile întreprinse pentru mia naţională vor li livra te în v ii­
v it prevederilor v iito ru lu i plan c in ­ reprezintă Una din aspiraţiile cele inai întărirea u n ită ţii de luptă a tu turo r tre re la ţiile reciproce, care domină frăţeşti dintre lă rile socialiste vedem lărgirea colaborării dintre Republica torul cincinal de industria noastră
cinal. se va menţine în ro n lin u a ic profunde alo popoarelor oprimate, fo ite lo r iubitoare dc pace pentru a in ţările capitalului si re la ţiile reci­ chezăşia p u te rii şi in v in c ib ilită ţii noa­ Populară Bulgaria şi Turcia. Sinlem constructoare de maşini
un ritm susţinut de dezvoltare indus­ ciiul popoarele se ridică la lupţă pen­ bara drum ul războiului, a salva ome­ proce dintre ţările din sistemul socia­ stre. a triu m fu lu i socialism ului şi co­ convinşi că m anifestîndu-sc bunăvoin­ P ailidul Comunist Român şi g u ve r­
trială a lă ţii. Valoarea producţiei glo- tru a-şi cuceri şi apăra oTeptut la nirea dc o catastrofă lerm o-nucleară list mondial, poale dezvălui ce cîfe- m unism ului, a păcii in lume. (A plau­ ţă atit din partea noastră, cit şi din nul R epublicii Socialiste România, a
.-ibaie,pc.ansam blul industriei va fi in fiinţa naţionala îm potriva -dom inatici care ar provoca distrugeri incalcula­ rcnlă înlr-adcvăr profunda, prin cip ia ­ ze). partea guvernului turc. relaţiile bul- sj)iis vo rb itoru l, consideră drept o
1976 cu c irc a .05, la sută moi mare de- im perialiste şi colonialiste, prom ova­ bile civiliza ţie i umane, U nile în lr-u n lă există între ele. 5?oi, com uniştii bulgari, poporul* (jaro-Lurce sc vbr dezvolta tot mat înaltă datorie internaţionolislă a sa
cîT în 1965. (Aplauze). rea reiatuT5r' internaţionaliste' ‘dintre; singur front, ţările socialiste, clasa Care este caracterul re la ţiilo r reci- bulgar, considerăm drept da toria ' favorabil tu tuleresUl ambelor ţari. să m iliteze pentru unitatea şi cocziu*.
ţările socialiste tixejcU jL,p: uriajă, în-^ nea sistem ului socialist mondial, pen^
>,'" ‘V6ti'TKîi,îffl|plui un’ complex m uncitoare internaţională, noile state proce d in lre tarile capitaliste? Nu noaslră interna ţiona liştii ca şi in v ii­ (Aplauze). In» dezvoltarea re la ţiilo r de colabo­
sun pentru dezvoltarea intensivă şi r/urire asupra dezvoltării S O flm ţii,’r * independente, mişcarea de eliberare este un secret pentru nimeni că a- tor să apărăm şi să respectăm cu Nu se poate să nu subliniem aici
asupra progresului social. rare frăţească între ţările socialiste,
m ultilaterală a a r|ricu llu rii. Se va largi naţională, mişcarea mondială pentru ceslca sini relaţii reciproce în care stricteţe p rin c ip iile leniniste pe care aportul guvernului R epublicii Socia­ pe baza cauzei comune a p rin c ip iilo r
baza tchnîco-m aicrială a acestei im ­ Epoca noastră pune in fala p a rti­ apărarea păcii au capacitatea reală acţionează legile iunqlei capitalist»'. sint făurite re la ţiile reciproce dintre liste România la pacificarea Balcani­ respectării independenţe! şi suve.ia-
portante rum uri a econom iei naţio­ delor comuniste sarcini dc marc răs­ de a salvgarda pacea şi securitatea Inegalitate în drepturi, exploatare, o tarile socialiste, să dezvoltăm m u lti­ lor, penlru dezvoltarea re la ţiilo r de n ilă liî, a egalităţii fu drepturi şi nea­
nale. astfel ca la sfirşitu l planului de pundere în organizarea Hipici popoa­ popoarelor. (Aplauze). luptă c-rincenă dc concurentă. inte rven­ lateral colaborarea tu lă rile membre bună vecinătate in tre popoarele bal­ m estecului în trebu rile interne, a-
cinci ani. să se rezolve în lin ii ge­ relor pentru eliberare naţională si .so­ România se pronunţă consecvent ţie brutală in trebu rile interne ale unor ale C o nsiliu lui dc A ju to r Economic canice. (Aplauze). van taju lui reciproc şi În tra ju to ră rii
nerale problem ele m ecanizării com­ cială. uentru o viată mai bună. pentru îm bunătăţirea stru ctu rii şi ac­ state — acestea sînt trăsăturile ca- Reciproc şi cu celelalte ţări socialiste Desigur, sîhtcm departe de a con­ tovărăşeşti.
plexe şi ale chim izării a g ricu ltu rii. Viata arată că deosebirile existente tiv ită ţii O.N.U., in aşa fel Incit arest racterislice ah re la ţiilo r reciproce ca­ în s p iritu l in ternaţionalism ului socia­ sidera c i s-a făcut lo tu l in domeniul
Considerăm astăzi mai necesar de­
Jn construcţia socialism ului. în dez­ in con diţiile concrete în care-şi des­ for in(crnationa) să oglindească rea­ pitaliste. Sc înţelege, că asemenea re­ list, al a ju to ru lu i reciproc tovărăşesc, re la ţiilo r dintre lă rile balcanice. D im ­ cit o iicin d ca |)opoarele iubitoare de
voltarea m ultilaterală a econom ici na­ făşoară activitatea fiecare partid co­ lită ţile lum ii de azi, să asigure re­ laţii duc )a dom inaţia celor puternici nl eg alităţii in drepturi şi al respec­ potrivă, după părerea noastră. mai pace, loalc forţele m ondiale ale păcii
ţionale. partidul nostru acordă o im ­ munist generează sarcini interne şi prezentarea echitabilă a noilor state asupra celor mai slabi, Ia frînarea tu lu i reciproc. sint o şefie de p o sib ilită ţi pentru ex­ şi progresului să-şi intensifice efor­
portanţă deosebită ro lu lu i ş liin lc i si obiective politice d ife rile de la ţara independente. Ne pronunţăm consec­ dezvoltării economici naţionale, la su­ Călăuzinuu se după p rin cip iile co­ tinderea colaborării economice şi tu rile îm potriva acţiu n ilo r agresive
c u ltu rii, ca laclor acliv al progresului la Ură. ceea cc face cn legile gene­ vent penlru universalitatea acestei punerea econom ici unor ţări in te re­ existentei paşnice, ţările socialiste, culturale dintre statele balcanice, ale im perialism ului, să-şi întărească
si civiliza ţie i. Înfăptuirea D îrecllvelor rale ale revo lu ţiei socialiste să se organizaţii si pentru restabilirea la selor m onopolurilor im perialiste şi, în inclusiv Republica Populară Bulgaria, pentru îm bunătăţirea continuă a c li­ unitatea şi să lu ple în lr-u n singur
Congresului va asigura ridicarea ni­ concretizeze in forme şi metode de O.N U a d re pturilor m arelui popor acest fel, la rmbmmnrea independen­ dezvoltă re la ţii economice cu ţările m atului p o litic din Balcani. Ca şi piuă front pentru a bara calea evoluţiei
ve lu lu i de trai al poporului, în flo ri­ o marc diversitate. Acesta este un fe­ chinez, al cărui singur reprezentant tei naţionale a acestor lari. capitaliste şi cu lă rile în dezvoltare, acum, noi nu ne vom precupclt clor- evenim entelor spre conflicte grave,
rea m ultilaterală a în tre g ii noastre nomen firesc si obiectiv, care nu tre­ legitim esle R. P. Chineză (A plau­ Cu cc am nntea ilustra moi expre­ participă în felul acesta la diviziunea lu rile penlru valorificarea acestor po­ penlru soarta om enirii.
societăţi socialiste. buie să afecteze re la llilc normale, ze). Considerăm. de asemenea, siv caracterul areslor relaţii decit cu internaţionala a m uncii. N oi m ilităm sib ilită ţi. Perm ifeli-m l, dragi tovarăşi, a spus
S a dezvoltat democraţia socialistă, tovărăşeşti, între partide, solida rita­ că încheierea T ratatului de pace ger­ faptele p rivito a re la intervenţia b ru ­ pentru re la ţii m u ltip le economice şi Ţara noastră este ferm hotărî UT «:a în încheiere vo rb ito ru l, să vă m u l­
a crescut rolul statului ca orqauiza- tea lor de clasă. După părerea pa rii- man — pornind de la realitatea is­ tală a sinlelor im perialiste în trebu rile com erciale cu aceste ţari pe baza şi de acuin înainte, umăr la umăr cu ţumesc incă o dală penlru prim irea
al construcţiei socialism ului, se dului noslru, divergenţele care ap^r torică obiectivă a existenţei celor interne ale unui şir de ţari din A fri­ p rin c ip iilo r ava ntajulu i reciproc, in Uniunea Sovietică .— bastionul ccl făcută delegaţiei’ şi să ne exprimăm
dezvoltă şi se intăieştc continuu na­ în sin ul m işcării com uniste pot ii două state germane — ar avea un rol ca, A.sia si Am erica Latina, încercări'e co n d ilii de egalitate in drepturi, făr-T mai puternic al păcii si socialism ului convingerea că vi/.ila noastră va con-
clarificate in tr-n atmosferă princip i- însemnat in destinderea in te rna ţio­ lor dc a-şi m en|inc dom inaţia econo­ nici un fel de discrim inare, foiă nici
ţiunea socialistă, care va continua să din hune. umăr la umăr şi cu cele­ Irib u i la dezvoltarea colaborării tră ­
fie încă m ultă vreme baza dezvoltării nlă, tovărăşească, dc stimă. încredere nală în Europa şi in întreaga lume. mică şi politică iu aceste lari, ele a un fel de dictat politic. ieşti dintre ţările noastre, la în tă ri­
şi respect reciproc, prin discuţii nc- România m ilitează pentru încetarea restabili într-o formă nouă vechile lalte ţări socialiste, să nucă o p o liti­
societăţii socialiste. că de pace şi coexistenţă paşnică in ­ rea prieteniei rom âno-bulgarc.
m iito ciîe de la partid Ia parlio, dc la cuisci înarm ărilor si înfăptuirea de­ o rîn d u iri colonialiste ? Tovarăşe şi lovarăşi,
Toate v ic to riile o b lin u lc în construc­ tre statele cu o rîn d u iri sociale diferite, Iu am intirea vizite i, colectivu l u zi­
ţia socialism ului sint rodul m uncii conducere h conducere (Aplauze pu­ zarmăm, pentru crearea dc zone de- Este clar că fată de asemenea rela­ C onvo rbirile noaslre cu tovarăşii sâ lupte cu persistenţă pentru unirea nei constructoare de m aşini-unelte
ternice, prelungite). Dezvoltarea nor­ nuclearizate, pentru interz.iccrea ne­ ţii reciproce, independenta naţională
devotate a m uncitorilor, ţăranilor şi condiţionată a folo sirii arm elor ato­ români au confirm ai lio lă rire a p a rti­ lu lu ro r forţelor antiim perialiste si de­ din Sofia a oferit delegaţiei un strung,
in telectualilor, fără deosebire dc mi- mală a re la ţiilo r dintre partide se şi suveranitatea statelor se transfor­ delor noaslre de a lupta pentru în­ mocratice. îm potriva oricărei forme cu rugăm intea de a ft predat unei
ţionalllate, al în fă p lu irîi p o litic ii Parti­ poale asigura numai pe baza p rin c i­ mice si distrugerea totală a stocurilor mă in fraze goale, si sint lipsite dc tărirea u n ită ţii m işcării in ternaţiona­ de colonialism si neocolonialism, îm­ uzine constrictoare* de m aşini din Re­
p iilo r independenţei, eg alităţii în existente, pentru lichidarea oricăror continui. Bulgaria capitalistă. core
dului Comunist Român, care aplica le com uniste şi m uncitoreşti şi « sis­ potriva oricărei aqresiuni im perialis­ publica Socialistă România.
drepturi, neamestecului in treburile blocuri m ilitare.
adevărurile qcnerale ale m arxism -!0- interne, respectării dreptului fiecărui cindva era o jucărie in m îinile sta­ tem ului socialist m ondial. Unitatea şi tei M ulţum ind în numele delegaţiei,
ninism ului la con diţiile concrete ale partid de a hotărî singur asupra p o li­ Cele două state ale noastre acţio­ telor im perialiste, constituie un exem ­ coeziunea noaslră sint o necesitate tovarăşul Nicolae Ceauşescu, întîm -
ţă rii noastre. (Aplauze). Conştiinţa că nează perseverent în sp iritu l apro­ plu viu. vitală pentru dezvoltarea cu succes Tovarăşe şt tovarăşi,
tic ii si a c tiv ită ţii sale practice, f *\- pinat cu v ii o va lii de cei prezenţi, a
de munca şi e fo rtu rile sale depinde plauze puternice) Noi conside­ pierii şi înţelegerii reciproce a po­ Cu toiu l altele sint relaţiile dintre a proces»ilui mondial revoluţionar, sp u s: Este cunoscut că m aşinilc-u-
înflo rirea ţării, punerea in valoare a poarelor europene şi din zona balca­ statele din lumea socialism ului. Rela­ penlru Infriua rca fo iţe lo r obscure ale As vrea să exprim aici convingerea
răm că ceea ce uneşte p a rti­ nolle sin t hotărîtoare in in du stria­
tu tu ro r resurselor şi bogăţiilor ci. bu­ nică. Noi considerăm că este nece­ ţiile reciproce d in lre ţările socialiste, reacţiunii şi im perialism ului, pentru noastră, a tuturora, că vizita delega­
dele com uniste este esenţial şi lizarea şl dezvoltarea econom iei unei
năstarea celor ce muncesc, constituie precum pănitor — lupta comună sară şi -posibilă statornicirea în aceas­ făurite pe p rin cip iile internaţionalis­ triu m fu l id eilor comuniste, penlru ţiei de partid şi guvernam entale ro ­ ţări Uzina dv. este o uzină bună. Vă
un puternic factor m obilizator în lu.pla penlru victoria socialism ului în tă regiune a unor relaţii de bună ve ­ m ului proletar, sînt relaţii dc colabo­ victoria păcii. mâno în ţara noastră este »in aport )a fellcilăn» din toată inim a şi vâ dorim
poporului noslru pentru conslruclia lume, pentru democraţie şi proqres cinătate si de colaborare paşnică, rare tovărăşească si ajutor reciproc Forţele im perialiste ale Statelor dezvoltarea şi întărirea în continuare succese şi mai m ari pe calea socia­
'ocialism olui. Aceasta ii sporeşte in ­ social, salvgardarea păcii popoarelor. ceea ce ar con tribu i la însănătoşirea frăţesc, de slim ă reciprocă şi năzuinţa Unite alo A m ericii recurg lot n»«i a prieteniei $i colaborării m ultilate­
iţie rea in p ro priile forlc, în v iito ru l re la ţiilo r internaţionale. comună de a merge umăr la umăr îna­ des la acţiuni agresive şi aventuriste. rale d in lre partidele si ţările noaslre lism ului şl com unism ului. Vă dorim
său luminos, socialist. (Aplauze). Partidul nostru este ho lă rît să m ili­ Partidul Com unist Român $î gu ver­ inte. Acestea sînt relaţii reciproce in ­ In situaUa actuală, datoria noastră, şi totodată va contribui la unitatea dv şl fa m iliilo r dv. m ultă fe ricire in
teze si în v iilo r cu hotărîre pentru
Cu c il fiecare tară socialistă devine apărarea si consolidarea coeziunii miş­ nul R epublicii Socialiste România îşi tre state cu adevărat libere, coaie în a com uniştilor din lumea întreagă, m işcării internaţionale comuniste şi viaţă.
mai puternică, işi dezvoltă economia, cării com unisto in lpm a liona le — bu­ exprim ă convingerea că dacă forţe­ drepturi, suverane, socialiste. $i toc­ esle să ne strîngem rin d u rile de m uncitoreşti, la unitatea sistem ului Delegaţia română a oferit co le cti­
şliîula. cultura, întreaga viaţă so.'i- nul cel mai de preţ al oam enilor mun­ le socialism ului, democraţiei, progre­ mai dc aceea re la ţiile reciproce so­ luptă, să m uncim din răsputeri pen­ socialist mondial. (Aplauze puternice, vu lu i uzinei daruri.
ală, cu a til mai m ult se întăreşte sis­ sului social şi păcii vor acţiona în cialiste presunun respectarea indepen­ prelunqite).
cii din întreaga lume. (Aplauze pu­ tru întărirea fro n tu lu i unic antum- După ce au părăsit uzina, m em brii
tem ul m ondial socialist, creste prcsli- strinsâ unitate in marele front al denţei si suveranităţii fiecărui stat Transm iteţi, scumpi tovarăşi si p rie ­
ternice).
q iu l şi in fluenţa socialism ului în lu ­ luptei antiim perialiste, pacea lum ii din comunitatea socialistă, o îm bina­ perialist, să dăm ripostă fermă fo r­ teni români, salutările noaslre frăţeşti delegaţiei şi persoanele oficiale bu l­
me. (Aplauze). Dragi tovarăşi. poate fi şi va fi apărată. (Aplauze). ţelor reacţiunii şi agresiunii. In te r­ gare care ii însoţesc au vizita t noul
România este holărîtâ să m iliteze şi re justă a patriotism ului şi interna­ P artidului Com unist Român si Com i­
Dragi lovarăşf, venţia armată în Congo şi Republica cartier de locuinţe „Zapaden park",
Apărarea păcii esle lin u l din o- iu v iito r cu toată puterea pentru a-şî ţionalism ului, a intereselor naţionala tetului său Cent ral. C o nsiliu lui dc
D elegaţiile noastre au constatai cu
bieclivele cele mai im portanţe ale aduce con tribu ţia la această cauză Dominicană, războiul din V ietnam ul unde numeroase blocuri sin t date în
satisfacţie că re la ţiile de colaborare ale fiecărei ţări socialisto cu Intere­ Stal si guvernului R epublicii Socia­
tim p u rilo r noastre In epoca actuală mareată. (Aplauze puternice). de sud, bombardamentele barbare a- folosinţă, iar altele sc află în p lin i
economică, lehnico-şliin tifică şi c u l­ sele comune ale întreg ulu i sistem so­ listo România, poporului român — con­
turală dintre Republica Socialistă Ro­ de adinei prefaceri socialo, cind pu­ Stim aţi tovarăşi şi prieteni, supra R epublicii Democrate Vietnam , structor ni socialism ului. Urăm din construcţie. In continuarea vizite i
terea de in riu rire a sistem ului m on­ cialist. Tocmai datorită acestor relaţii
mânia si Republica Populară Bulgaria Sinlem convinşi că vizita noaslră reciproce, ţările socialiste beneficiază acţiunile instigatoare în lr-o scrie de toată inima României socialiste avînl p iin Sofia, oaspeţii români au făcut
•se dezvoltă cu succes (Aulouze). dial socialist a crescut considerabil, in Bulgaria va contribui Ja întărirea alte regiuni alo lu m ii — toate acestea un scurt popas în cunoscutul parc
Schim burile comerciale sînt in 196."» cind influenţa partidelor com uniste dc posibilitatea dc a folosi mai iusl com inuu m ultilate ra l (Aplauze şi u-
şi ro lu l lor în viata socială sporesc re la ţiilo r de bună vecinătate şi p rie ­ sînt acte de agresiune făţişă ale im ­ „V ito ş a ’\ de pc m untele cu acelaşi
cu 80 la sută mai mari ca în anul tenie frăţească între popoarele ro­ şi mai complet resursele Io: naturale relc)
1959. Realizările obtm ule de cele două lot mai m ult $5 se lărgeşte frontul mân şi bulgar. (Aplauze puternice) Si umane, de a-si dezvolta rapid o- perialism ului american, care încearcă Gheorqhi D im itrov spunea : „Este nume, din apropierea Sofiei.
tari în dezvoltarea si diversificarea o- m işcării antiim perialislc, sa u creai sâ înăbuşe lupta de eliberare a po­
con diţii favorabile pentru zădărnici­ Exprimăm incă o dată cele moi v ii conomia naţională, in clusiv ram uri ole necesar ca de la naşterea copilului,
conom ici creează co n d ilii tot mai fa­ m ulţu m iri conducătorilor Partidului poarelor prin forţa armelor.
vorabile pentru lărgirea colaborării rea încercărilor cercu rilo r im peria­ Comunist şi guvernului, organelor dc industriei qiele, de a participa tot mai Statele U nile ole A m e ricii se an­ la Sofia sau la Bucureşti, în Bulga­
lor m ultilaterale, pe baza avantajului liste de a arunca omenirea înfr-nn partid şi de stat locale, oam enilor eficient la diviziunea socialistă in te r­ ria sau in România, mama, alăplîn-
reciproc. Un exemplu în acest sens il nou război mondial, pentru apărarea m uncii bulgari, penlru atentia şi os­ naţional ă a m uncii. Toate acestea con­ gajează din ce in ce mai m ult iu răz­ ou-l pentru prima dală, să-î insufle st DE LA MINISTERUL
constituie elaborarea iu comun a stu­ şi consolidarea păcii, fu aceste con­ pitalitatea pe caro au acordat-o de­ boiul pe care l-au provocat în Asia să-l in vcle mereu că rom ânii si b u l­
d iţii fiecare stal. mare sau mic, poar­ stituie o bază m ateriala de nădejde,
d iilo r si proiectelor privitoa re la h i­ le g a te i noastre, in fol tim pul v iz i­ dc sud-csl. sporesc continuu con tin­
drocentrala dc De Dunăre, in zona tă răspunderea pentru soarta păcii tei, penlru prietenia manifestată faţă prin care sc întăreşte independenta garii sint Iraţi pc veci". (Aplauze în ­
Tslaz-Somovii care urmează să se con­ mondiale, poate şi trebuie să-şi adu­ dc poporul român — constructor al naţională şi suveranitatea dc stal a gentele lor m ilitare şi armamentele delung rcpetale). iNVAţAMimULW
struiască cu lo fţe un ite in anii urm ă­ că contribuţia activă la slăbirea în­ socialism ului. (Aplauze puternice). fiecăreia din ţările noastre, sc dez- pe «pămîntul vietnamez, încalcă nor­ Trăiască şi sâ se întărească priete­
tori. Semnarea acordului de colabo­ cordării internaţionale, la dezvolta­ Com uniştii români, întreg ul noslru vollă si înfloresc naţiunile socialis­ mele şl legile internaţionale. nia dintre poporul bulgar şi poporul
rare p " perioada 1966-1970 prevede rea re la ţiilo r de încredere între po­ In tim pul co n vo rb irilo r cu tovară­ M in iste ru l In v ă ţă iu in liilu i face
poare. popor, urează com uniştilor bulgari, te, cullura lor naţională. român (Aplauze şi urale). cunoscut că in ziua dc 2’>\ septem­
intensificarea schim burilor reciproce
poporului (rate bulgar, să obţină re ­ şii români s-a m anilesla! o deplină
dintre cele două lări. Sinlem convinşi La baza p o litic ii internaţionale a zultate tot mai mari în opera de de- Dacă Republica Populară Bulgaria Fie ca această prietenie să se dez­ brie a.c. sc organizează un al d o i­
că dezvoltarea colaborării economice. R epublicii Socialiste România — ex­ săvîrşirc a construcţiei socialiste. îşi dezvoltă în lr-u n ritm rapid eco­ unitate de vederi cu p riv ire la situa­ volte şi să-şi imboqâtcască în perma­ lea concurs dc adm itere in învâ-
Ş tiinţifice si culturale va întări si m<»* presie a voinţei dc pace a poporului (Aplauze, urale). nomia naţională, şi dacă îşi ridică cu ţia din Aşia de s»id-est, om condam­ nentă conţinutul, să devină puternică ţă m in lu l superior, cursuri de zi .şi
m ult prietenia româno-bulgară. |A - român — sc află alianţa şi colabo­ succes cultu ra m aterială $i sp iritu a ­ nat agresiunea Statelor Unite ale ca Dunărea, care leagă cele două
plauzc puternice). rarea frăţească cu toate ţările socia­ Trăiască poporul frate bulgar şi serate.
conducătorul său — Partidul Com u­ lă, un ro l imens in aceasta a revenit A m ericii, ne-ain declarat pe deplin lă ri ale noaslre (Aplauze şi urale).
Este un fapt incontestabil că pro­ liste. In acelaşi timp, stalul nos­ nist bulgar. (Aplauze îndelungate, înscrierile sc primesc piuă în
cesul construcţiei socialism ului are tru dezvoltă relaţii de colabo­ urale). şi revine a ju to ru lu i reciproc ş» cola­ in sp rijin u l luptei eroice a poporului Trăiască şi sâ înflorească Republica ziua de 22 septembrie, ora M.
loc în con diţii dcosebbt de complexe, rare cu toate statele, indiferent dc bo rării noastre bu Uniunea Sovietică, vietnamez. (Aplauze). Ţara noa­ Socialistă România şi Rejmblica Popu­ C andidaţii uentru cursurile serate
d ife rile de la iară la ţară. Aceasla ne­ oriud uirca lor socială, in sp iritu l co­ Trăiască prietenia româno-bulgară cu celelalte state socialiste, re la ţiilo r slră susţine in tru lo lu l propuneri­ lară Bulgaria. (Aplauze şi urale). vor prezenta adeverinţa de la lo ­
cesită ea, pornind dc la învăţătura existentei paşnice. Partidul şi guver­ (Aplauze -prelungite). reciproce de lip nou dintre lările le guvernului R epublicii Democrate Trăiască unitatea şi coeziunea co­ cul (ic muncă, din care să rezulle
m arxist-leninistă, fiecare parlio să-si nul tă rii noastre pornesc de la con­ Să se dezvolte necontenit unitatea noastre. Oare tara noaslră ar fi putut Vietnam şi ale Frontului N aţional de specialitatea şi funcţia în care lu ­
să se întărească
ţă rilo r
socialiste,
stabilească linia politică, etapele, fo r­ siderentul că re la ţiile dintre state se coeziunea m işcării com uniste şi mun­ m unităţii socialiste, unitatea şi coezi­ crează.
mele şi metodele construcţiei socia­ pot desfăşura normal numai pe te­ citoreşti internaţionale. (Aplauze pu­ să creeze şi să dezvolte o industrie Eliberare din Vietnam ul dc sud cu unea m işcării internaţionale com uniste in fo rm a ţii detaliate asupra numă­
liste corespunzător co n d iţiilo r sale m eiul de nezdruncinat al p rin c ip iilo r ternice). modernă — energetica. siderurgia p riv ire la reglementarea situaţiei din şi m uncitoreşti. (Aplauze prelungite). ru lu i de locuri, pe facultăţi si sec­
concrete, pa rticu la rită ţilo r istorice şi respectării independentei şi suvera­ proprie, construcţia de maşini, chimia, acea si A regiune. înainte, spre noi vie fo rij în Cupla ţii. precum si orice alte lăm uriri sc
naţionale ale fiecărei ţări. gradului ei n ită ţii naţionale, egalităţii în drepturi, Să trium fe cauza păcii şi progresu­ în termene a ltt de scurte fără un Credincioasă in ternaţionalism ului ob|in de la secretariatele facultă­
de dezvoltare, adueîndu-si astfel con­ neamestecului in tre b u rile interne şi lu i social în lumea întreagă. (A plau­ penlru socialism şi pace. (Aplauze ţilo r.
trib u ţia la dezvoltarea creatoare a L- avantajului reciproc. (Aplauze). ze puternice, prelungite, urale). astfel de ajutor reciproc şi colabo­ socialist, Republica Populară Bulga­ puternice, prelungile, urale). ^ »