Page 64 - 1965-09

PAGINA
fam DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3334

A TEN A N EW YORK.
V in e ri scara regele Constantin A ntonio M ayobrc, reprezentan­
al Greciei l-a însărcinat in mod tu l personal al secretarului qene-
oficial pe fostul prim -m inistru ad­ ra! al O.N.U., U Thant, in Repu­
ju n ct în guvernul lu i Papandreu, blica Dominicană, urmează să s«
Stephanopoulcs, cu form area unui înapoieze la N ew Y ork pentru a
nou guvern grec. Un purtător de prezenta o inform are asupra acti­
cuvint al lu i Stophanopoulos a v ită ţilo r sale la Santo Dom ingo, re­
declarat că un număr de deputaţi, latează agenţia Prensa Latina. Un
Conflictul Congresul pentru !£AK: Tentativa pînă in prezent lo ia li Iul Fapan- purtător de cu vin t al O.N.U. a ară- y
consim ţăm intul
dreu, şi-au dat
tat că M ayobrc va răm ine aicî
să-l sprijine pe acesta in parla­
ment cu p rile ju l vo tu lu i dc înves­ cîtcva zile si va avea mai m ulta
consultări. După cura se ştie. A n ­
inda-pakistanez da lovityră de stat titu ră . P o trivit p u rtă to ru lu i de cu­ tonio M ayobre, preşedintele Co­
vin t, noul prem ier care a depus
astronaufici de la Hiena putea, cu s p rijin u l acestor depu­ Am erica Latină, a fost trim is in
m isiei economice a O .N U. pentru
în aceeaşi seară jurăm întul. ar
BAG DAD 17 (A qeipres). —
taţi să obţină m ajoritatea necesară Republica Dom inicană in luna mal
SRINAG HAR 17 (Agerpres) — A q e n ţiiie de presă relatează că ten­ pentru a inform a C o nsiliul dc Se­
A ge nţiile de presă relatează că tativa de lo v itu ră de stat, organizată în partament pentru a prim i in- curitate asupra co n flictu lu i căruia
in tot cursul z ile i de v in e ri au A TE N A 17 (Agerpres). — joi de un qrup de m ilita ri sub condu­ veslilu ra. 1 s-a pus capăt acum câteva săptă-
continuat luptele in tre trupele in ­ In cadrul celui dc-al X V l-le a Congres pentru aslro- cerea prem ierului irakian, A bdel Raz- S A N A A . m in i prin formarea actualului gu­
diene 5'i pakistaneze. Trupele in ­ zak, a fost lichidată. O rganizatorii lo­ C om itetul pentru restabilirea vern p ro vizo riu condus dc H co lor
diene au ocupat, p o triv it unui p u r­ nautică de la Atena, lu cră rile continuă pe secţii. O deo­ v itu ri urmăreau înlăturarea preşedin­ păcii in Yemen a dat p u b licită ţii Garcla Godoy.
tător de cu vîn l oficial indian, po­ sebită im portanţă a prezentat comunicarea profesorului
telui A ref, care participă la lu cră rile ţol scara un com unicat in care a-
z iţii dincolo de canalul lch og il, francez T. Fiscauld, ,,Problemele som nului in tim pul conferinţei arabe la nivel Înalt de la rală că acordul dc la Djaddah a ISTANBUL.
situat la 12 kilo m e tri de oraşul Casablanoa. A qenţia Associated Press, fost aprobat de to ţi reprezentanţii
Lahore C ercurile oficiale in d ie ­ zb o ru rilo r cosmice de lungă durată". Făcind o paralelă citin d surse din capitala Ira ku lu i, re­ p o litic i din Republica Arabă Ye­ La 16 septembrie s-a deschis (I5
ne, relatează France Presse, au in tre fenomenele care se petrec in tim pul zbo ru rilo r cos­ Istanbul, in prezenţa prim u lu i m i­
latează că in tară a fost restabilit ca l­ men. In prezent, acest com itet işl nistru al T urciei, U rquplu, cel
declarat că India nu intenţionează m ice şi cele ale avioanelor cu reacţie el a subliniat că mul, iar situaţia este controlată de qc- îndreaptă activitatea spre îndepli­ de-al doilea Conqres Internaţional
să ocupe oraşul Lahore. zborurile cosmice de mai m ulte ore au o acţiune in h i- ne ia lul A bdel Rahman A rof, $ef ad­ nirea acordului cu p riv ire Ia înce­ de comerţ al tutun ulu i. La congres
Postul de radio Car aci a trans­ ju nct al S tatului M aior al armatei tarea focului. In opt sectoare unde sînt prezenţi 150 de delegaţi din
b itivă asupra organism ului, ceea ce se observă si la irakiene, fratele preşedintelui. C itiiu l
mis că trupele pakistaneze din re ­ se desfăşurau o stilită ţi, se arată in 47 de ţări. Pe ordinea de ?t sint
pasagerii avioanelor. In alte secţii au fost prezentate o surse irakiene, aqenţia Reu:ter rela­ com unicat, s-au luat măsuri pentru înscrise probleme p rivind in du s­
giunea Lahore au respins atacu­ tează că fastul prim -m inistru al Ira ­ a se pune capăt lu ptelor armate.
serie de com unicări cu p riv ire Ia dezvoltarea tehnicii trializarea tutun ulu i.
rile lansate de indieni, pătrun- ku lu i. Taher Yehia, care se pare că
rachetelor. Un num ăr însemnat de com unicări a fost
zind pe te rito riu l Indiei. A v ia ţia R. P. BULG ARIA , In fo to ; noul spital din ora$u*l ar fi avut legături cu com plotiştii, a
prezentat Ia secţia dreptului cosmic . fost arestat la dom iciliu si că acesta
pakistaneză a bombardat, p o triv it Varna.
ar putea fi expulzat In Europa.
agenţiei Press Iru st of India, lo ­
calitatea indiană A m rilsar, p re ­
cum si alte contre din stalul Pund-
Jab. VIETNAMUL DE SUD Vizita In 0 1 S.S. a delegaţiei de partid
Surse ale ambelor părţi comba­
mh h i u ^ m — » ■GE9S2S
tante au declarat că in cursul lup­ şi guvernamentale a R.D. Germane
telor au fost înregistrate pierderi
O ATAC A l PORTELOR PATRIOTICE Q DEZERTARE IN
in v ie li omeneşti si echipament
M O SC O VA 17 (Aqerpres). mann, membru al B iro ulu i P olitic al
m ilita r. MASA A TRUPELOR GUVERNAMENTALE 9 AVIOANELE DE La 17 septembrie, la in vita ţia C,C. C.C. al P.S U.G., vicepreşedinte al
al P.C.U.S., P rezidiului S ovietului Su­ C o nsiliu lui oe M in iş tri al R.D. Ger­
BOMBARDAMENT AMERICANE CONTINUA RAIDURILE ASU-
prem si gu vern ulu i sovietic, a sosit mane, preşedintele C onsiliu lui Econo­
PRA REGIUNILOR CONTROLATE DE FORJELE PATRIOTICE la Moscova în lr-o vizită oficială dele­ miei Naţionale si alţii.
Conferinţa arabă gaţia dc partid si quvernamentaJă a Pe aeroportul V nu kovo deleqaţia a
R.D. C rmane condusă de W a lte r U l- fost intim pinată de Leonid Brejncv,
SAIGO N 17 (A gerpres).— vin cii. Agenţia de presă „E liberarea" bricht, prim -seorelar a& C.C. al P S.U.G. A lexei Kosîqhin, Anastas M ikoian,
P atrioţii sud-vietnam ezi au atacat relatează despre un nou caz de preşedintele C onsiliu lui de Stat al Kinidl M azurov, N iko la i Podqornii si
vin e ri dimineaţa un post guverna­ dezertare în m a s ă a trupelor R.D Germane. Din delegaţie fac par­ alte persoane oficiale.
mental in localitatea Don Go Cat, la guvernam entale. Un pluton din te W ilh Stoph, membru al B iroului In aceeaşi zi deleqaţia de partid si
II km de Saigon. A u to rită ţile saigo- cea de a 22 a divizie a trupelor sai- P olitic al C.C. al P.S.U.G., preşedinte­ guvernam entală a R D. Germane a fă­
neze au trim is ajutoare trupe lo r ata­ qoneze, dislocat în provincia Bing le C o nsiliu lui dc M in iştri, Erich Ho- cut o vizită lu i L. Brejnev, prim-se-
C A S A 5LA N C A 17 (Agerpres). cate însă p a trio ţii sud-vietnam ezi s-au Dinh, a trecut in întregim e de partea
necker, membru al B iroului
Politic,
Agenţia MEN anunţă că şefii de repliat înainte de sosiîea în tă ririlo r. fo rţelo r pa triotice cerînd să p a rtici­ secretar al C C . al P.S.U.G., K urt Ha- cretar al C C. al P C.U.S., A. Kosîqhin.
preşedintele C onsiliu lui de M in iş tri si
state st guverne arabe ou exam i­ Jn prim ele 15 zMe ale acestei luni pe la acţiu nile îm potriva trupelor a- ger, membru al B iro ulu i Politic, secre­ A. M ikcian, preşedintele Prezidiului REPUBLICA C U B A ; — F abrica de m otoare Diesel din oraşul
nat jo i seara, în cadrul unei şe­ forţele patriotice sud-vietnameze au mericane şi guvernam entale. tar al C.C. al P.S.U.G., A lfre d Neu- S ovietului Suprem al U.R.S.S. Cienfuegos. Fabrica de motoare e le ctrice din C enfuegos produce
dinţe Închise a conferinţei arabe atacat succesiv 10 posturi ale trupe­ A g e n ţiile de presă relevă că avioa­ m otoare cu p u te ri de 18 si 19 cai putere.
Ja nivel înalt, stadiul lu c ră rilo r lor regim ului de la Saigon şi celor nele de bombardament americane
de irealizare a pro ie ctu lui de de­ americane în p ro vin ciile Bac Lieu, „B-52" de la baza din insula Guam IN F O T O : Un Iot de m otoa re. , .
viere a apelor Iordanului si ale lticn Hoa, Tra V inh, Gia Dinh, Tay £u continuat Joi ra id u rile asupra re ­
a flu e n ţilo r săi, problem e p rivin d N inh si Quauy Nga, provocîndu-le g iu n ilo r controlate de forţele pa­ luwjii si Piaţa cârmă arabă BOGOTA. G E N E V A
colaborarea m ilitară a ţă rilo r a- pierderi grele In aceeaşi perioadă triotice bom bardind regiunea deltei Greva celor 10.000 dc fun cţio­
robe si situaţia din Federaţia A- p a trio ţii au doborit in p ro vin ciile flu v iu lu i M ekong. Totodată se rem ar­ nari $1 m un citori de Ia în tre p rin ­ Joi au început Ia Geneva ncqo-
rabici de sud şi din te rito riile Thu Dau M ol, Binh Dint, Tra V inh că că acţiunea combinată de ,,căuta­ D A M A S C 17 (A ge r­ N aţională a acestei să satisfacă ambele derile aparţinînd M in is te ru lu i Te­ cle rile din cadrul rundei Kennedy
din G olful Persic. P otrivit unor şi Kontum 6 elicoptere americane ca­ re si distrugere" întreprinsă de tru ­ pres). — ţă ri să aprobe ra tifi­ părţi, este greu de a- lecom unicaţiilor din Columbia, de­ p rivin d reducerea tarife lo r vamale
surse apropiate conferinţei, a fost re aveau la bord 12 persoane. T oto­ pele americane, australiene, ne oze e­ Problema aderării, carea actului de ade­ firm at. deoarece atît clarată la 13 septem brie in s p riji­ la produsele aqricole in tre m em brii
landeze şi vietnameze in regiunea G.A.T.T. (A cordul qencral pentru
examinată posibilitatea am inării dată p a trio ţii au atacat numeroase sau ab ţinerii K u w e itu ­ rare” . Se pare insă că k u w e ille n ii c it şi cer­ nul revendicărilor p rivin d sporirea
Ben Cat continuă fără să se fi sem­ anum ite cercuri de a- cu rile economice ara­ tarife şl comerţ). După cum su b li­
cu -1 ani a lu c ră rilo r de deviere a posturi de p o liţie atît din capitala nalat vreun contact m ajor cu fo rţe ­ lu i de la participarea faceri kuw eitiene în ­ salariilor, s-a încheiat jo i cu v ic ­ niază aqenţia Associated Press,
la Piaţa comună arabă
apelor flu v iu lu i Iordan si afluen­ sud-vietnameză cit şi din alte pro- le patriotice. be au nevoie de aces­ toria g re viştilo r. C ontinuă însă să „sta rtu l acestor negocieri este ti­
a constituit din nou clină de oata aceasta te fonduri.
ţilo r săi. una oin temele or in- mai m ult spre o alian­ Guvernu-l K u w e itu ­ se atle in qrevă fu n cţio n a rii M i­ m id şi ezitant, deoarece la ele nu
V in e ri dim ineaţa, solii de state cipale ale pa rticipan­ ţă economică cu res­ lu i a hotărît să supu­ nisterului ju stiţie i, precum si m un­ participă Pia|a comună” . P o trivit
$i guverne arabe s-au în tru n it ţilo r Ja C onsiliul eco­ tu l ţă rilo r arabe, te- nă pentru a doua oară cito ri din diverse între p rin d e ri co­ aqenţici, la negocieri n u . participă
pentru a examina, p o triv it agen­ fr&nţa : Altă personalitate politică nomic al L ig ii arabo, mîndu-se de o expan­ A d u n ă rii Naţionale lum biene — in total 20.000 de decit S.U.A., A n g lia şi alte nouă
în tru n iţi în cea de-a siune excesivă a com­ problem a ra tific ă rii a-
ţiei MEN, problem e de ordin m i­ şaptea sesiune a aces­ pa niilo r străine in e- cordului de aderare la oameni al m uncii. ţări din cele 79 de membCÂ.,. fllrţ
lita r şi financiar. Sc anunţă, to­ a făcut cunoscut că va candida fa tu i organism. c.onomia acestei ţări. organism ul arab. M i­ ATEN A. G.A.T.T.
todată, că m in iştrii afacerilor ex­ O bservatorii de Este vorba în prim ul nistru! kuw eitia n ■ Joi seara la Atena şi Pireu au
terne ai ţărilor arabe s-au în tru ­ presă din ţările arabe rin d de reprezentanţii finanţelor si com erlu avut loc noi dem onstraţii ale GENEVA.
nit pentru a elabora proiectul co­ alegerile prezidenţiale apreciază că in pre­ cercu rilo r de afaceri lui, Gaber El Ahmed populaţiei grece in s p rijin u l res­ In tre 20 septembrie şi 15 oclom -
zent K uw eitu l este de origine kuw eiliană, El Sabbah, a declarat pectării constituţiei $i democraţiei. brie va avea loc la Geneva con­
m unicatului comun al lu cră rilo r pus direct în fata al- care în u ltim u l tim p c-ccretarului general al ferin ţa internaţională a zahărului.
P.YRIS 17 (Aqerpres). — A n lie r este al patrulea candidat de­ La aceste m itin qu ri, organizate din
conferinţei care urmează să fie ăernativei; sau se vo sim t nevoia unor in ­ L iq ii Arabe, Hassounu, In iţia tiva U n iun ii fem eilor grece şl Secretariatul O.N.U. a trim is in v i­
O nouă personalitate politică a fă­ semnat in mod oficial, pînă in pre­
prezentat şefilor ric state şi gu ­ cut cunoscut în mod oficial că îsi de­ zent, pentru aleqerile prezidenţiale. alătura grupării eco­ ve stiţii mai consisten­ că ţara sa continuă să a U n iu n ii pentru drepturlte om u­ ta ţii de parliciparc uni număr de
verne. V in e ri seara, cel 12 şefi pune candidatura în alegerile prezi­ C eilalţi trei sint Francois M illerra nd , nomice riscînd să ţină te. în tim p ce m a jo ri­ 6e considere membră lui, au luat parte aproxim ativ 2.500 12 ţări membre ale conferinţei
seama apoi In re la ţi­ tatea fon durilor valu­ a C o nsiliu lui econo­ dc persoane. pentru comerţ si dezvoltare. La
de state si guverne, participanţi denţiale din Franţa de la 5 decembrie. susţinut dc „Federaţia s iîn q ii demo­ ile sale economice tare de care dispun mic al L ig ii si că se s firş ilu l conferinţei va ii adoptat
la conferinţă, s-au în tru n it in ca­ Este vorba dc Paul A n lie r, fost m i­ crate şi socialiste” , Picrre M arcilnacy, de punctul de ve­ in du striaşii de origine va strădui să obţină un nou acord care ii va înlocui pe
nistru. El va candida din partea „M iş ­ independent, şi Jcan Lonis T ixier*
drul unei şedinţe plenare pentru dere al pa rtenerilor, iie ku w e ilia n ă sînt de­ aorobarea A du nă rii cel din 1953, m odificat in 1961. Sc
cării ocm ocrale ţărăneşti” , prom iţind Vignancour, de extrema dreaptă. An- A M M A N .
a aproba com unicatul fina l în să m iliteze pentru „o politică de apă­ îoine Pinay, solicitat ne cîlcva partide sau sc va abţine in pozitate în băncile Naţionale p rivind ade­ In tre reprezentanţii qu vern ulu i aşleaptă ca acordul să fixeze noi
o
care sin i expuse po ziţiile ţărilor rare a intereselor permanente ale na­ de centru şi de dreapLa să candideze continuare, riscînd cu londoneze. rarea la Piaţa comu­ iordanian şi ai companiei b rita n i­ contingente de export şi noi pre­
ţuri. deoarece cursul m ondial
răcire a re la ţiilo r
al
Se parc că ccreri-le
cazul
nă arabă. In
arabe in problem ele înscrise pc ţiu n ii si ale dem ocraţiei, în cadru! in aleqerile prczindenţiale, nu şi-a celelalte patru ţări p riv in d o anumită ce „Cable and W ireless” a fost zahărului, scrie agenţia France
unei colaborări europene care să a- anunţat încă holărîrca. In te priveş­ cind o asemenea a- semnată o convenţie p o triv it că­
ordinea de zi a conferinţei $i pen­ membre (Iordania, Si­ „reglem entare” a de­ prohare aT fi ob ţinu­ Presse, cslc in prezent foarte scă­
sigure o dezvoltare progresivă şi ju s ­ te candidatul guvernam ental, el nu reia, incepînd dc la 1 ianuarie
tru a examina restul problem elor ria, Irak si R.A.U.) pozitării de valută tă. răm ine de văzut 19G6, quvernul iordanian va pre­ zut.
tă a tuturo r sectoarelor econom iei va fi cunoscut, probabil, derît peste
de pe ordinea de zi. , naţionale” . n u i m ulte săptămîni. Absent şi de la aceas­ constituie punctul de în ce măsură aderarea lua exptoalarea şi adm inistrarea
tă sesiune, guvernul în tiln ire al p o ziţiilo r K u w e itu lu i la men­ se rviciilo r de telecom unicaţie din SAN JOSE.
K u w e itu lu i a trim is cercu rilo r ce afaceri ţionatul orqanism eco­ Iordania. Tim p de 17 ani, exploa­ La San Jose (Costa Rica) se î n ­
p a rticip a n ţilo r un me­ kuw eitiene cu cele nomic va putea satis­ tarea reţelei dc telecom unicaţii făşoară lu crările celui de-al V l-lea
m orandum in care le ale reprezentanţilor c- face aşteptările. a til din Iordania a fost concesionată a- congres al Confederaţiei Generale
cer»; ,,să nu aolicc la conom iilor ţă rilo r ara­ ale cercu rilo r econo­ cestei firm e enqleze. a m u n cito rilo r costaricani (C.T.C.).
Kuw eit prevederile be. In oe mod va iz­ mice interne, cît $i D elcqaţii la conqres au adoptat o
pielei comune arabe, buti o „reglem entare” ale ce lo rla lţi parte­ CIUD AD DE G U A TE M A LA . rezoluţie in care cer să se pună
înainte ca Adunarea a depozitării de valută neri. capăt dependentei economice a
Partidul m uncii din Guatemala
(P.G.T.) a adresat un apel tu tu ro r ţâ rii fală dc S.U.A.
organizaţiilor internaţionale şi fo r­
Prima etapă a evacuării ţelor democratice din lume, che- LIM A .
m îndu-le să se solidarizeze *u Personalul spitalelor din Peru a
trupelor engleze din Libia lupta poporului guatemalez îm po­ declarat o qrevă pe terinen n e li­
m itat. ca urmare a refuzului gu­
triva m ăsurilor represive luate de
iunla m ilitară condusă de Pcralla ve rn u lu i de a .spori salariile. In
Azurdia. P.G.T. cere cu insistenţă semn de solidaritate cu qrevă per­
TRIPOLI 17 (Agerpres). — nea, instru cţiun i M in iste ru lu i M uncii
G uvernul Libiei a aprobat progra­ Si problem elor sociale să asigure de eliberarea tu tu ro r d e ţin u ţilo r p o li­ sonalului din spitalele peruvicne,
mul elaborai de com itetul m ixt li- lucru celor 1.300 de m uncitori li- tici şi a persoanelor cu vederi de­ lu cră to rii din celelalte in s titu ţii
biano-englcz cu p riv ire la prim a eta­ bieni care vor fi dispo nib ili In urma mocratice, in lcm n ila tc pe m otive m cdieo-sanîlarc au hotărît decla­
rarea unei qreve, dacă cererile
pă a evacuării trupe lo r engleze din punerii in aplicare a acestui p ro ­ arbitrare dc junta m ilitară din
Libia. Se ştie ea In urma trata tive lo r gram. form ulate nu vo r li s a tis fă c u t gict
Guatemala. guvern în timp de 3 zile. '
care s-au desfăşurat intre cele doua
ţă ri In problema lic h id ă rii bazelor en­ S S L
gleze de pe te rito riu l Libie i s-a ajuns
la un acord de princip iu p rivin d e- mai in acest canal a fost îndrep­
vacuarea trupe lo r engleze In trei e-
tope P otrivit unei declaraţii an teri­ tată apa unui rîu de munte care
oare a p rim u lu i m inistru Husseîn pune în mişcare turbinele centra­
Maazak, prim a etapă a evacuării tru ­ lei.
pelor engleze va avea loc înainte dc Potrivit calculelor proiectan­
s firş ilu l lu n ii m artie 1966. ţilor. apele viului vor permite ca
U. R. S. S. - In loto : Aspect din localitatea balneară „Donbass” din Masavdra (Crimeea). Guvernul libian a dat, de aseme- puterea acestei centrale electrice
neobişnuite să ajungă la 23.000
kW.
© m u z e u c o n s a c r a t care va adăposti un muzeu con­
Rocile miniere dc aici sînt mai
O M U LU I PREISTORIC sacrat omului preistoric. dure decît granitul şi permit cen­
Turneul preşedintelui In toamna anului 1964, în va­ © M IN Ă - CENTRALA tralei să funcţioneze mulţi ani.
lea rîtilui Kleazma. Ia est de ve­
chiul oraş rus Vladimir. un grup ELECTRICA © TEORIE REFERITOARE
începutul lu n ii septembrie mai m uli spre Am erica de prinsă anul trecut de qene- peni găsesc receptibilitate la Jeqăturilor economice şi c u l­ de arheologi sovietici. in hunte O mină situată in apropierea 0- LA DILATAREA
înscrie pe agenda p o litica Sud, considerată vreme înde­ ralul de Gaulle. Urmată ce in te rlo cu to rii latino-am eri- turale dintre aceste ţări. cu Otto Bader, au descoperit răşelului gruzin Tkvarceli va pro­ p A m în t u l u i
externe italiene vizita pre- lungată ca inaccesibilă, data cani. In acest sens se am in­ In Brazilia, Uruquav şi A r ­ M o rm în tu l unui om care a trăit
o învio rare a le gă tu rilo r co­ duce in cv.rînd nu numai huilă, Dacă. din punct de vedere al
sedintedui Saragat si a m i­ fiin d predominanta Statelor m erciale şi culturale ale teşte de vizita preşedintelui gentina. preşedintele Saragat acum 25.000 de ani. ci şi energia electrică. Ea va de­ volumului. Pămîntul ar fi con­
n istru lu i de externe Fanfun! U nite în această zonă geo­ Franţei cu ţările latino-a,me- R epublicii Chile, Frei. făcută si in te rlo cu to rii său au dis­ Mormîntul a lost descoperit tractat cu 45°'0. America de Sud
in sase ţări ne pe continen­ grafică. Ineficacitatea „A lia n - ricane, ea a deschis totodată în prim ăvara acestui an în cutat pe larg problem ele vi­ la o adbicime de 40 cm, sub veni mină - centrală electrică.
tul sud-american. Presa ita­ tei pentru progres” , oar mai Europa occidentală. Decla­ nei mai largi cooperări eco­ Principiul de bază al funcţio­ s-ar aplica exact pe Africa.
o fereastră pentru statele stratul de cultură, lutr-o groa­
liană si radioul relevă at­ ales acţiunile desfăşurate de vest-europene spre con ti­ ra ţiile sale publice au de­ nomice, acordarea de credi­ nării acestei centrale electrice Acest fapt a fost de foarte
mosfera favorabilă eu care S.U.A. pe plan m ilita r au monstrat că ţările Iatino-a- te, extinderea legă tu rilo r pă alungită era îngropat un băr­ constă in folosirea energiei hi­ multă vreme obiectul unor spe­
nentul sud-american. S-a a-
e in tim p in a l şclul statului 1- creat o stare dc sp irit puţin nunţat. de asemenea, că m i­ mericane sint to i mai m ult culturale si ştiin ţifice . Pre­ bat înalt cu umeri largi. In mor- draulice care pune in funcţiune culaţii ştiinţifice. Recent, un fi­
talian, $i mai ale»; perspecti­ favorabilă m enţinerii unor nistru l de externe al A n g li­ interesate în strînqerea le­ şedintele Saraqat, în cuvîn- mînt s-au găsit brăţări tine exe­ paletele turbinelor instalate în- zician britanic, K.M. Creer. a
va deschisă in te nsificării re­ re la lii de totală dependenţă gă turile* cu Europa occiden­ tarea rostită la M ontevideo cutate din colţi de mamut, pre­ tru-un puţ de mină inutilizabil. furnizat o teorie legată de aceea a
ei. M. Stewart, va vizita mai
la ţiilo r Ita lic i eu tarile lali- fală de Statele Unite. Prc- tala. arată că Ita lia priveşte cu cum şi numeroase mărgele din
m ulte capitale sud-america- Specialiştii din Cruzio au a- dilatării Pămîntului. Dacă, la un
no*americanc. Se aminteşte zenla m onopolurilor nord-n- ne. Elementul comun al tu r­ In asomenea conjunctură interes continentul sud-aine- os rotunde şi ovale. Cercetările iuns la această ideie datorită moment dat, volumul Pămîntului
cu acest p rile i că in ţările m cricane la Sud de Rio rican, care doreşte astăzi,
neelor preşedinţilor de Gaul- favorabilă neci, a losl in iţi­ au arătat că mărgelele erau ră­ faptului că minele din această ar reprezenta cca. 5 5 % din ac­
vizitate sau care vor fi v i­ Grande aîe consecinţe neta- ală vizita la nivel înalt ita ­ mai m ult ca oricind, să-şi măşiţele unor ornamente cusute tualul său volum, cu o suprafaţă
zitate (Brazilia, Uruquav. Ar- vorabile pentru dezvoltarea Je $î Saragat şi, ulte rio r, al lian. înainte dc începerea pună enerqia umană şi im en­ pe straie. Aceasta a permis să se regiune muntoasă au o construc­
qenirna, Chile. Peru şi VcMie- economică a ta rilo r latino- m in istru lu i Stewart este o ri­ turneului, m in istrul de ex­ sele boqătii în sluiba pro­ ţie deosebita. Straturile de căr­ complet descoperită şi fără apă
zucla). se află m ilioane rlc amerieane, care caută posi­ entarea spre contracararea terne Fanfani a prezentat gresului. reconstituie straiele omului dm bune au o înclinare de 55-60*. şi dacă s-ar dilata pînă la dimen­
em igranţi italieni, plecaţi în ­ b ilită ţi pentru a contracara influentei economice si cul­ am basadorilor lalino-am eri- La Roma se consideră că vechime, constathrdu-sc că ele Pentru a ajunge la stratul de siunile sale actuale, bucăţile sfă-
dată după prim ul răzbni rezultatele turne ului preşe­ se arra.uănă cu îmbrăcămintea cărbune trebuiau săpate mari ga­ rîmate care formează astăzi con­
influenta acestor m onopoluri turale a S.U.A., si mai con­ cani acreditaţi Ia Roma pro- ,
m ondial sau în ultim ele două dintelui Saraqat pot fi reci­ actualilor locuitori ai Extremului lerii de evacuare. Pentru aprovi­ tinentele ar avea cu aproximaţie
decenii. In asemenea condiţii s-a p ro ­ cret căutarea de noi pieţe de ie d u l creării în capitala Ita­ proc avantajoase pentru Ita ­ Nord. zionarea constructorilor a fost formele actuale. Continuă să ră-
In u ltim ii ani atenlia la­ dus cea d in lîi breşă Î11 *- desfacere pentru produsele lic i a unui Institut italo-Ia- lia şl ţările lalino-am ericone. In prezent s-a hotărît ca la lo­ săpat un canal de aezaj. După mhiă un mister natura forţei pro­
rilo r Europei occidentale a ceasta zonă de influenţă a- vest-europene. Se constată lino-am erican, considerai ca IO N M A R G IN E A N U cul descoperirii să se consI.ru‘a- terminarea construcţiei canalul digioase care a cauzat acest fe­
început să se îndrepte iot m ericană : călătoria în tre ­ că reprezentanţii vest-euro- un orqanism coordonator al coresp. Aqerpres la Roma scă o clădire din sticlă şi beton de acraj nu mai era necesar. Toc­ nomen.
Redaclia st adm lnlstialla zla iu lu l slr Dr Petru Gi nf ’ d M r U t? 75 U P5 1 ? 11 T.ixa plăiltâ Ie numerar cunlonn apiobărfi D n iM 'v t G^n Mie f'T T p nr 263 i«n 6 n . .1 • U: i- 1^19 - Tiparul 1 întreprinderea o o llu 'd ic â Huncdoara-Deva. 40.065