Page 84 - 1965-09

PAGINA 3
DRUMUL SOCIALISMULUI

N O T A
«
O stradă
J"^\
SF“ \ în patru feluri
Ta f.i o i / B
c u rnchipuiţl-vă, dragi citito ri, o stra­
jy
dă nu mai lungă dc 200 dc metri pe
care in îiln c ş ti patru Iclu ri de aşter­
Raid Sa C om binatul siderurgic H u n ed o ara — nuturi : prima porţiune, de ciţiva zeci
do metri, astallală complet ; a doua
porţiune, cam la fel de lunga, asfal­
U asigurarea bunei fu n cţionă ri a pregătirile de Iarna .si la aqlom eraio- ru lu i direcţiei de in v e s tiţii penlru a tată numai pe jum ătate ; urmează a
«qioqaileJoi 51 in sta la ţiilo r, penlru rul nr 2, unde de asemenea au losl Ic avea în atenţie. Cum insă cele trena amenajata cu nisip dar ncasfal-
aesfăşurarea ritm ica a procesului d<î începută aproape ţoale lucrările. Ld două com partim ente de activita te lată şi ultim a, şi mai interesanta, con­
producţie in perioada cinci icinperd- cabinele m acaralelor au fost \onJ>- ehn combinat I(Direcţia dc mvcsUW struită din calupuri. U rit aspect !
tura coboară sub zero, cei c«vro işi cate radiatoarele pentru încălzire, la si direcţia mccano-enerqetică, care Lo cuito rii oraşului Petrila, cunosc
aduc o mare co n trib u ţie sini m un­ clădiri s-au reparat şi curăţat b u rii- *0 ocupă de pre gă tirile de iarnă) bine strada cu pricina. Esle vorba de
c ito rii. tehnicienii si in g in e rii din ncle penlru scurgerevi apei. Se află sînt independente, tovarăşul Zapis, strada M inei. Ei au propus să fie
6ectoareJe si atelierele de în tre ţi­ in atenţie instalaţia de dezgheţare a d irectoru l direcţie i de in ve stiţii s-a construită. Propunerea a fost găsită
nere. Învii tind din greşelile si greu­ m aterialelor la silo zu ri şi altele feimlit „ofen sai1' pentru îndrăzneala ca bună şi in toamna anului 1964 p rin
tă ţile în lim p in n lu in anii trecuţi, in Avansate 5Înt aceste p re q a liri şi la de a i se pune asemenea probleme. g rija C om itetului executiv al Sfatu­
unele s e d ii ale com binatului pregă­ ate lie rul mecanic nr. 2. A ci, din 5 Să nu fi înţeles oare rolul şi im par- lui popular orăşenesc s-nu începui lu-
tirile de iarnă au inc ci; n-t clin timp. lucrări, considerate mai im portante, lanla acestor pregătiri ?! Dc ce a- ciă rile . După aceea insă nu s-a mai
S-ani purtai dLsrutii, s-au lăcut pro­ patru au fost deja term inate. Există lu n ci la unele din lucrările prevă­ în g rijit nimeni de term inarea lor. Iu
puneri s-au 6 la b ilit m ăsuri cu ter­ aşadar posibilitatea ca toate lu cră­ zute s-a răspuns cu atita uşurinţa : vara acestui i»n, lot sub influenţa
mene. rile prevăzute in aceste sectoare să „Se va stabili term enul cu J.C.S.H.", propunerilor cetăţenilor s-au reluat
Să vedem însă cum s-a trecut la fie realizate la timp. „lip sa pro ie ct" etc. La lucrarea p ri­ lucrările. Dar după eilva lim p au stag­
•pllcarea m ăsurilor stabilite. vind urqentarea so lu ţio n ă rii încă lzi­ nat din nou.
r ii posturilor de comandă de către Toţi o şliu, O ştiu şî tovarăşii din
l.P.L. şi le cea care priveşte acope­ Com itetul executiv al Sfatului popu­
â u început în iulie rirea halei deasupra căru cio ru lu i lar orăşenesc. Cu toate acestea...
Un volum mai mare de lu cră ri u r­ transbordrar dc la ajustai (lam inoa­ Pină cind, tovarăşi dio C om itelui
re), s-a răspuns foarte siimplu : „lip -
mează a se executa pentru anotim ­ executiv al Sfatului popular orăşe­
— G reutăţile din anul trecut au fă D roioctul'L^C u puţină bunăvoinţă,
pul friguros la olelăria M a rtin n«r. ’L nesc Petrila aveţi de gind să tărăgă­
iost pentru noi o lecţie instructivă — proiectele la unele den lu cră ri au
A ic i sc fac reparaţii la cabinele po­ naţi term inarea accslci străzi ?
ne spune m aistrul princip al Bruno fost găsite şi num ărul lor a fost tre­
)a
Palcău. de la secţia a doua furnale. d u rilo r rulante clin hala anexa, me­ cut în acelaşi plan de măsuri. (După o corespondentă a tov.
acoperişul şi uşile a te lie ru lu i
De aceea, pregăliriile pentru iarna v i­ canic. In corpul p rincip al sa execută Esle şi aceasta o explicaţie pentru Constantin Băduţă)
itoare le-am început încă din luna protejarea, îm potriva îngheţului. a care din cele 32 de problem e care In­
iulie... conductelor cu apă industrială şi po­ teresează secţiile com binatului, pină
Aceasta esle realitateo. S a p ro ­ tabilă. Se verifică serpentinele con­ acum abia una a fost term inată. în ­ A W W
curat $i transportat la secţie 6ticJa ductoare de «buri pentru încălzirea trebat. ce se va face ca şi lucrările
pentru completarea geam urilor spar­ însem nări
regulatoarelor oc gaz si altele. Dar, cu p riv ire la com partim entul său de
te. La remiza vagonului cînlar şi la
dip cele 23 măsuri cuprinse în plan, activitate să fie înn eplinite la timp.
atelierul lăcătuşilor, geam urile nu piuă la 20 septembrie era început Inginerul Zapis a răspuns ca le q o rir.:
fost montate. M aistru l G heorglie Co­ lu cru l doar la 13, şi acestea realiza „eu mă ocup de in ve stiţii, şi nu p ri­ din Z latn a
fa. cu oamenii lui. au reparai izola­ te doar Î11 proporţie dc 20-00 la sută. mesc sarcini de la oricine". Desigur,
ţia la conductele de aburi şi apă, se­ Trebuie spus că )a unele dintre ele poartă răspunderea pentru lu cră rile
paratoarele cie apă la conductele de
term enul de executare fusese prevă­ de in ve stiţii. Dar este în interesul
ACr. oalele de condens la caupcte, Comuna Zlatna, în ultim ii ani s-a m entul m inim al. Ne­ — oovrkrl 9I c o rn u l de porc, ceea ce nu gusturile egnsuma-
zut la )5 septembrie. Lipsa de insis­ com binatului si fll în tre q ii ecou om LI om adresat tovarăşei satisface pe deplin to n lo r.
Instalaţia de încălzire a halci vago­ tentă face ca unele lu crări să fie ro- naţionale ca acestea să fie realizate transformat Intr-un adevărat ceniru — m ult solicitate.
nu lu i cintflT şi altele. S-au desfundai prociramale, să «o aglomereze şi să eît mai devreme, penlru a se evita muncitoresc. O data cu dezvoltarea în­ Eugenia Bibolar, res­ M u lţi cetăteni au v i ­
canalele de scurgere a apoi pluvia le treprinderilor, aici au fost construita ponsabila u n ită ţii : n ii cu propunerea ca ic i măcar sortimentul
necesite un volum mai mare de areutătile în desfăşurarea litm ică a
f i industriale. blocuri de locuinţe, s-au deschis noi spa­ — Se rcsnoctă a- aceste produse să so
muncă în perioada ce urmează. producţiei in lot cursul Iernii.
A u mai losl procurate o parlc din ţii comerciale care să asigure localnici­ cest sortim ent muu- fabrice la secţia de
rlcse le de schimb necesare acestei ★ I lor o aprovizionare şi deservire cît mal mal ? pa nificaţie din loca­ despre
perioade. Aici nu se aşteaptă Din cele constatate, reiese că In 0 bună. — Nu avem tot ce litate, care cu deferi­
Penlru a nu scăpa nim ic din ceea fecioarele unde ou existat preocu­ 6 rric acolo. Piine te ocazii a asigurai
ce neccsilă buna lunclionare o fu r­ pări din tim p şi s-a p o rnit h o t.irit la Cum reuşesc lucratorii din comerţ să albă, neagră şi seini astfel dc specialităţi.
nalelor no tim pul iernii, în a d un i- iarna ? muncă, pre gă tirile de iarnă sînt des­ satisfacă cerinţele mereu crescînde ale e>le suli/cienlă. Piine Iar dacă capacitatea
tf'n generală a organizaţiei de partid tu l de avansate. In altele, acestea au populaţiei ? La această întrebare am dielctica insă se adu­ fc c lie i nu permute Dc cum in tri In tea face aceasta dim i­
oin schim bul A s-a prezentat o in fo r­ fost trecute pc plan secundar şi ca găsit răspuns însoţind cumpărătorii prin ce mai r jr îm p le ti­ fabricarea lor. să su restaurantul „C e n tra l" neaţa ?
mare asupra stadiului pre gă tirilo r de La oţelă/ia electrică, două din cele atare punerea lor în aplicare a în ­ magazinele şi unităţile de alimentaţie tu rile lungi, chiflele aducă, cel puţin de Iii si Iaci prima im ­ Cit despre bufet,
Iarnă. Cu aeraşi îi ocazie com uniştii sase lucrări considerate deosebit d» ceput mai tÎr7 ;u. Au fost amînate $t publică din Zlacna. rotunde, de regulă două ori pc ,săplămi- presie. In bufetul da asa cum arătam, era
an lin u l să mai Iară unele com pletări Im portante în cadrul p rc q ă iin lo r de Inlirziatc, ceea ce face ca in p e ri­ lipsesc. na. d<? la În trep rind e­ la in tra re doar cileva sărac aprovizionat. A-
Ia planul iniţial. Se poale aprecia că târnă, aveau termene de executare oada ce urmează să fie de executat Faptul că din cen­ rea de panificaţie din conserve si o bucală proapc nume din pro­
la 15 seplL'mbric. Ele se Trieră la tru) de oiine lipsesc Alba lulia. Propune­
oină acum toate m ăsurile cu terme­ un volum mai niore ele lucru. L« de brinză alterată, dusele specificate iu
încălzirea cabinelor la macarale, la de m ulte ori speeja- rile sin i pc deplin sortim entul m inunai.
ne scadente au losl înd eplinite in- Uzina cocsochimică, neeşalonerea mă­ duşumelele pline
tocmai. mesele de comanoă şi la com pleta­ su rilor pentru luna trecută .şi pen­ lltă tile prevăzute In realiw biile. Trebuie praf şi m ucuri de ţ i­ N ici măcar prăiU uri,
Intrăm în cel mal
rea geam urilor la macarale. La data tru prima parlc din septembrie a fă­ mare magazin alim en­ rea şl organizare* lista sortim entului doar ca cei vizaţi (to ­ gări. A i impresia că dosi laboratorul se a-
ni'mullu.rne.s-
Sedii cu lucrări am intita, nu numai că ele nu «u fost cut ca ele să fie lăsate pentru uMi- tar al Zlailnci, nr. 102. m uncii In magazin. m inim al consuma-loi ii varăşii din conduce­ âieţ nu s-a măturat flă poşte drum. Res­
DeaLtfel, chuar in tim ­
te pe
îndeplinite, dar nici măcar nu înce­
restauran­
ponsabilul
rea m tro u rin rc rii
de m ulte zile. In a-
dc
9 puse punerea lor în aplicare, ceea nia parte 3 lum i în curs. Sînt nece­ La toate raioanele pul vizite i, responsa­ oin Zlatna. Fi au ce­ panificaţie si secţiu­ ceste co n d iţii au ser­ tu lu i Petru Budod) a
avansate ce denotă că aci iarna nu-i... aştep­ sare acum mai m ulte eforturi, mal afluenţă do cum pără­ bila se îng rije a so rti­ ru, l, şi pe bună drep­ nea comercială a sui­ vit consum atorii masa căutat să se justifice.
de
m ultă muncă si exigenţă deoarece
a-
tori. Lucrătorii,
completarea
tate. sa se ro p e c lo
tată.
pu
Dar consum atorii
m ajoritatea sin i scaoenle la 1 octom ­ tenli, se străduiesc m entelor U raionul a-esl sortim ent şi tu lu i popular raio­ de prinz. A bia după au nevoie do ju s tifi­
nal) să tină scama d»
ora mesei s a m ălu-
Realizarea la tim p 5i chiar înain­ brie In secţiile uzinei cocscchunic'*, să servească prom pt de m ezeluri. chia-r să lie com pleînt cer Mile şi sa Je satis­ ral localul. Nu se pu- cări t
te de termen a lu cră rilo r din cadrul „Lipsă oţelării, grupul de lam inoare Peştiş, A u cu ce. R afturile O aprovizionare şl şl cu alte specialităţi facă.
p re gă tirilo r de iarnă se bucură de 6Î nt bogate. marfa deservire hună mu
reparaţii sid crurqicc .şi în allele, r it ­ Sisfo ericg critică
alentia cuvenită şi la secţia aglomo- este la în d m iin u si fn tîln it şi la magazi­
ratoru l nr. I. A ci toate lu cră rile ($1 de proiecte*4 m ul pre q& tirilor de iarnă trebuie 6ă cei care o soliei!A r.u nele alim entare nr. Oe ce nu se poate
cele rare au termene in perioada fie intensificat, cu alît mai m ult cu sînt lăsaţi să aştepte. 103 (vin zători Elena M agazinul de legu­ pentru m arfă-.
urm ătoare) an fost atacate şi în cea cit unele din lu cră ri sînt restante. V i uză! oarele luliana Păsculcl' şi Leonlina serul o cafea ? me si fructe nr 5 si Realitatea este c l
mai mate pariu realizate. Au fost Din planul cu m ăsurile p rivin d Contor, V io rica V a r­ Tnm ai nr. 106 Iges-
preqă tirile de iarnă pc combinat, ca Nu trebuie să scape din alcntic nici chioşcul din piaţa dc în lo cu ito ru l a fost o-
Izolate conduclele de apă, ve rifica ­ ga. M argareta Astner, tiona-r Teodora Pica),
urm are a propunerilor din secţii, o aprovizionarea cu piesele şi m ateri­ alim ente există doar nordic. El stătea mai
ta 51 reparate in sta la ţiile pentm dez­ M in crva Roff se în ­ m ercerie (responsabi­ — Vă iroq, o cafea Zlatna b u le lll cu a- p rin firme. Cu altceva m ult In Alba d rrît
gheţarea m aterialelor, instalaţia du parte afectează şi lu cră rile de investi- alele necesare, care să asigure pe trec în a face o de­ lă Creivoanu V ic to ­ neagră I răgaz la tlmn. De ele nu-si justifică e- la Zlatna. In acest
Ilum inat şi altele. Iii în curs de realizare. Acestea an tim pul ie rn ii desfăşurarea producţiei servire cît imn bu­ ria), m etalo-chim ic si — Nu avenu m ulte ort 6c re trim i­ xistenlfl 1 S ilit zile
In ritm intens ne lucru se găsesc fost aduse la cunoştinţa conducăto­ In con diţii cit mai bune. nă. Cetăţenii apreci­ altele. — A tunci un ceai, te bulel'a goală pen­ r.md numeroşi ioc/i- tim p cetăţenii nu fost
ază a lît aproviziona­ Lucruri frumoase sau... tru că... cea destina­ lar.l ai Zlatnei Intră 6»ab aprovizionaţi.
rea şi deservirea, cit am întîInJt la mal — Trebuie să cş- tă cofetăriei respecti­ degeaba în aceste u- La chioşcul de le­
şi curăţenia care Im ite unităţile. Din tep.taţi mat mult... ve a fost „repartizată nilăti. Ei constată cu gume 51 fructe clei
Iniţiativa e viabilă, domneşte în acest păcate însă la unele vertism ent cetăţeanul din greşală” la altă regret că un ităţile piaţa oe alimente am
Ln un osamenea a-
magazin. Esle o notă
unitate.
Responsabila
fost m artorii unei dis­
din acestea, aspectele
bună penlru perso­ po zitive sînt um brite « plecat nem ulţum it. cofetăriei Tnnislav respective so prez.in- cu ţii sem nificativi’.
tă sub orice critică în
cum se aplică ? I nalul u n ită ţii condus de nLeficienţe care ne­ Noi însă no-ain in te ­ M arja Si vi uzii t narea ce priveşte aprovizio­ Intr-un raft erau tî-
resat mai îndeaproa­
de A u re lia
Biidoin
Tnnislnv Ana penlru
care manifestă g rilă m ulţumesc pe cum- pe. Realitatea esle că « satisface totuşi ce­ narea cn legume şi leva roşii. Un cum ­
fructe
V rei să cum ­
(U im arc din pag. J) faţă de aproviziona­ părători. ex'Slă şi cafea nea­ rin ţe le aduc <le aca­ peri roşii, castraveţi, părător a solicitai 1
gră $i laplo $i c e ii, să pe Tind fio r.-şou, — Nu avem roşii,
cest im portant factor m otor a făcut ardei graşi si iuti. nr'-
dar nu sc pot prepa­ fie butelie... alunei a venit răspunsul vîn-
paşi prea mici pe drum ul A plicării de I aosari, m orcovi. pă­ 2 ătoarei,
călre toate echipele de m ineri o 1ni- ra. M o tiv u l ? Condu­ cînd an. In mul le z i­ tru n je l etc. (Mc. nu
tia tiv e j „N ic i un vaqonei de m ine­ cerea O.C.L. Comerţ le, pentru .servirea a- ai de unde La ma­ — Văd că mai sin i
m ixt Alba nu asigu­ ceslor preparate sc citcva acolo...
reu reb utul". Cele două organizaţii Cînd in tri în ma­ ele nu au fost onora­ ră cofetăriei din gazinul or. 5 respon­
au datoiia să asigure opinia de ma­ i gazinul de te xtile nr. te. Să fie oare de foloseşte rus oul. sabila M argareta Săt­ — Alea sint ale
să îm potriva celor care dau pro du c­ 95 şi de confecţii şi vină distanta ( care mărene, abia venită nu'Le, le-am cumpă­
ţie de slabă calitate. Ce se face Insă 1 încălţăm inte nr. 96 desparte A lba Iul io Frigidere... calde din concediu, nu s i'* rat din pială (Este
în mod concret in nceaslă direcţie? răm ii cu o bună im ­ de Zlatna, sau osie nim ic. vorba dc piaţa neor-
De obicei 6e „a tin q e " problema ca­ 1 presie. In te rio ru l esic vorba de lipsă de tn- Există la Zlatna un se vor holăr! din -— Aştept şl eu să (janizată N.A.)
lită ţii in coasfătuîrile de producţia aranjat plăcut, cura!, ler*'s ? laborator de cofetă­ nou tovarăşii din tau în prim ire de la Aşadar exislă roşii
şi adunările qenerale U T.C. Daspro v in z ă lo rii sînt ama­ Din cele constatate rie, Ca orice aseme­ conducerea O.C'.L. să Teodor Hărmăgas dar nu în u n ită ţiia
In iţia tivă uneori se enunteşte, Alte­ bili. Dar dacă vrei să reasse că se în ’ im pi- nea unitate ate în trim ită specialistul, mere pologul U.R.C.C. com erciale din Ziat-
o ri nu. Se mai practică metoda in ­ cum peri unele m ăr­ nă tncă greu âţi cu clolnre o sene de u- nu se ştie. Alba, care nu-a ţinut na. Sînt la Alba, .sint
form ării Asupra pronucţiei rebutate fu ri prim eşti un răs­ transoortul m ă rfu ri­ tiln ie adecvate p rin ­ La fel stau lu c ru ri­ torul, Văd că mi mal în depozit, sin t po
cu ocazia „m om entului de protecţia puns negativ. Este lor. Uneori responsa­ tre care şi un frig i­ le şi cu ramerd fr i­ vipe. Probabil că o
m u n cii” ! N u-i prea p u ţin ? Nu se vorba de o gamă da b ilu l m agazinului se der. Dar acesta mai gorifică de la resta­ fi făcut el comenzi piaţa reorganizată, nu
privesc luorurUe ex'lrem de su p e rfi­ sortim ente (are Pu­ deplasează la Alba m ult stă docit func­ urantul „C e ntrat" li­ mai aici nu.
cial ? Unrie-i schim bul de experi­ sese din aceste u n i­ îulia iar aici i se spu­ ţionează. După vreo ra o cameră foarte
enţă ? Unde-1 atitudinea hotărîtă Îm ­ ! tă tî. A ici iui se găsesc ne că nu există n iv lună de aşleptdre, oe bu nii" spunea Petru Cele redate in acest articol confirmă
potriva celor care dau m inereu de şosete dc lină pentru şină iientru transpor­ cînd s-a defeclal Iri- Budoiu, responsabilul că acolo unde esistâ preocupare, unde
6)ahă calitate ? Deocamdată la toate eonii şi bărbaţi, pu­ tul m ărfurilor oeşi în aidernl de la acest restaurantului. responsabilii de unităţi îşi fac datoria,
«ceste întrebări sc poale qâsi răs­ lovere băieţi nr. 80, 38, prealabil a fost u- laborator, tovarăşe de Intr-adevăr camera cerinţele cumpărătorilor sînt satisfăcute.
puns num ai in planurile de muncă. 32 cu nas!uri, iersee nunţnl că va fi. De la O.C L. Comerţ frig o rifică funcţiona Dimpotrivă, dezinteresul creează numai
Poale !n v iilo r vor fi şi fapte,.. negre penlru feio şi m ulte ori d isp o n ib ili­ m ixt All>« lu lja s-au bine la început. Nu nemulţumiri. Deficienţele semnalate
1 băieţi, m aicuri penlru tatea m aşinilor depin­ hotă rit în sfirşit să s-a făcut insă revizia trebuie să constituie pentru conducerea
0 metodă de lucru I pensabMi flanelnli, de dc şoferi (? !) Si trinn lă specialistul ca la tim p şi nucile de­ O.C.L. Comerţ mixt Alba lulia punctul de
fote. cămăşi si indis-
Alba-
traseul
cum
*ii-l repare. Cu o săp-
fecţiuni s-au
făcut...
stofe la preţul de. Zla-lna nu ie este pe tămină în urmă, .sa­ mari. A nim mi mai plecare în vederea lichidării neajunsu­
Fireşte, nu poate nimeni contesta 78 şi 100 lei m etrul, plac. găsesc fel şi fel tisfăcut, specialistul funcţionează deloc. rilor. Mai multă preocupare trebuie să
xnorsti] înainte al co le ctivu lu i în tre ­ stofe pentru rochii în de m otive ca să nu părăsea laboratorul : Aşa sc face că apro­ manifeste şi secţia comercială a Sfatu­
p rin d e rii m iniere Barza pe linia îm ­ carouri şi alte serii- se deplaseze, bi m a­ — Gata. de acum o vizionarea cu carne lui popular raional Alba, întreprinderea
b u n ă tă ţirii in dica torilor de plan. Dar monte soluri'!ate. Pen­ te acestea sub n riv i- să meargă I 5i preparate de car­ do panificaţie, U.R.C.C. Alba şi toţi cei
ce s-a făcut este încă puţin. Sarci­ tru foaie acestea s-an rea îngăduitoare a lu cră to a re le din la­ ne este asigurată de care concură la aprovizionarea popu­
n ile viito a re cer maj m ull din partea făcut ninhe comenzi tovarăşilor din con­ borator s-an bucura1. De o zi oe alta. lucru laţiei din centrul muncitoresc Zlatna.
fiecărei echipe, cer Acţiuni nini hc- I la O.C.L. Comerţ ducerea O C.L. Co­ Bucuria insă a fost destul de greu dară Nu este admis ca dîn cauza unei proaste
tă rîle îndeosebi în ce priveşte cali­ m ixt Alba Iul ia însă merţ m ixt Alba. de. scurtă durată. N ici ţinem seama de dis­ eroHpfrfîri, po^ulada din Zlatna să f:e
tatea. Iată de ce com itetul de partid, n-a ajuns m aistrul la tantă. Din această lipsită de o scrie de produse care se qă-
în prunul rino, arc datoria să m obi­ In secţiile Fabricii chimice din Orăştle se lucrează cu m aşlni-unelte Alba. că frig id e ru l s-a cauză ţa restaurant
lizeze toate forţele de care dispune la n ive lu l teh nicii celei mal înaintate. Lipsesc specialităţile „în c ă lz it” iarăşi. Ha­ se servesc tnî neuniri s^«c din abundentă în alte unităţi aoar-
penlru ca in iţia tiv a „N ic i un vago- IN FO TO G R AFIE: Una din noile maşini, fabricate in ţara noastră. Ia lal reparaţie! Bineîn­ ţinind aceloraşi organizaţii comerciale.
net de m inereu rr-bulal" 6ă devină o caro lucrează tovarăşul A lexandru Şohler, evidenţiat în întrecerea socia Chiar la intrarea nr. 133 se aăseşte «- ţeles că s a u făcut fie din carne de vi.|ă T>. P l'niN
metodă generală dc lucru. listă. I ţn centrul de piine fişată lista cu so rti­ noi dem ersuri. Cînd fie numai din carne v. A in u
~ ~ ~ ~ ■___“
E xploatarea m inieră din Ghe- înccpulul lu n ii septem brie a în to c­ o asemenea comisie obştească, spu­ tă cu echipament de proiecţie, apa­ de ciornă. Unele din măsuri aveau vinovati sţtit si un ii m aiştri, cure Sub n ive lu l p o s ib ilită ţilo r a m u n ­
JL*la r, la fel ca celelalte din re­ mit un m aterial ce linia N.T.S. M a­ nea că in sectorul VI nu se respectă rate de salvare, măşti contra prafu­ rlejx termene de înd eplinire trecute, răspund de instruirea m uneitorilor si cit c o m ite lu i m ndicaluWii de la m i­
giune, a fost dolată şi anul acesta terialul a fost tnm is in secicarc pen­ în tru to lu l normele de tehnica secu­ lui, dife rite tip u ri de lămpi in d iv i­ la 1 si la 10 septembrie. (are se mulţumesc doar cu prezenţa nă. 1:1 n-a com bătu: la tim p cu toată
cu fonduri pr-nlm îm bunătăţirea con­ tru a fi prelucrai cu m un citorii. El rită ţii m uncii. M aiştrii, şefii de b ri­ duale, care să ajute la însuşirea cit Problemele ce le ridică proiecţia lor şi cu .semnarea fişei. 'ări-'. ademenea concepţii greşite şi
d iţiilo r dc muncă, pentru urevenirea aroUi (u abaterile săvirsile oe m un­ găzi, do echipe nu sin i destul do mai aprofundată a cunoştinţelor. m uncii la E.M. Ghelor sînt m ultiple. A baterile de la N.T.S. >e mai e x­ manifestări dăunătoare. Din această
accidentelor, a bo lilor profesionale cito ri de la N.T.S. se doi or esc ne gli­ exigenţi. Bn unii Încearcă să se sus- Sint citcva măsuri bune. Dar tre­ In cadrul acestei oxplooiriri lucrează plică şi prin aceea că la L VI. Olu-hir cauză la sec to ru l IV s-a intimi»! it
etc. Paralel cu acoasla, în cadrul ex­ jentei. Asemenea m ateriale reţin a- traoci controlului. buie spus că planul se limitează nu­ m ineri cu vechime si experienţă d i­ există o părere greşita. In anal iz i sa cadă b o lovani dc m inereu ue
ploa tă rii au existat preocupări ea <•- tcn|id, ii lac pc muncitor» sa lucre- Conducerea explo atării a înloc- mai la in dica ţiile dote oe Trustul mi- ferită. Cu a iit mai ciudat apare sl3- făcută pu semestrul I sii.l „m otiva i*:” p iln ia ro s to g o lu lu i în tim pul încărcă­
chipelc şi brigăzile să cunoască cit rii vn g o uo tilo r ; lin iile fcr«ip nu
mai temeinic normele de tehnica se­ totdeauna erau în tre ţin u te ş» c u ră ­
c u rită ţii m uncii. In acele sectoare ţate bine, croind deraierea vagoneţi-
unde s-a insistat mai nnill, rezulta­ Ier cu m inereu. Ia mina vest. m aiş­
tele In ceea ce priveşte abaterile (1*2 trii D u m itru Torna şi Petru Slfinco 1-
Ia N.T.S., prevenirea accidentelor do no, lin.-,Ui de s p iritu l răspunderii nu
muncă, sini bune. La aiclierelc me­ au 0 (0* luat eu destulă re g u la rita te
canic si eleclrnlehm c, la cariera T u ­ in s tru c ta ju l m u n c ito rilo r din s u b o r­
lea n-a avut lcc nici un accident de dine cu pro b le m e le ne protecţia
muncă. Sectorul electrotehnic are o m uncii,
sală cu unele m aterialo in tu itiv e re rea de fante, cu cît se constată că abaterile prin aceea că m u n cito rii in A m relatat m imai citeva din ca u ­
re cu grijă si pe m aiştri mai e x i­ m it un plan de măsuri în acest sens. nier Deva. Din concluziile ce s-au
se folosesc la instruirea m uncitorilor. zilele de la sfîr$itul săptăm inii sint zele care au creat greutăţi şi caro
genţi. Nu prea m ult succes vor avea )n plan se prevede, p rintre ailvle, desprins cu ocazia analizei felu lu i cele msi m ulte abateri de la N.T.S.
A colo se pom Io discuţii pe m argi­ însă acele m ateriale care tratează te­ orgnmzu.rra unor controale preven­ cum s-au respectat normele de teh­ sint săvîr$ue de m un citorii care se mai obosiţi. Nu acesta osie adevărul, trebuie vă stea io atenţia co n d uc e rii
nea abalerdor constatate. legrafe.: obolurile, cauzele care L-au tive la începutul fiecărei luni. ins nica securităţii m uncii in semestrul pretind că dispun de o iiio ş tm lc şi neut ru că si in zi iele de la începu Iul e xploatări!, a tu tu ro r cadrelor t'Mi-
Tot ca o metodă bună este m o­ general, fără o analiză minuţioasă şi Iru rta ju l m u n citorilor să fie făcut (ie !. cind au exisîat o seric de d e f i c i ­ experienţă. E de ajuns să arătăm că sâplăm inii, abaterile de la N.T.S. M iit n îrn -ip q in e re s li, a m aiştrilo r, ş^Dlnr
fără a se referi lo m ăsurile ce se im ­ cadrele Irlm ico -in g in e rcşli cele moi enţe prea O n lin e idei sint cuprinse in in (u rsu l sem estrului 1 u.c aproape aproape tot citii de frecvente. Iile de brigăzi şi echipe. Pentru a se o b ­
m entul protecţiei m uncii, care sa lige re/ull-nte mai bune, se im .mu*»
pun. S-au organizat şi unele com isii bine pregătite, să sc orqani/eze p e r- plan. Asta nu o iu iim p lă lo r. La în­ un sfert din abaterile de la N.T.S. sînt urmare a indisciplinei, a slabu­
tine în cele mai m ulte sectoare, dc lui control, lipsei dc exigentă şi răs- si intensificarea a c tiv ită ţii org a n e le :
obşteşti. Ele au controlat felul în ooic cu m un citorii seini narii pe teme tocmirea si îndeplinirea planului de a li fost săvirsde de m uncitori care
către m aislri sau sofii dc sectoare, care se respectă norm ele dc tehnica de protecţia m uncii. O măsură raro măsuri, care prezintă o asemenea au o vechim e dc peste ld ani in ounocre a m.iişlrib»*\ in g in e rilo r ,->i sindicale, combaterea cu tărie a ten­
tn a in le de începerea schim bului. A- securităţii m uncii şi au constatat ră reţine atenţia este organizarea unei im portantă, sc constată o notă de producţie. -Si asta penlru că u n ii om ­ tehnicienilor in problem ele ce le r i­ d in ţe lo r de s u p e rfic ia lita te st fo rm a ­
săli pentru dezbaterea problem elor dică proiecţia m uncii. La astfel de lism. aplicarea întocm ai şj ia timp a
cesta are menirea dc a reîm prospă­ m ulte deficienţe există in sectoarele formalism. Trustul a dat in dica ţiile ite ei se consideră atotştiutori, ţa
de N.T.S., dotată cu pldnşe, care să instructaje participă formal, copsi- probleme va Irobiii să gîndească mai tu tu ro r m ăsurilor prevăzute în pl-tn
ta cunoştinţele, a atrage atenţia a- din subteran. necesare la 20 auqusl. iar la 13 sep­
arate d ife rite aspecte de muncă în si a color care încă mai s in t ne­
«upra unor .stări de lucruri. In ace­ Tovarăşul Lăscuţoi Nicolae, care tembrie, planul abia fusese întocm it, derînd că nu mai au nim ic de în v ă ­ m ult tovarăşul inginer Ghcorqhe Si-
dife rite faze de lucru : cum se face
laşi scop tovarăşul inginer Alexandru răspunde de protecţia m uncii în co­ puscarea. armarea, transportul m i­ bătut la maşină în cîteva exem pla­ ţat, tar în producţie lucrează nea­ su. care răspunde de protecţia mun- cesar e.
Oorqâ, şeful se rviciu lu i producţie, la m itetul sin dica tulu i si care a Însoţit nereului etc. Sala urmează a fi doia- re, qăsindu-se p rin î Încă cu agrafă tenţi. Penlru asemenea stări de fapte cu. I. GAJ? AI ACU