Page 82 - 1965-09

/a
'A\ v »• :
i-OBN Al COMITETULUI REGIONAL HUNEMA AL P.CH: SI AL SFATULUI POPULAU REGIONAL
ANUL XVII. NR. 3339
INSTANTANEE
SE
COMPLETEAZĂ
GRAFICUL
ÎNTRECERII
Schimbul de dimineaţă îşi înce­
puse activitatea de vte-o două ove.
Muncitorii, maiştrii şi toţi cei care
re aflau atunci pe platforma cup­
toarelor adinei de la laminorul blu-
ining al Combinatului siderurgic
din Hunedoara erau preocupaţi de
treburile cotidiene. Urni suprave­
gheau aparatele dc măsură şi con­
trol din cabinele de comandă, alţ:i
asistau la descărcarea unui cuptor,
stivuiau cărămizile scoase din cup­
toarele ce se demolau. Fiecare avea
ceva de făcut şi era absorbit cu
totul de munca sa. Se părea că ni­
meni şi nimic nu ar putea să con­
turbe această atmosferă firească dc
lucru. La un moment dat insă. de
pe scara ce urcă spre platformă a-
pare o femeie brunetă. îmbrăcată
in halat albastru.
- Normatoarca! Strigă cineva.
Şi ca la o comandă aproape toţi
s-au repezit in jurul ei.
- Azi ai întirziat - o apostro­
fează un cuplorar.
- A fost fără voia men. Dar vă
promit că n-o sâ se mai intimplc.
Şi zimbind cu subînţeles, asemă­
nător unui bunic care-şi desface sa­ lu i dc producţie pe prim ele trei
cul cu daruri pentru nepoţei, ca
scoate carnetul din buzunar şi în­
cepe să completeze cu creta rubri­
cile graficului de pe tablă ingînind
ca pentru şine ; „planiiicdt..., reali­ furna piesele necesare pentru U-j, ,1a Călan au obţinut dc Ia igccpu-
zat..., planificai..." Cei din jur ii
urmăresc cu atenţie fiecare mişcare
a mîinii de parcă ar vrea să antici­
peze cifra pe care o va scrie.
- Asta-i tot! Spune novmatoarea
in cele din urmă. Acum mă duc să
scriu şi ia linie...
- Vedeţi numai la Popa nu-i in
regulă - se aude o voce.
- N-a fost, urci să spui - răs­
gresului Confederaţiei Internaţionale
punde cel vizat. Şi apropiindu-se
dc Pescui» Sportiv dc )a Mamaia n
de tablă, ia creta in nună, apoi. cu
un gest larg, îşi face loc in jur şi
ren p u rită ţii apelor.
începe a socoti jos. pe ciment :
„Iaca diferenţa : minus 431 tone.
Asta pînă in 19. Dar cit am dat ieri,
azi noapte, şi cc mai dăm azi... E
tai, după-amiază. referatul
clar. nu?..." ţia ca lită ţii anelor în Republica So­ organizate pe aceste teme, la Mamaia, control eficient. Tot de a lu n i
' După ce face calculele pentru cialistă România” , tinu t de inginerul
toate echipele conchide : Vasile C h iria r. vicepreşedinte al Co­ M in iste ru l Industriei A lim entare, in te, la echipă a producţiei rcbuîale
- Un plus de 3040 tone pe sec m itetului de Stat al Apelor. Expune­ cinslea celui de-al X ll-le a
ţie pînă în 19 inclusiv. Dacă n aş
fi avut eu oprirea. ar fi fost cu
mult mai marc. Inii parc iau... an­
gajamentul însă, se va realiza... !
- Petru Popa este unul dintre cei
mai buni .şefi de echipă mă lămu­ In rainniil
reşte ulterior tovarăşul Tudor Boz-
doc. secretând comitetului de partid
pe secţie Oprirea pe care a avut-o
zilele trecute n a fost din vina oa­
menilor lui. Dar. vedeţi cum c la
voi; o secundă contează foarte
mult. Oamenii ca Petru Popa. Flo-
rian Bolea, Ion Tomuş. Gheorghe
Pogea. Constantin Prozbă, Ioan Trifu
şi toţi ceilalţi sint conştienţi dc a-
cest lucru şi se zbat pentru fiecare
clipă. Iar cind vre unul greşeşte
este ajutat (le întregul colectiv.
Asta-i de fapt chezăşia îndeplinirii
angajamentului...
CH. COMŞUŢA
» lor şi m aşinilor agricole. De ase­
.♦"V
fc S S iE fw
Pentru încadrarea in săm înţărilor In epoca optimă, la cooperativa agricolă de producţie dio Şlbot
acordă o deosebită atenţie pre gă tirii palului germ inativ,
//0tec,
" C*r.K,* PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. VĂI
Primirea de către tovarăşul Deschiderea
1 rtunr
Expozifiei
Ion Gheorghe Maurer
construcţiei
a deiegafiei guvernamentale chineze economice
a R. P. Chineze
Tovarăşul Ion Gheorghe M aurer, La inlrevcdere, în tim pul căreia o
preşedintele C o n siliu lu i dc M in iştri, a avut loc o discuţie cordială, p rie te ­ In Capitală, in p a vilio n u l din Parcul
nească, au luat parte Bujor Almăşan,
p rim it jo i după-emiază delegaţia gu­ Herăstrău s-a deschis Joi l-i amiază
m in istrul m inelor, Georqe Macovcscu,
vernam entală chineză, condusă de adjunct al m in istru lu i A fa ce rilo r Ex­ Expoziţia construcţiei economice d
Cean Lin-ci, m in istrul industriei căr- terne. si V icto r lonescu, preşedintele R epublicii Populare Chineze.
La festivitatea inaugurală au p a rti­
bunedui, care ne vizitează ţara cu
Camerei o o Comerţ. cipat tovarăşii Ion G heorqhc M aurer.
PTilelul in a u g u ră rii E xpov.iliei1 cons­ Emil Bodnaraş, precum şi B ujor A l-
tru cţie i econom ico a R.P, Chineze. (Agerprcs). măşan, Ghcorqhe Cioară, Cornel O-
VINERI 24 SEPTEMBRIE 1965 4 pagini, 25 bani nescu, Roman M oldovan, Ion M a ri-
nescu, M ihat M oriuescu, Bucur
Schiopu, m in iştri, membri ai condu­
cerii unor m inistere Şi in s titu ţii cen­
trale economice, ei organizaţiilor
„Nici un vagonet de minereu (cărbune) obşteşti, zia rişti rom âni si străini, un
numeros public.
Erau de faţă şefi ai m isiunilor d i­
plom atice şi alţi m em bri ai corpului
diplom atic.
P e u r m e l e u n e i a n c h e t e b rii deleqaţiei guvernam entale a
A u luat parte, de asemenea, mem­
R.P. Chineze, care vizitează ţara cu
acesl p rile j.
A u fost intonate im n u rile oe stal
INIŢIATIVA E VIABILA, ele R epublicii Socialiste România şi
R epublicii Populare Chineze.
Conducătorul deleqaţiei
guverna­
m entale Chineze, Cian Lin-ci, m inis­
CIUH SE A PLICĂ ? tru l in du striei cărbunelui, a rostit
cuivm larca inauqurală.
A răspuns V ic to r lonescu. preşe­
dintele Camerei de Com erţ a Repu­
b lic ii Socialiste România.
La in vita ţia orqanizotori'lor, tova­
Vă mai a m in tiţi dc ancheta zia rulu i „D ru m u l socialism ului" fn lila Roman sparae bucăţi de steril răşul Ion Gheorqhe M aurer a tăiat
panqlica iti3uqurală a Expoziţiei, in
Icqălură cu viabilitatea in iţia tiv e i „N ic i un vaqonct dc minereu şi le amestecă cu m inereul. aplauzele asistenţei.
fcărbuno) rcb u ta l” ? A fost orqanizală în prim ăvara acestui an. Dar con tro lu l nu trebuie Lisat nu­ In continuare, a fost vizitată Expo­
S-a demonstrat atunci, de. către in qin cri, m aiştri, m ineri, activişti mai în seama m aiştrilor şi a con­ ziţia. D irectorul Expoziţiei, Cian Hua-
dc partid şi dc sindical, dc alţi oameni ai m uncii din industria ex­
tractivă că in iţia tiv a c via bilă ş| im perios cerută de sarcinile ac­ tro lo rilo r ca lită ţii. De această pro ble­ dun, prim -vicepreşedinle al C onsiliu­
tuale. S-au scos in evidenţă po sib ilită ţi dc aplicare la toate ex­ mă trebuie să sc ocune înlrequt per­ lu i chinez pentru dezvoltarea com er­
sonal al m inei, pe tot flu x u l oe prvi-
ploatările din rcqiune. s-au făcut propuneri interesante. duclie, de la m uncilor şi pînă la d i­ ţulu i internaţional, si ce ila lţi organi­
Aşadar, in iţia tiv a e viabilă. Cum se aplică ca în exploatările rectorul întreprinde! ii. zatori au dat e xp lica ţii.
m iniere ? M ai in tii să vedem cum stau lu cru rile la întreprinderea In încheierea vizite i, tovarăşul Ion
m inieră Barza. Gheorghe M aurer a felicitat pe orga­
nizatori, avind cuvinte de înaltă a-
Ce se întîmplă preoiere la adresa expoziţiei.
Rezultatele sin i cit se poale dc (Agerpres).
Un prim răspuns... bune. întregul sector se prezintă “ ?
astăzi cu toţi in dica torii p la n u lu i de
producţie realizaţi. Spuneam că in iţia tiv a a cuprins
...ne-a fost dat de însăşi rezultate- în u ltim u l tim p un larq cim p de a-
e economice în rcq islra le de c o le c ti­
vul in tre p rin d e rii. In cele opt luni Controlul calităţii p lka rc. Cu toate acestea, mai sint PAGINA 2
încheiate, planul producţiei globale unele sectoare unde ee întiln eşie
Hunedoara se impune ca un oraş modern. In fo to g ra fic : unul din a fost realizat in proporţie de 103.1 Evident, ro lu l princip al tn îm bu­ form alism , unde calitatea în general
blocurile care urmează a fi dat in folosinţă, la sută, iar cel al producţiei marfă nătăţirea ca lită ţii m inereului II au este trecută pe plan (secundar. O a-
de 102 ia sută. Aceasla dovedeşte că echipele oin abataje. £>acâ acestea semenea situaţie am întâlnit la sec­
s-a acordat mai multă atenţie creş­ practică metoda puşcării selective, torul 13. A ic i se cxcculă m ulte lu ­
La secţia furnale a U.V. Călan te rii can tită ţii de metal, atît fn fo r­ triază cu q rijă ste rilu l, armează co­ crări speciale, pe fonduri de inves­ S-AU COPT
mă nativă, c it şi in m inereu ; dove­ respunzător, calitatea e bună. Dur tiţii, dar se cxtraqe şi minereu. N u­
mai că m inereul extras are m ult ste­
deşte, în ultim ă instanţă, o preocu­
Planul pe 9 luni a fost îndeplinii pare mai susţinută pe lin ia ca lită ţii. n lit nu-i de-ajuns. Pe de o parte ril în el. Cît despre aplicarea in iţia ­
pentru că in echipe lucrează si m i­
Pentru confirm are, ne-am adresai nori cu mai puţină experienţă, iar tivei „N ic i un vaqonet de minereu
rcbu ta l". aproape că nici nu se poa­
cilo rva m ineri. De la ei am aflat că pe dc altă pa rlc pentru că se mai le vorbi în mod concret. De ce toa­
C oleclivul secliei furnale de la cesului tchnoloqic au permis r i­ în sectorul IV Valea M o rii in iţia tiv a fntîlnesc oameni care lasă calitatea te acestea ? STRUGURII
Uzinele ,.V ic to ria ' din Călan a dicarea indicelui de utilizare a a- „N ic i un vagonet de m inereu rebu- pe planul al doilea.
consemnat un nou succes în in grcqatclor şi îm bunătăţirea ca li­ la l” se aplică ce către toate echipe­ Acest aspect, al problem ei a fost Pentru că, asa cum ne spunea to­
trecerea socialistă: îndeplinirea tă ţii producţiei. Procentul dc le. O rganizaţia de bază a avut şi are ridicat şi cu cinci luni în urmă, cînri varăşul Ioan lonescu, activist al co­
m itetului de partid Barza, conducerea
cu 8 zile mai devreme a planu­ fontă declasată rezultată în acesl ca obiectiv permanent acest' lucru. am organizat ancheta la Barza pe sectorului — m aistru Toma Dum itru
an este m ult sub cel admis. Pe Se urm ăreşte zi de zi mersul produc­ tema v ia b ilită ţii in iţia tiv e i „N ic i un — nu arc în vedere perspectiva, nu
ţiei, calitatea şi se in te rvin e opera­
trim estre din acest an. scama îm bun ătăţirii ca lită ţii pro­ tiv acolo unde se constată nereguli. vaqonet de m inereu rcb u ta l” . A- manifestă suficientă ferm itate in a-
tunci s-a subliniat necesitatea In te n ­
Pînă la 22 septembrie fu rn a lişliî ducţiei, ridicarea p ro d u ctivită ţii Iată un exem plu. Jn luna mai s a s ific ă rii co n tro lu lu i calită ţii. plîcarea m ăsurilor stabilire, nu ştie
de aici au produs şi liv ra t turnă­ aqrcqatelor, reducerea consum u­ constatat că la orizontul 90 m nu se Cum se prezintă lu c ru rile astăzi? să lucreze cu oamenii. La rînou l ei, PAGINA 3
to riilo r din ţară peste plan o can- lu i dc cocs cu 10-13 kq. pe tona realiza planul, că nu se dădea a- Bineînţeles că se cere control susţi­ nici organizaţia de bază P.C.R. n-a
de tonlă elaborată, fu rn a liştii de
lila tc- da îpetia din care se
pot
lepţia cuvenită ca lită ţii. Biroul o r­ nut, eficace, pe întregul flux a) pro ­ reuşit să determ ine o schimbare e-
bricarea a peste 1.13-0 de tractoa­ fu l anului econom ii peste plan ganizaţiei dc liază a - cerul m aistru­ ducţiei. O' demonstrează faptele... se^ţjală a lu c ru rilo r.
re. Îm bunătăţirile aduse dc el pro­ in valoare de 2.981.000 lei. lu i Ion M-oraru. sef de re vir să pre­ Ioan Zdrcnqhea e un m iner priceput,
zinte în adunarea generală de partid căruia nu-i place să facă lucru de a ÎNSOŢIND CUMPĂ­
din iunie un rm te ria l in care r.ă niîntuială. El nu proa ştie cc înseam­ Paşi prea mici
Lucrările Congresului Confederaţiei arate care sin i ccnzclc. Totodată, din nă să ai vnqonetc rebutate. De cu-
cele mai bune cadre ale sec'or ului a
rind însă s-a trezit că şi echipei lui
fost orqanizat un colectiv care a stu­ i-a fost xebulat un vaqonet de m in e­ Sindicatul şi organizaţia U.T.C. au RĂTORII
Internaţionale de Pescuit Sportiv diat con diţiile de lucru la orizontul reu. N ici n-a v ru t să audă şi s-a dus un rol deosebii în extinderea unei
90 m, organizarea producţiei feiu) repede să vadă oacă-i m inereul lui. in iţia tive . în îm brăţişarea de . către
întreaga masă de m uncitori a unor
M A M A IA 23 (Aqerpresţ. — zările obţinute de ţara noastră în cum se face asistenţa tehnică, rela­ A trebuit să recunoască : metode avansate de muncă. La în ­
Cea don treia zi a lu crărilor Con­ acest domeniu fiind apreciase de ţiile dintre m aistru şi şefii de echi­ — En sint de vină. Am lăsat să treprinderea m inieră Barza însă, n- însemnări din
participanţi. încarce un om care nu cunoaşte bine
pă sî alte aspecte ale m uncii. In a-
In continuare, delegaţii la Congres m inereul. E! a pus în vaqonet si ste­ Inq. N. AN D R O N AC H E Zlatna
lost consacrată discutării unor pro­ ccsl fel. adunarea qcnerală a reuşit ril. Dacă aş fi controlat vaqonetul...
au urm ărit cu atenţie comunicarea
bleme privind q rija pentru asigura- „Pescuitul şi piscicultura în Repu­ să şcoată fn evidentă cauzale pen­ Rău este că nu peste tot se face (Continuare in pag. a 3-a)
tru care nu se realiza planul de me­ controlul calităţii cu suficientă exi-
blica Socialistă România” , prezenta­
Joi dimineaţa comisia dc speciali­ p o trivite nenlă. Sint cazuri cînd unui maistru
tă de in qin crnl C onstanlin Nicolau, tal şi să indice cele mai
tate din cadrul Confederaţiei s-a în- secretar general in M in iste ru l In ­ măsuri. S-a 6 lab ilit atunci ca mais­ îi revin 10-12 abataje. In aceste con­
liln it in şedinţă de lucru. La propu­ dustriei Alim entare. Cu acest p rilej, tru l să controleze ziln ic mai m ulte d iţii m aiştrii nu pot să îndrum e şi să
nerea conducerii C1PS a fost prezen­ controleze în mod corespunzător c-
„P rotec­ au fost vizita te cele două expoziţii vanonete. făcind în acest fel un clro e le din subordine. Si atunci u-
se nele echipe, în goana riimă can tita­
de Com itetul de Stat al Apelor şi practică metoda com unicării im edia­ te. neqlijoază calitatea. Aşa se e x p li­
că de ce m inerul Tod T eofil plasează
găurile la 40 de centim etri de filon,
Congres dc controlul ce se face afară din in loc de 5 centim etri. cît prevăd
rea a fost urm ărită cu interes, re a li­ al C.l.PS, mină. instrucţiunile, de ce echipa lu i Fră-
MAI IN TE N S
a(eg LUCRĂRILOR AGRICOLE DE TOAMNA!
Ţ ăranii cooperatori din raionul Munca a fost astfel organizată in ­ iar la Rîul Bărbat din cele 25 ha
Haţeg vor insăm inţu cu cu ltu ri de ţoale cit efectuarea ară tu rilo r, discui­ arate s-au pregătit pentru însă-
toamnă 5 828 ha, din care 5 320 tul, grăpatul şi însăm întatul se foc perative semănatul a început m ult I
m intări abia 19 ha. La aceste coo­
ha cu griu şi secară. De aceea, în La cooperativa agricolă din To- paralel. Pînă la dala dc 23 septem­
cim p, se dă acum bătălia pentru teşti se vor însămitvţa 377 ha. din brie aici au fost Insăm intalc a- mai lirz iu decît in u n ită ţile din
pregătirea unui bun pat germ ina- ‘ care 340 ha sin i destinate g riu lu i proape 152 ha, d in tre care mai b i­ Unirea. Demsuş şi Bărăşli.
tiv. Concom itent cu aceasta, se ad­ şi secarei. Pe suprafeţele arate din ne dc 100 ha cu grîu şi secară. Pe Ţ inînd seama. de necesitatea în ­
ministrează în sol însemnate can­ vară (178 ha). înainte de semă­ circa 30 ha s-au adm inistrat mai cadrării însăim îiiţârilor în e-poca
In peisajul în tin e rit al reg iu nii se înscrie şi noua clădire a Şcolii
tită ţi de îngrăşăm inte chim ice şi nat s-au efectuat cile două lucrări bine dc 3.300 kg azotat de amo­ optimă co n siliile de conducere de generale din Simeria. Folo : I. TEREK
organice. In urmă cu 4-5 zile au de discuirc şi o grăpare, asigurîn- niu, ocordindu-se p rio rita te tere­ aici îm preună cu specialiştii tre ­
începui şi in sâm inlărilc. du-se astfel un pat germ inativ bun n u rilo r mai puţin fertile. Viteza buie să se preocupe cu toată răs­
pentru sămînţă. zilnică ce se asigură la executarea punderea de pregătirea p a tulu i
lată citeva aspecte p rivin d m er­
Cei 7 m ecanizatori perm anenti­ fiecărei lu c ră ri perm ite cooperati­ germ inativ şi insă mintă rea in SITUAJIA INSĂMlNŢÂRIf GRIULUI Şl SECAREI IN COOPERA­
sul lu cră rilo r din actuala campa­ zaţi La această unitate, folosesc din velor din Toleşli să aibă întotdeau­ tim pul cel mai scurt a suprafeţe­ TIVELE AGRICOLE DE PRODU CŢIE LA 23 SEPTEMBRIE A C.
nie de insăm inţări. plin tim pu l prieln ic pentru lucru. na un avans de 30-40 hn teren lor pe care sini deja făcute ară­
pregătit pentru însăm înţări. turi.
La efectuarea lu cră rilo r agricole Folosind tractoa­
din campania de toamnă coopera­ rele şi m aşinile u-
De ce asemenea tivele agricole din raionul Haţeg qricole cu randa­
folosesc 128 tractoare, 70 semănă­
ment sporit, ţăra­
tori, precum şi un număr însem ­ nii cooperatori
diferente? nat de discuitoare şi grape. Cu şi
aceste maşini şi u tila je s-a reuşit m ecanizatorii din
raioanele Alba,
ca pînă ieri să se efectueze ară­
La Unirea. Bărăşli, Donsuş si Sebeş şi oraşul rc-
în alte cooperative agricole se turi pentru însăm înţărilc de toam­ qional Deva se si­
munceşte cu spor. La Unirea, de nă pe 3.320 ha şi să se pregăteas­ tuează în fruntea
pildă, din cele peste 2U0 ha cile se că pa lu l germ inativ pc mai bine în trece rii cc so
vor semăna cu cu ltu ri de toam­ de 2.600 ha. Dc asemenea, s-au desfăşoară pentru
însăm intal cu cu ltu ri de toamnă
nă, pe 157 ha s-a pregătit palul însăm in tarea în e-
germ inativ, iar peste 100 de ha s-nu aproape 1.200 dc ha, din care 853 noca optimă a cu l­
şi însămînţa!. La Bărăşli şi Dem cu grîu şi secară. tu rilo r de griu.
Ţinînd seama de co n d iţiile de
suş, din cele peste 1 OU şi 130 de orz $i secară.
clim ă şi sol ale raionului, este ne­
ha. pe 84 şi respectiv 60 ha s-au
cesar cn în aceşte zile ritm ul la In total ne regi­
făcut ţoale lucrările de pregătire
arături şi însăm înţări să fie inten­ une insă. asa duoa
a p a lu lu i germ inaliv. Din supra­
sificat. cum reiese şi di:i
feţele pregătite, la ambele u n i­ harta de faţă, hi
tăţi s-au insăm înţal cu cereale Pentru ca acest lucru să se poa­
lă realiza, este necesar ca tova­ data de 23 septem
păioase m ai m ult de 140 ha.
răşii din conducerea S.M.T. Ha­ bric si Ui â t i a însă
Deşi au co n d iţii asemănătoare ţeg să 6c preocupe cu toată g rija m ilită rilo r la cui
cu un ităţile am intite, cooperative­ de buna funcţionare a tractoare­ IurMc dc gnu Şl
le din Bretea Strei. Brelcu^Ro- secară în coope­
mână şi Rîu Bărbat înregistrează menea. este necesar ca organiza­ rativele aarieole
rezultate dife rite. Există şi aici ţiile de partid să urmărească rea­ de producţie nu
tractoare şî semănători, dar acestea lizarea punct cu punct a sarcini­ este satisfăcătoare
nu se folosesc din plin. La Bretea lor înscrise în plan urile de mă­ Acest lucru im pu­
Strei, de pildă, sint arate 87 de suri tehnice şi organizatorice sta­ ne luarea unor
ha, dar s-au pre gă tii pentru însă-
b ilite pentru această campanie măsuri urgente
m înţări abia 35 ha. La Bretea Ro­ PETRE FARCAŞIU pentru Im pulsiona­
se mână arăturile 6-au făcut pe 62 (responsabilul subrcdacţiei rea lor.
ha, insă s-au discuit numai 28, noastre voluntare Haţeg)