Page 66 - 1965-09

PAGINA 2
+ -----y - ------ DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3335

M I N I A T U R I

ALBINELE îşi aleg uneori ţit atit de mult incit au devenit
locuri ciudate pentru roit. Ast­ o adevărată pacoste pentru pă­
fel. s-au găsit peste 150 kg de şuni şi c.*pii. Acum s a hotărit
miere iu interiorul statuii ec­ să se „degajeze" regiunile din
vestre a generalului Robert Lee. nordul ţării de bivolii sălbatici.
Această statuie se află in piaţa După calculele specialiştilor, vor
principală a oraşului Richmond trebui sacrificate cca. 20QŞD0 de
din statul Virginia (S.UA.). Meş­ animale. ' w
terul chemat să repare statuia a &
i
M băgat de seamă că atunci cind căror ogoare se află departe de
FERMIERII sud-africani, ale
atingea calul de bronz cu cio­
canul se auzea un sunet straniu aşezări, speră să scape de leo-
*.VASILE ÂLECSANDR iC surd, ca şi cum in interior s-av parzii care le dau tircoalc. De
zece ani. printr-o selecţie rigu­
găsi un obiect moale. Curind,
spre marea sa uimire, a văzut
cum din botul şi nările calului roasă, dr. Daan Marais din Jo-
lwimesburg lucrează la crearea li­
La Mii ceşti dealurile coboară înapoierea socială a ţării sale: tru independenţă (1877). „Pencş ieşeau nenumărate albine. In cele nei rase de ciini care să poată
domol către lunca Şiretului. In „Am găsit libertatea înlănţuită de Curcanul". „Sergentul". „Eroii de din urmă s-a lămurit că gilul şi ucide un leopard. Incrucişind cîi-
această lume plină de poezie şi însăşi mina domnitorului" - no­ la Plevna", „Odă ostaşului ro­ pieptul calului de bronz erau ni Saint Bernatd cu dogi englezi
iarmec se află casa din care. .cu tează el cu amărăciune. mân" întregesc imaginea operei pline cu miere. şi danezi, el a reuşit să obţină
decenii în urmă. Vasile Alecsan- Un deosebit interes suscită ex­ de creaţie a lui Alecsandri. W un tip de cline dntărind 90 de
dri. „Bardul de la Mirccşti". ponatele care reprezintă valoroa­ Alte exponate din muzeu re ACUM o sută de ani în Au­
contemplmd în ceasuri de răgaz sa contribuţie a poetului la pre­ prezintă figurile unor actori con­ stralia au fost aduşi ciţiva zeci kg şi care poate sări ptişic o ba­
neasemuita privelişte spre Şiret, gătirea evenimentelor dm 1848. sacraţi (Matei Millo. Mihai Pas- de bivoli. Animalele s-au înmul­ rieră înaltă de 2,5 metri.
a scris popularele sale versuri. Sint cu deosebire semniiicaiive caly. Luchian. Ar ist il za Roma-
nescu). care au dat viaţă pe sce­
nă personagiilor create de Alec­
sandri; fotocopii după diplome ŞTIRI LITERARE
conferite poetului de diverse so­
cietăţi literare din străinătate ;
cărţi care vorbesc despre viaţa ■PREMIILE Jilerare ale U n iun ii lucrează la trilo g ia „R iu l Tum an-
pline de prospeţime şi optimism. două reproduceri: prima după o şi opera poetului, volume care T in e re lu lu i Iugoslav au fost de­ gan". A cţiunea rom anului sc des­
Azi. după 75 de ani de la stampă ce înfăţişează întîlnirca cuprind tălmăcirea lucrărilor sale. cernate după cum urmează: poe­ făşoară In perioada dintre slir.şi-
moartea poetului, păşim emoţio­ din casa lui Costache Negri de Parcurgem încet încăperile in ; zie — S vellanci -M akarovici (Lu- lu l secolului trecut şi eliberarea
bliana) pentru culegerea „Am urg'*
naţi in această clădire veche, ce la Minjina, în apropierea ora­ care a locuit şi a creat poetul şi si p o e tu lu i M ate Ganza (Zagreb) Coreei (1945).
păstrează amintirea locurilor un­ şului Galaţi, şi la care au luat in care se păstrează patina vre­ penlru culegerea de versuri „P ia ­ i'ir
de a locuit şi a creat Alccsandri parte Vasile Alecsandri, Nicolae mii. lată aici mobilierul şi obiec­ ţa m o rţii bune"; be le lrislică — IN K E N Y A a ieşit de sub tipar
un lung şir de ani. In primele Bălccscu, Ion Chica. Mihail Ko- tele folosite de Alecsandri: me­ s c riito ru lu i Liubom ir Teşici pen­ rom anul „F lu v iu l oioslru44 de Ja-
încăperi este amenajat muzeul gălniceanu, Alccu Russo, Al. Go- se, scaune, fotolii, biblioteca, cu­ tru rom anul „In tim pul jo c u lu i-. me.s N guti. A cţiun ea Jui se petre­
„Vasile Alecsandri". Piesele a- fărul de voiaj, masa de lucru, ce in reg iu nile muntoase ale Ko-
cestuia dau o imagine vie a ac­ lescu: a doua reprezintă o „Pre­ mapa. servieta şi costumul de di­ ☆ nyfii, populate de trib u l „k iy -
CU p rile ju l să rb ă to ririi m ile n iu ­
tivităţii multilaterale pe care a staţie" (Manifest) redactat de A- plomat. Parcă poetul ar trăi ae- lu i vietnam ez, la Hanoi se pregă­ ku yo ".
dcslăşurat-o Alccsandri alit ca lecsandri în 1848 şi adresat re­ vea... teşte „A n to lo g ia «literaturii v ie t-
poet. cit şi ca om politic. Intil- voluţionarilor. La plecare, răsfoim Cartea de nameze*4 în citeva volum e. T lN Ă R U L scriito r nigerian Ci-
nim o stampă de mari proporţii, Citeva exponate reflectă con­ impresii. Citim, consemnate de nua Acebe a term inat rom anul
înlăţişînd casa în care au locuit tribuţia poetului la pregătirea numeroşi vizitatori dm ţară şi i'iîr „Săgeata D om nului", a doua parto
părinţii poetului. Clădirea respec­ Unirii: facsimilul poeziei „Flora de peste hotare, aprecieri elogi­ SCRIITORUL Ştefan Heym din a unei triJogii. Tema acesteia este
tivă are o semnificaţie deosebi­ Unirii", cel al piesei de teatru oase despre organizarea ştiinţifi­ R.D.G, Jucreazâ in prezent la ro ­ lu.pla .îm potriva su p erstiţiilor şi
ob ice iu rilo r prim itive.
m anul „Z iua X “ . In etapa de strîn-
tă. In 1854, cind avea 33 de ani, „Florin şi Florica", numeroase că a muzeului şi a Casei memo­ gere a m aterialu lu i docum entar el
Alccsandri a chemat aici pe ţi­ articole. Ediţii din vasta operă riale. despre grija deosebită cu a cercetat cu (le-am ănuntul vastul • t-V
ganii robi de pe moşie şi Ic-a „Poeziile populare ale români­ care statul nostru valorifică moş­ m aterial aflat la A rh ive le de slat .SCRIITORUL n o rve g ijn N ils
întocmit act de dezrobire, lată lor". încununare rodnică de cer­ tenirea literară. din Chem ni Iz. Branlzeg a publicat un nou roman
reproducerea unei scrisori din a cetător pasional al folclorului, ca A. MJREA in liilu la t „P rin tre prie te n ii insule­
nul întoarcerii din Franţa de la şi facsimile după ciclul de poezii corespondentul Agerpres ’ lor Facroe", în care descrie via-
la pescarilor no rve g ie n i din nor­
studii, in care poetul denunţă scrise in perioada războiului pen-. pentru regiunea Iaşi i SCRIITORUL coreean Li G lii Eu
V e stitu l gorun al lu i Horea de la Ţebea. care a îm p lin it recent ?0 de ani dul O ceanului A tla n tic.

In prczcnl, în U.R.S.S. se teza autovehiculelor care fundate la aproxim ativ 400 de laptele de vacă, ba chiar a cărui vsuprafata oslo egală ■timp ce aştepta al şaptelea Cel mai vechi pod de p ia ­
studiază construirea unui trec. m. de coastă. are unele p ro prie tăţi n u tri­ cu cea a Franţei. Dacă a- vile i, la o vîrstă care cores­ tră din Cehoslovacia este
tren express care va lega ☆ ☆ tive în plus. ccaslă imensa rezervă de punde cu 80 ae ani pentru podul C e rbilor cin Pi-sek
M oscova de Leningrad. El Ascensoarele instalate în B otanistul englez A lexan- ☆ apă ciulce va fi exploatată, o fiin |ă omenească. con stru it în secolul X II. Le­
va avea form a unei racheta clădirea Radio C orporation der Rovor propune ca pen­ Intr-un raport prezentat atunci, afirm ă experţii, in genda spune ca cel m ai bă-
şi va atinge viteza de 200 of Am erica din N ew Y ork tru îm bunătăţirea alim en­ de O rganizaţia m ondială de decurs de o generaţie S i- Fiziologul francez A ndfe trin (lint<re co n stru ctorii po­
km pe oră. ating viteza record de 25,5 taţiei populaţiei din A m e­ m ctorologie s-a semnalat hara se va transforma In ­ Rolaiul a făcut o serje de dului a h o tărit ca acesta să
poarte numele celui care va
tr-o verita bilă grădină. Ca
☆ km /oră. Această vi;tcză c o prim ă etapă se va trece, experienţe interesante pen­ Irece prim ul peste el. P ri­
lru măsurarea se ns ib i lil fi li I
In lr-o piaţă din oraşul m ult depăşită de vileza as- cu a ju to ru l unei xeţelc vas­ pa pilelor gustative la orm. £ ’ m ul „trecător*' a fost un
censoarelor de îa mina ne
A n w c ilc r (R.F.G.) a apărut
Strigătul un automat neobişnuit. De aur Deep Leveh (A frica de te de irigaţie, la crearea a a stab ilit că unele persoane cerb izgonit d intr-o pădu­
re apropiată şi astfel s-a a-
1.500 noi oaze de cile 200
S u d ): 65 km /oră. De men­
îndată ce in tro du ci în el o
ţionat că înălţim ea cUIrirrii TI AŢI CA S A 0 hectare fiecare, pot percepe gustul zahăru­ doDtat denum irea de podul
monedă, aparatul începe să lu i chiar şi atunci cind se cerbilor.
vorbească In cinci m inute din New Y ork este de dizolvă o lin g u riţă din n-
el prezintă d o rito ru lu i Isto­ 242,30 m, i^r adincimea m i­ rica Latină să se cu ltive pe faplul că m ajoritatea copi­ La o fermă agricola din ecastă substanţă în 7 litr i ☆
nei de 1.860 m.
ria oraşului şi principalele suprafeţe mari o plantă din ilo r care se nasc iarna sint Insula Fehinarn (R.F.G.) din de apă ; în ce priveşte sa­ In tr-u n u i din parcurile
monumente eu llu ral-istorice ir Costa IUca, aşa-num ilul de sex masculin, iar cei Marea N o rd u lu i a încetat rea, proporţia respectivă publice din Kansas C itv
alo acestuia. G hidul automat La Bourncom oulh, în A n ­ „arbore de lapte1'. Prin care se nasc vara de sex din .viată „C io c îflia ", „vaca este de o lingură la 3 kg, (Statele U nite) se p o t( în lil-
vorbcşlc, la comanda. în glia, s-a făcut o experien­ practicarea, unor lă ie lu ri in fem inin. Deocamdată nu s-a m inune’*, care atinsese vîrs- iar in cc priveşte chinina ni in scrip ţii pe care se n e :
aermană, engleză, franceză ţă interesantă : pentru a coaja acestuia se obţine un pu tui da o explicaţie aces­ ta înainlală de 21 de ani — o lingură la 30.000 lilri. „S in tc li rugaţi să călcaţi po
sau olandeză. combaie acţiunea erozivă a lapte pe care costaricanii il tui fenomen curios. „C io cirlia *' a produs în iarbă*'. Se crede' cS' jn "fe lu l
☆ va lu rilo r oMipra lito ra lu lu i folosesc ca alim ent, pregă- tît decursul v ie ţii sale 155.000 La clinica <le chirurgie acesta p ieton ii cu veleită ţi
S erviciul circulaţiei ru ti­ a fost creată un fel de ba­ tindu-l în q i ferite m oduri. In regiunea Yardaia, din litr i (Ic lapte — conţinînd facială a In s titu tu lu i de me­ do contravenienţi îşi vor
ere din M oscova a fost do­ rieră din alge a rtificia le din Rover a putut constata că desertul Sahara, s-«a desco­ o cantitate de 4.550 kg. gră­ dicină nr. t din M oscova satisface asemenea veleită ţi
in i cu contoare de buzunar m aterlnl plastic. acesta, amestecat cu calea, perit la o adîncime de 5U0 sime — şî a născut şase v i­ se foloseşte cu şucccs m u­ în acest parc. cruţînd cele­
care indică cu precizie v i­ A lgele a rtificia le sini cu­ aproape că nu sc deosebeşte m. un imens lac subteran, tei. Decesul s-a produs în zica drept anestezic. lalte spaţii verzi.
Nori de
micromefeoriţi
„Strigătul" este o dramă psihologică, de un
profund realism. Povestea unei dragoste neferi­ In stitu tu l experim ental de construcţii de. apa-
cite. ai cărei eroi, înfăţişaţi cu o excepţională P o trivii unei ipoteze a astronom u­
ralaje ştiin ţifice „U N IP A N " (din R.P.- Polonă) stu­
putere de pătrundere, prin infinit de subtile lui .<ovit‘lic V la d im ir Radzievski, pla­
diază in prezent „fam ilia* in sta la ţiilo r eleclrom e-
netele gin sislom ul solar si Luna sini
nuanţări coloristice. schiţează tabloid veridic al dicalc — un sortim ent com plet de aparate şi In co n iu ra i'j dc nori de m icrom elco-
vieţii aspre, lipsite de bucurii a locuitorilor unui in stalaţii pentru diaghosticări anyiologiee radio- r i ţi.
ţinut sărăcăcios din Italia. grallce. Examenele cu a ju to ru l razelor Rbntgcn Căderea continuii a p a rliru le lo r
Filmul va rula la cinematograful „Arta" între şi substanţelor opace perm it diagnosticarea cu m inuscule pe suprafaţa planetelor ar
23-26 septembrie a.c. precizie a b o lilo r vaselor sanguine şi a nume­ duce la epuizarea rapidă a norilor
roase (um ori. de m icrom eteoriţi, dacă ac.ejlia nu
Banda această scrie — un seriogral cu tambur. In stru ­ s-.nr completa în permanent»! din as-
Jn 1964, U N IP A N a produs prim ul element din
teroizii $i cometele care se dezagre-
m entul Următor — o seringă angiografică — e.sle (|<\ şi daca Soarele nu ar atrage spre
sistemul nostru planelar particule din
in curs de construcţie; va urma o instalaţie de­ spaţiul interaslral.
num ită „M ăsura tim p u lu i". C onstructorii lucrează, După calculele prof. Radzievskî,
de asemenea, la instalaţii radiogralice penlru exa­ masa letală a norului din ju ru l IM-
minarea sim ultană a abdom enului şi m em brelor. m in lu lu i arc cca 500.000 t, din el
câzind ziln ic do Păminl pînă la 10 kg
In stitu tu l alim entar al Academ iei de Ş tiinţe M e­ de rnicrome le o riti. Im agine din M u n ţii Trascăuiui (reg. C luj)
dicale a U n iun ii Sovietice a elaborai produsul
bclip, care conţine ţoale substanţele alimienlare
necesare om ului: albumîne, grăsimi, hidrocarburi,
sărUri m inerale, vilam ine ele. A rest alim ent se „CE MAI F. NOU ÎN DACIA ? derea primului război,
incit in loc dc sobrul
obţine dinlr-u n amestec de b rin îă telemea cu
carne de morun. obişnuit, romanii '
teau replica : „Cc ti
Bnnza conţine calciu, iar m orunut o serie de
c nou în Dacia ' . Forţa
m icroelem ente şi iod. In belip se află, de asemenea Dimineaţa era rece. de construcţii. întrebă­ ne. Pe deal. valul de frumos. Norii s au ridi­ bă cineva. Da, dacii c-
d ife riţi amlnoacl2i ca lîsină, m efionlrtă, tflp lo fa n Norii grei. apăruţi pes­ rile cad una după alia apărare se mai vede cat mai sus şi lumina rau foarte puternici. şi dîrzenia dacilor a lă-
rare înlesnesc procesele m etabolism ului. Din be- te itoapte, se deşiră şi ghidul se străduieşte încă. Sus. in neguri, piu albastră pătrunde so­ Controlau prin puterea cui ca Roma să lic cu­
lîp se pot prepara diferite le lifrl de rolncare loarle uiau lnsât dmdu-uc tot să răspundă la fiecare. teşte vag şi misterios lemnă în defileul prin tor un teritoriu întins, prinsă de teamă.
Film de incursiune psihologică, ce dezvăluie gustoase. El este un alim ent complet şl totodată mai mult speranţa unei Aflăm că pe vivful cetatea dacică în ruine. care trecem spre locul cît al patriei noastre de Trecem prin mai mul­
influenţa pe care o exercită mediul familial asii indicai în arlerosclerozâ, obezitate şi alle boli. excursii frumoase. Ma­ dealului se află ruinele învăluit într o trimbă dc glorie al strămoşilor azi. Legiunile romane se te aşezări lorestiere. Ne
pfa formării deprinderilor şi a caracterului tine­ şinile iic-au luat din cetăţii Costeşti, una din de fum. îşi face apari­ noştri. Ghidul c din nou izbiseră de o forţă ne­ intîmpină şi ne salută
retului. a moralului său. Realizarea studiourilor C h irurg ul M ichael De Bakey, de la „M cthod lsl şosea şi au pornit cu cele trei mari cetăţi da­ ţia trcimleţul forestier. solicitat. aşteptat dc puternică, cc voios lucrătorii păduri­
poloneze reliefează totodată influenţa pe caic Hospilal'* din Houslon (stalul Texas — S.U.A.) a viteză spre munţii O- cice din munţii Orăşti- In grabă, cei două sale Pînă la dealul cetăţii părea de neînvins. lor. Trenul luptă ane­
mediul social o arc asupra caracterelor. Vom pus la punct o inim ă din m aterial plastic care râştiei, spic vestigiile ci. Pe locul unde sili­ de excursionişti se în­ sint 18 kilometri. Por­ Istoricii povestesc că voie cu kilometrii. De-
filclul devine tot mai
asista, dc-a lungul secvenţelor, şi la scene cu at­ vo putea, în caz de in te rven ţie chirurgicală, să glorioşilor noştri stră­ te, ni acum a fost aşezată dreaptă spre platforme ţiunea aceasta a fost la Roma. dacii erau su­
mosferă misterioasă din care însă se desprinde „scur-circuiteze" lim p de citeva zile m uşchiul car­ buni - dacii armata romană, de aici dornici să ocupe un loc inaccesibilă pentru ro­ biectul la ordinea zilei. îngust, munţii tot mai
In maşină nc-am mai a început asediul cetăţii cit mai bun. Inimoşi. înaintăm spre
latura educativă. diac al pacientului. mani. „Atît de puternici Se discuta atit dc mult
Filmul va rula la cincmatogralul „Patria" în­ încălzit puţin. Costeşti. Alte întrebări, Intre timp sa făcut etau dacii ?" - întrea­ despre ci. despre pier­ inima Daciei Sarmizc-
tre 20-22 septembrie a.c. La un spital din oraşul Sidney (Australia) au Din Orâştie maşinile mereu mai curioase. mai getusa.
fost instalate pe mesele de operaţie nişte tele­ o iau la dreapta. pe nerăbdătoare. Ghidul Se dă o ultimă expli­
diurnul ce duce la Cos- trebuie să dea o expli­
Samba foane prin care cop iii supuşi In te rve n ţiilo r chi­ teşti. caţie in toată legea. caţie la întrebarea „Pc
unde au venit totuşi ro­
rurgicale vor putea vorb i cu mamele tor chiar
dc pe masa de operaţie. Intre timp, un anestezic Discuţiile încep să se Romanii au reuşit să manii întrebare ce
filtra t prin m icrofonul telefonului va adormi pe canalizeze pe un su­ ajungă pînă aici şi să ne frâminta pe toţi. Ghi­
m icuţii pacienţi fără ca ci să-şi dea seama. biect unic : Grădişte asedieze cetatea numai dul întinde mina spic
(Sarmizegetusa dacică) după grele eforturi. Pe crestele înalte dinspte
pe caic o vom vizita. sud :
C h irurg ul japonez, dr. Sigheru Fukuiam a de la
I spitalul „S e irci" din Nagoya (Japonia centrală), Se întretaie expresii în valea Grădiştci in sus - Peste munţi. Acolo
r.u s-au putut aventura,
a cusut la loc mina stingă a linărulU i ţăran Hl caic dacii, Burcbisla, fortificaţiile imense ale mi erau lortilicaţii, da­
I koici A ra ki, in vîrstă de 20 de ani, la 9 ore după Dcccneu sau Deccbal dacilor, de proporţiile cii credeau că munţii dc
ce îl fusese rele/ală in lr-u n accident. silit mereu mvocafi. uriaşe din antichitate au peste 2.000 dc metri nu
I Pînă fa operaţie, mina a fost ţînulă in apă să­ făcut imposibilă orice pot li trecuţi de nici o
rată, folosindu-se heparină penlru îm piedicarea A fi ghid— tentativă de nătntndcre. armată. Cavaleria maură
I coagulării sîngelui rămas in ea. Cetatea, asediată înde­ a reuşit să biruie acest
Starea generală a (ui A ra ki după operaţie este o îndeletnicire lung. a căzut probabil obstacol natural şi a că­
i satisfăcătoare. dificilă simultan cu Savmizeqe- zut peste cetatea lipsită
de apărare şi trădată de
tusa Regia. Aici a fost
! O am enii de şlilnţă sovietici au construit o ma­ primă vie sora lui De- „tarabostes" ca o lovi­
şină electronică care citeşte cărţi şi reviste or­ Am ajuns la COstcşti. cebal şi a fost dusă la tură dc trăsnet. Sarmize­
bilor. Maşinile se aliniază la Roma. getusa a căzut.
Penlru fiecare din cele 30 de llle re ale alfa­ marginea poienii, mai Am făcut deci un salt Inafirşit, am ajuns!
Binecunoscuta artistă spaniolă. Sara Mantiei, betului rus, a fost compus un acord muzical. T ex­ departe nu pot străba­ peste două mii dc ani Cobotim din tren şi în­
este protagonista filmului „Samba" ce va rula tul se introduce în maşină, care il transpune in ­ te Aşteptăm trenul fo­ trăhid sentimentul par­ cepem urcuşul dificil ce
în oraşul nostru la cinematograful „Patria" intre tr-o muzică plăcută. M elodia este Interpretată restier care trebuie să ticipării directe la isto­ duce la cetate. Cum sîn-
23-26 septembrie. de persoana care o ascultă. Pentru a folosi ne ajungă din urmă. ria eroică şi zbuciuma­ tem mulţi, vreo 200.
Regizorul filmului. Rafael Cil. a exploatat cu această maşină nu esle neapărat nevoie să al Formînd un grup com­ tă a statului dac. Fără urcuşul nostru pare un
prisosinţă, în această realizare, frumuseţile pla­ pact in jurul ghidului, să vrem. căutăm cu pri­ asediu. Despre întîlnirca
ureche muzicală. O persoană cu în clin a ţii medii
jei de la Copacobana, ale capitalei Braziliei, ale ascultăm cu interes. Ci­ virea urmele asediului, cit cetatea vom reveni
pitorescului oraş Bahia şt alte locuri cure între­ penlru muzică poate învăţa în şase luni să des­ neva zărise pe înaltul aşteptăm să răsară de in L'ihoarca pagină „Ma-
gesc peisagistica filmului. cifreze orice lexl. deal din dreapta urme undeva legiunile roma­ Poarta de est a cetăţii garh".
T. ISTRATE