Page 85 - 1965-09
P. 85
PAGINA 4
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3339
Comunicat SCURTE
polono - austriac ŞTIRI
V A R Ş O V IA
M O SCO VA
Joscl C yrankiew icz, preşedinte
Generalul Ne W in, preşedintei»
le C onsiliului de M in iş tri al R.P. C onsiliului revo lu ţiona r şi preşe
Polone, s-a înapoiat in patrie, după dintele C o nsiliu lui dc M in iş tri al
o vizită oficială de tre i zile in U niunii Birmane, care între 14 şl
A ustria.
23 septembrie a făcut o vizită în
U.R.S.S.. a părăsit oraşul M oscova
In încheierea v iz ite i a fost dat pu
Sesiunea Adunării Generale a 0. N. U. Convorbirile bulgaro-iugoslave arată că in cursul v izite i J. C yran- Sndrcplîndu-se spre patrie.
<se
b lic ită ţii un com unicai in care
In tim pul vizite i el a discutat^cu
 u în c e p u t d e z b a te rile SO FIA 23 (Aperpres). — al R.P. Bulgaria. In cadrul con vorb i Prezente kicw icz şi cancelarul J. Klaus au fă conducători sovietici d e z v o ltjţj**
re la ţiilo r sovicto-birm ane şi unc?e
cut un larg schimb de păreri în pro
probleme ale situaţiei in te rn a ţio
La Solia au început co n vo rb irile rilo r au fost abordate re la ţiile bilate 9 bleme care interesează ambele părţi. nale care prezintă Interes reciproc.
A u fost discutate problem e ale s i
g e n e ra le oficiale dintre deleqatiile iugoslavă rale dintre cele două ţări. 6-a făcut romaneşti tuaţiei internaţionale. Cele două SOFIA
Broz
şi bulqară. conduse de losip
U
un schimb de păreri cu p riv ire
Tito, preşedintele R.S.F. Iugoslavia, situaţia internaţională actuală şi la pă rţi şi-au exprim at neliniştea în le Intre R.P. Bulgaria şl R.P. M o n
NEW YORG 23 — T rim isul spe acţioneze Jn mod eficient în d i secretar qeneral al U n iu n ii Com uniş mişcarea com unistă şi m uncitoreas gătură cu pericolul pe care îl repre golă a fost semnat acordul com er
zintă situaţia actuală din Asia
de
cial Agerpres, Nicolae Ionescu, recţia egalităţii p o litice şi econo tilo r din Iugoslavia şi Todor Jivko v, că internaţională. C onvorbirile s-au PARIS 23 Corespondentul A- sud-est. S-a subliniat că „principala cial pe perioada 1966-1970 şl pro
transm ite: mice a statelor, lib e rtă ţii lor. orim -secrelar al C.C. al P.C. Bulgar, desfăşural într-o atmosferă de cordi direcţie, atît în p o litica Poloniei c il tocolul cu p rivire la schim burile
Joi dim ineaţa au începui ■— în Reprezentantul S.U.A. a expus preşedintele C onsiliu lui dc M in iş tri alitate şi sinceritate deplină. gerpres. Georgcs Doseai, trans de m ărfuri şi plăti pe anul 1966.
cadrul celei de-a 20'a sesiuni a printre altele poziţia deja cunos mite: şi in politica A ustrie i, o constituie Conform prevederilor noului
A du nă rii Generale a O.N.U. — cută a tă rii 6ale fată de o şerif) La Paris îşi desfăşoară lucră apărarea păcii şi securităţii, în p ri acord, com parativ cu u ltim ii cinci
dezbalerile generale. M in iş trii de dc probleme cum ar fi situaţia din A g ra v a re a situa(Seii rile Organizaţia interguverna- m ul d n ri în Europa. Am bele părţi au _ ani. volum u l schim burilor de m ăr
externe şi ceilalţi şefi dc delegaţii Vietnam , dezarmarea generală ele. menlală consultativă a navigaţi- arătat că sînt qata să sp rijin e efor fu ri dintre cele două ţă ri va spo
vor expune poziţia ţâ rilo r lor Iată El a repetai cunoscuta afirm aţie tu rile m enite să ducă la destinderea ri cu peste 20 la sută.
de principalele probleme ale situa p o triv ii căreia S.U.A. duc răz dan B olivia ei maritime (I.M.C.O.). La dis în co rd ării". []
ţiei internaţionale, fală de modul boiul din V ielnam pentru a apă cuţiile asupra raportului Comi In cursul co n vo rb irilo r s-a cons- \ BUDAPESTA
în care O.N.U. Ircbuie să acţio ra... poporul vietnamez. In legătu siei dc validai c a împuterniciri tatat că există p o sib ilită ţi pentru ex
neze în vederea scopurilor pentru ră cu înscrierea pe ordinea de zl © IN TIMPUL ULTIMELOR CIOCNIRI ŞI-AU PIERDUT VIATA lor. Gheorghc Săuleseu, membru tinderea în continuare a re la ţiilo r e- La 22 septembrie a părăsii Bu
care a fost creată. 32 DE PERSOANE IAR 105 AU FOST RANIŢE © GUVERNUL al delegaţiei române, a contestat conomice reciproce, în special a dapesta delegaţia reprezentanţilor
a sesiunii a problem ei re s ta b ilirii industriei chimice japoneze con
In prim a zi a dezbaterilor gene A ORDONAT ÎNCHIDEREA MINELOR DE ARAMA DIN CA- schim bului de m ărfuri. A u fost exa
dre p tu rilo r legitim e ale R.P. C hi valabilitatea împuternicirilor pre dusă de Masao Anzai. preşedin
rale au luat c u v in tu l Leilao da neze în O.N.U., A. Goldberg a TAVI $1 SIGLO VIENTE zentate de ciankaişisl. Numai re minate şi p o sib ilită ţile de colaborare tele lirm e i „Show a-D enko“. In
Cunha, m in istru l de externe al pledat îndelung pentru îm piedica prezentantul Republicii Populare mai strinsă în dom eniul cultural, tim pul vizite i, care a durat patru
B raziliei, A rlh u r Goldbcrg, con rea reprezentării în O.N.U, a a- LA PAZ 23 (Aqerpres). — ne Barricntos. şi Ovando Candia. Sc ş tiin ţific şi tehnic. zile. delegaţia japoneză a dus tra
ducătorul delegaţiei S U.A. sl ceslei ţări. După incidentele pelrecute lu n i în anunţă, de asemenea, că după incen Chineze - a declarat delegatul Cancelarul J. Klaus a acceptat in tative cu reprezentanţi ai Came
Doudou Thiam, m in istrul de ex- regiunea m inieră Calavi-UaJlagua-Gi- dierea postului dc p o litie din LlalU - român — are dreptul să repre vitaţia de a vizita Polonia.
rei dc comerţ a R P. Ungare şi al
Icrne al Senegalului. M in is tru l de externe al Senega qlo Viente, situalia p o litică din B o li gua, în această localitate au 6osit zinte poporul chinez. Delegaţii unor organizaţii de comerţ exte
M in is tru l de externe al B razili lu lu i Doudou Thiam a subliniat că via s-a agravat. In tim p ce m in erii m iercuri noi în tă riri m ilitare. le U.R.S.S., Franţei, R.A.U., Pa
ei şi-a concentrat cuvinlarea sa d ificu ltă ţile p rin care trece în deţin ca oslateci patru aqcnti ai po ★ kistanului şi Iugoslaviei, au con Convorbirile între rior. Şeful delegaţiei japoneze a
In special asupra m odului Sn care prezent Organizaţia N a ţiun ilo r U- litie i, mai m ult de 1.000 dc 6oldati testat de asemenea valabilitatea fost prim it de dr. Im re Lortnc, loc
şi-a făcut sim tilă prezenta O rga nite se dctoresc faptului că nu s-a puternic înarm aţi, precum şi u n ită ţi L A PAZ 23 (Aqerpres). — delegaţiile comerciale ţiito r al m in istrulu i industriei
nizaţia N a ţiu n ilo r U nile dc-a lu n lin u l seama de m odificările caro ale politiei, patrulează pTin oraşedu G uvernul bolivian a ordonat În împuternicirilor ciankaişistului. grele, şi de Laszlo Darvas, lo c ţii
s-au produs în lum e şi in rapor tor al m in istrulu i com erţului ex
gul celor 20 dc ani de existentă. chiderea, pentru termen nelim itat, a ★
tul m ondial dc forte Sn cei 20 acestei regiuni. După cum anunţă a polono-australiene terior.
V iito ru l om enirii, a declarat e), va uentiile de presă, în cursul c io c n iri m inelor de aramă din C alavi şi Siq- ROMA 23. - Corespondentul
li în pericol dacă nu va fi creată de ani care au trecui de la în lor care au avut loc în ultim ele oo* lo Viente. lipsind astfel oe muncă si Agerpres. I. Mărgineanu, trans
o com unitate de naţiuni care să fiinţarea sa, resurse de trai 5.000 de m ineri şi V A R Ş O V IA 23 (Aqerpres], — d a r es s a l a a m
Vru zile in tre m uncitori si politie, La Dar Es Salaam au fost dat»
fa m iliile lor. Preşedintele corporaţiei mite: A genţia PAP anunţă că la M in iste
şi-au pierdui viata 32 de persoane, iar m iniere a B oliviei, Juan LechLn Sua- Joi s-a deschis la Roma. la Pa p u blicităţii, m iercuri scara, p ri
105 au fost rănile. P o trivit m ărturi rez. a declarat că această măsură a ru l C om erţului E xterior al Polonini mele rezultate din Zanzibar, ale
Vietnamul de sud ilor călătorilor care sosesc în La Paz, fost luată din cauză că m in erii ar fi latul Sporturilor. în prezenta mi K-au încheiat co n vo rb irile oficiale prim ei etape a alegerilor prezi
armata cu greu poale să m enţină or nistrului sănătăţii. Mariotti, cel purtate dc o deleqafie com ercială 4 denţiale, desfăşurate la 21 septem
în llu e n la ti de „a q ita to ri e xtre m işti’'. A ustraliei, condusă oe A. W esler-
ilinea. De-a lu ngul şosele-lor care lea In raioanele m iniere Catavi şi Siqlo de al 11-lea Congres internaţio man. m in istrul industriei şi com er brie în Tanzania. P o trivit aces-
lora, actualul preşedinte, Julius
Forfefe patri©foee au aflaeat gă oraşele m iniere sînt masaţi m ili în ultim ele zile au avut loc cio cniri nal dc radiologie, la caic paiti- ţulu i. In tim pul co n vo rb irilo r a fost Nyererc — singurul candidat pen-
tari şi p o liţişti înarm aţi în aştepta
rea unei vizite pe care urmează să o armate între m ineri şi u n ită ti îna r cipă 4.500 radiologi din 71 de exprim ată dorinţa dc a se lărqi 1ru postul de preşedinte al Repu
aBfe două posturi de trupelor facă în această regiune copreşedinţii mate. in urma cărora au fost omo- ţări. Din România participă o schim bul de m ărfuri in tre cele două b licii Tanzania pentru o nouă pe
juntei guvernam entale, generalii R^î - r îli zeci de oameni. ţâri. rioadă le gislativă dc cinci ani —
delegaţie dc radiologi. în frunte După cum se ştie, Polonia benefi a obţinut o m ajoritate de 99,24 ta
guvernamentale cu prof. dr. Gheorghc Schmitzer. ciază pe piaţa australiană de clauza sută din vo tu ri. A doua etapă a
alegerilor prezidenţiale se va
na ţiun ii celei mai lavorizate.
SAJGON 23 (Agerpres). — relatat că au to rită ţile m ilitare a- A T E * Dezbaterile pe marginea In cadrul lucrărilor vor ii a- Cele două pă rţi au dezbătut o sc desfăşura la 26 septembrie.
In cursul nopţii de m iercuri spre mericane dm Saigon au cerut, in bordate problemele cu privire la rie de problem e leaate de încheierea PARTS
jo i fo rje le patriotice sud-vietna- mod oficial, Departam entului a- programului guvernului Stephanopoulos lupta împotriva tumorilor ma In industria franceză pătrund
meze au atacat alte două posturi părării din W ashington autoriza ligne. unu.i acord com ercial, precum şi pro lot mai m ult in ve stiţiile de capi
ale trupelor guvernamentale, si ţia de a folosi gaze lacrimogene bleme referitoare la participarea Po tal străin. Z ia ru l «Le M onde” re
tuate în regiunile 6udice ale tă în cursul operaliunilor m ilitare ATEN A 23 (Aqerpres]. — colas Bakopoulos. a anunţat că de loniei la G.A.T.T. produce unele date care demon
rii. Unul din acestea, la Binh din Vietnam ul de sud, m iercuri Dezbaterile din Parlam entul qroc p u ta ţii acestui partid vor vota îm
Thanh, aflai la 75 km vest de Sai- seara, un purtător de cuvînt al ne marginea program ului noului qu- potriva gu vernului. A urm at apoi la strează pătrunderea cap italulu i
gon, în delta flu v iu lu i M ckony, Pentagonului a declarai că această vern condus de Stephanopoulos şi a cuvîn t lid e ru l E.R.E., Panayotis Ca- . „ I-r străin în industria alim entară a
in pro vin cia Kien Tuong, a fost perm isiune există mai de mult. cererii de învestitură a acestuia, care nellopoulos, şi lid e ru l p a rtid u lu i pro Franţei. Procentul acestor capita
nlncal cu un puternic tir de mor- «Generalul W eslm oreland, coman ou început m iercuri scara, s-au des gresist. Spvros M arkczinis, care au lu ri în industria producătoare de
lapte praf. cafea şi margarina de
tiere şi de tun uri. Celălalt post dantul trupelor Stolelor Unite din făşurat în lr-o atmosferă de puternică făcut cunoscut parlam entului că p a rti
atacat este o garnizoană n trupe Vietnam ul de sud, a avut în to t încordare şi tensiune. Im portante fo r dele lo r vor vota în favoarea gu ver păşeşte 75 la sulă. După cum a-
lor saigoneze situată in provincia deauna autoritatea de a perm ite te poliţieneşti au supravegheat lot nului. In ceea ce-1 priveşte pe repre rală ziarul, procentajul capitalu
Kien Giang, la aproxim ativ 60 de folosirea gazelor lacrim ogene şi tim pul îm prejurim ile parlam entului zentantul gru p u lu i deputaţilor F.D.A.. lu i străin investit în celelalte ra
km sud-vest dc capitala sud-viet- a altor gaze „ne lo xice" in anu Lenlru a preveni m anifestaţiile o sti acesta a cerut să se întrerupă dez m uri ale Industriei atinge 35 la
sută.
nameză. In ambele cazuri, după c- m ite circum stanţe- — a declarat le guvernului. baterile pentru a perm ite acestui
lectuarea atacului, un ită ţile pa pu rtă torul de cuvîn t dc la W a In ce priveşte dezbalerile propriu- partid sa sluaieze declaraţia proqram
trio ţilo r s-au repliat. Coresponden shington, după cum relatează n- zise, accsLvi s-au desfăşurat in tr-u n a lu i Stephanopoulos. BELGRAD
tul agenţiei Rcuter relatează din gentia Associated Press. După cum tum ult neobişnuit. In tim pul c itirii La 22 septembrie s-a deschis la
.Saigon, că la aproxim ativ 80 km se ştie, folosirea de gaze lacrim o declaraţiei guvernam entale, noul După cum apreciază observatorii Belgrad Congresul U n iun ii in te r
dc capitală un camion ce trans gene si vom itive, în luptele îm urim -m inLslru n fost întreru pt de din Atena, guvern ul Stephanopoulos naţionale a ştiin ţe lo r biologice la
porta soldaţi ai trupelor gu ver potriva forje lo r patriotice sud- nenumărate ori de protestele A p u . va putea oblinc, dacă nu va in te r care participă 245 reprezentanţi
namentale a sărit în aer din cauza vielnameze, în prim ăvara acestui la ţilo r care-1 sp rijin ă pe Pa-panv.reu. veni nim ic deosebit, m ajoritatea par din 32 de jă ri din Europa, Asia,
unei mine puse de partizani. an, a provocat puternice proteste lam entară necesară în ve stitu rii şale. A frica şi A m erica.............kc\uu<*u»;
Cînd tum ultul a încetat reprezentan In favoarea qu vcrnu lui vor vota cel
Trei din ccl patru condamnaţi în întreaga Jume, tul grupului U n iun ii de centru, N i- Congresul va analiza problema
Ia moarte, de către autorităţile din 09 deputaţi ai E.R.E., cei 8 deputaţi al su p ra vie ţu irii vîn a tu lu i în condi
Da Nang. sub acuzaţia că au or P artidului progresist, precum şi cel ţiile actuale.
ganizat demonstraţia populaţiei 45 de dizidenţi ai U n iu n ii dc centru,
din 20 septembrie, au fost execu Cosmos — în total 152 de deputaţi din cei 300 R O M A
taţi m iercuri după-amiază pe sta 99 cît numără parlamentul. In fr-o conlerintă de presă linută
m iercuri la Roma in fata z ia rişti
dionul principal al oraşului. Deşi
A qcnlia TASS transm ite că la 23 mic. p o triv it program ului anuntat de lo r ita lie n i şl străini, cunoscutul
a u torităţile anunţaseră că execu
ţia va avea loc în public jo i d i septembrie în Uniunea Sovietică a agenţia TASS la IC m arile 1962. Pakistan pu blicist Danilo D oici a prezentat
S atelitul a fost plasat pe o orbită india
mineaţa lemîndu-se de eventuale fost lansat un nou satelit a rtificia l al o amplă docum entare referitoare
noi m anifestaţii ele au hotărît e- Păm înlului ,,C osm os-9r\ avînd urm ă to rii pa ram e tri: perioada la acţiunile M afiei in Sicilia. EI
fectuarea execuţiei m iercuri după- Pe bordul satelitului se altă insta in iţia lă de re v o lu ţie — 89,8 mi'nutc; dis încetarea ostilităţilor a cerut ca o Comisie guverna
amiază. lată aparatură ş liin tilic ă destinată tanta maximă de suprafaţa Pâmînlu- mentală să întreprindă o anchetă
După ce agenţiile de presă au con tinu ării e xp lo ră rii spaţiului cos- lu i (la apogeu] —-342 k m ; distanta a devenit efectivă îm potriva M afiei.
m inim ă de suprafaţa PămîntuJui (la
LONDRA
perjqeu) — 212 k m ; înclinaţia orbitei
— 65 grade. pe toate fronturile G uvernul b rita nic a hotărît să
trim ită g u vern ulu i portughez un
In afara aparaturii ştiin ţifice pe sa
nou protest în legătură cu accep
te lit 6int instalate : un radioem itător, SURINACAR 23 (Agerpres). — tarea de către acesta din urmă
In urma h o tă rîrii guvernelor In
de
care funcţionează oe frecventa
Jm 19,995 M H Z ; un sistem radiolehnic diei şi Pakistanului de a pune in a- a unui reprezentant diplom atic in
dependent al Rhodesiei de sud.
plicare rezoluţia C o nsiliu lui de Secu
pentru determ inarea exactă a para
LONDRA
m etrilor orbitei ,* un sistem radiole-
tă ţilo r dintre cele două jă ri, m iercuri
lem etric pentru transm iterea pe Pâ- ritate cu p rivire Ia încetarea o s tili ALGERIA. — In fo to : lo cu ito ri ai Saharci. George Thomson, secretarul de
m int a dalelor p rivito a re la fu n cţio Ia ora 22 GM T încetarea focu lui a stat în M in iste ru l A facerilor Ex
terne al A ng liei, va pleca la Cairo
narea aparaturii. devenit efectivă pe toate frontu rile .
in tr-o vizită oficială unde va a-
Conferinţa minerilor vea întrevederi cu preşedintele
Nasser, după care va pleca tn
Vizita în America Latină din Jara Galilor Arabia Saudită unde va purta dis
cu ţii cu regele Feisal.
BRUXELLES
a preşedintei ui italiei 12.000 DE MINERI VOR FI PRIVAŢI DE MUNCA Şl DE PERS Surse inform ate anunţă că v il-
PECTIVE REALE DE A OBŢINE UN LOC DE MUNCA toarca în tru n ire a C o nsiliu lui m i
nisterial al Pielei comune va a-
L IM A 23 (Aqerpres) — crea la Roma un in s tilu t ita lo -la lin o - LO NDRA 23 (Agerpres). — va fi efectuală în cel mai apropiat vea loc între 25 şi 26 octombrie.
După încheierea vizite i neoficial© «m erican pentru dezvoltarea re la ţi In localitatea Portkkala. a avut loc timp. In afară dc aceasta m ulţi din Este puţin probabil ca Franţa să
in Pctu a preşedintelui Italiei, Giu- ilo r între Italia şi con tine ntul latino- conferinţa m in erilor din Ţara G a li tre m ineri din cauza vîrsle i înaintate ia parte la această şedinţă.
scppe Saraqat, şi a m in istru lu i de ex american. lor. La această conferinţă 6-a arătat şi stării proaste a sănătăţii nu mal
terne, Amvintere Fanfani, la Lima a Preşedintele Ita lie i îşi continuă v i că în conform itate cu „plan ul naţio pot să se recalifice, neoblinind ast OTTAWA
iest dat p u b lic ită ţii un com unicat in zita oficială de trei zile în Venezuela. nal" de dezvoltare a economiei cn- fel pensie. Num ai in reqiunea Tara Un nou contingent de m ilita ri
In cursul co n vo rb irilo r avute m ier
ca-re se arată, p rintre altele, că cel
canadieni va fi trim is în C ip.;
I ■ doi preşedinţi au discutat problem e curi, preşedintele Ita lie i şi preşedin qlczc. publicat recent de quvernul G alilor de sud aproxim ativ S.000 dc între 2 şi 8 octombrie.
m uncitori suferă de silicoză. Repre
A n q lic i. în această regiune vor fi în
leqate de dezvoltarea colaborării r- tele Vonezuelei, Râul Leoni, au pus chise 26 din 85 de mine active, ca zentanţii a 65 de m ineri din această
conomicc şi cultu ralo între cele două bazele unui nou tratat de colaborare „nerenlabU e” . A stfel, 12.000 de m i regiune au cerut în caarul conferin LONDRA
state. In acest sens, Ita lia in te nţio tehnică şi comercială între cele două neri vor fi p riv a ţi de muncă si de ţei ca guvernul să revizuiască pla Golda M eir, m in istrul de exter
nează să dea un im puls mai maro târî. S-a discutai, de asemenea, pro perspective reale dc a obţine un loc nurile sale şi să ia, în prim ul rînd, ne al Izraelului, şi-a încheiat v i
* W 4i f ^ cooperării tehnico-eeonomice cu toa blema acordării dc către Ita lia a unul de muncă. Aceleaşi problem e au fost măsuri reale pentru asiqurarea unul zita in Marea Britanie unde a a-
te ţările latino-am ericanc. G uvernul proqram special dc asistenţă em i discutate şi la adunarea m in erilor vu t întrevederi cu prem ierul W il-
V IE TN A M U L DE SUD. — In foto î — Forţele patriotice din V ietnam ul peruvian si-a m anifestat satisfacţia g ra nţilor italien i în Venezuela. din Scoţia, care a avut loc în oraşul loc de muncă m in erilor concediaţi son şi alte persoane oficiale.
de sud işi organizează apărarea unui sat. • fată de in iţia tiv a italiană de a se lfdim bourqh. închiderea acestor mine p rin închiderea miriL'lor.
N EW YORK
Greva lu cră to rilo r de la ziarul
„N e w Y ork Tim es” continuă. Re
„Criminalitatea în S. U. A. TRAGEDIE PE OCEAN pe copaci nişte urzeli de năvod, dc mărci de automobile fiind prezentanţii g re viştilo r au decla
special confecţionate in acest refuzate. rat că lu cră to rii nu se vor întoa r
continuă sâ crească11 Temanighi şi Nalua - doi po- scop. Păianjenii, de mărimea u mitirului-garaj submarin, ci nu ce la lucru pină cînd patronii nu
In ce priveşte constructorii ci-
te vor satisface
revendicările.
au pornit cu o barcă cu motor DE PRETUTINDENI uui bob dc mazăre, îşi Jes pinza sc gîndesc, fireşte, să devină fi Greva a atras după cum se ştie
linezieni din insula Maupigi
încetarea apariţiei a încă şapte
A declarat pe această urzeală, care poate fi lantropi. Firma aşteaptă să rea cotidiene new yorkczc. După p ri
spre o insulă vecină. Călătoria apoi folosită ca năvod la pescuit, lizeze cîştiguri frumoase din a- mele cinci zile de grevă pierde
ceastă „afacere". Fiecare posesor rile zia rulu i „N e w Y ork Tim es” se
preşedintele JqIiusou dc la o insulă la alta este ceva ea rezistind la o greutate de 500 dc maşină veche va plăti pentru ridică la peste 3 m ilioane dolari.
loarte obişnuit, pe aceste meîea- grame. a scăpa de ca 50 de coroane.
W A S H IN G TO N 23 (Aqerpres], — guri. Cum insulele sint loarte a- a patra lună de cutreerare a va re a trăit mai mulţi ani printre Vestea construirii cimitirului- PARIS
„C rim inalitatea în S.U.A. continuă propiate una de alta. călătorii nu In tim pul unei ascensiuni in
«â crească", a declarat preşcdintolc lurilor. Natua jiu a mai rezistat papuaşti dm Noua Guinee, po PEŞTII Şl AUTOMOBILELE garaj a fost primită cu multă m unţii V crcors din AlpiL fran
Statelor Unite, Johnson. „P arcurile şi au luat cu ei nici hrană, nici şi a murit. Temanighi a rămas vestea că localnicii folosesc la bucurie de pescarii suedezi, căci cezi şi-a găsit moartea celebrul
noastre sînt ncpopulnte, proprietarii apă. Pe la jumătatea drumului, pescuit nişte plase confecţionate un asemenea „cimitir" reprezintă alpinist francez Lionel Terray îm
de maqazime se înarmează in aştep motorul băicii s-a delectat şt cu singur. Intr-un fiord de pe coasta de preună cu tină rul ghid M arc M ar-
tarea clacului, a arătat el. C rim ina in a 154 a zi. după ce parcur din lir de păianjen. Unii manife vest a Suediei, întreJnsulele Va- un loc ideal pentru peşti. (in clti.
litatea şi violenta în oraşele mari e rentul a dus barca in largul o- sese peste 2.000 hm pe ocean, stau neîncredere faţă de această lao şi Riso, se construieşte un ci
mai ridicată decît în mediul rural". ccanului. comunicare a omului de ştimfă „PIETA" S-A REÎNTORS LEOPOLDVILLE
El a arătat că „este in u til să lu pţi în barca a iost aruncată de valuri mitir submarin de automobile. IN ITALIA Joseph Kasavubu, preşedintele
Statele U nite îm potriva neajunsurilor, Thtip de 154 dc zile. vînlurilc pe insula Manua, dm arhipela şi. dm păcate, colecţia prin care Această construcţie neobişnuită C ongoului a declarat că va p a rti
In cu ltu rii, şi su p erstiţiilor aacă pe şi curenţii au puttat barca in vo gul Samoa. Temanighi, complet Mikluho-Maklai ar fi putut con se realizează dm cauza număru Celebra statuie „Picta" de cipa la reuniunea O.U.A. la n i
străzile oraşelor tării continuă te ia valurilor. Cu totul intimpîător. firma jtiste(ca afirmaţiilor sale, Michelangelo, admirată de mili vel înalt, programată pentru luna
roarea crim inalilo r, iar elementele in- istovit, a fost salvat. lui uriaş de autovehicule vechi, octom brie la Acera, cu condiţia
inactioniste încearcă să pună sub Temanighi a descoperit pe lun- s a prăpădit. pe care proprietarii lor nu le pot oane dc vizitatori la Pavilionul să ia parte şi preşedinţii Senega
control întreaga populaţie". Preşe duî bărcii o lamă de brici. Le- NĂVOD DIN PINZA DE Naturalistul englez Pratt a ho- nici distruge Şi nici dărui. Uzi Vaticanului dc la Expoziţia Inter lu lu i şi Coastei de Fildeş.
dintele Johnson a făcut aceste de gind-o dc o sloară. cei doi prie naţională din New York. a tra
cla raţii cu p rile ju l sem nării a două PĂIANJEN tărît să verifice alirmatiile lui nele metalurgice, care achiziţio CAIRO
Dr. A gostino Neto. preşedintele
legi care, după părerea sa, „v o r tre teni au folosit-o drept harpon Mikluho-Maklai. El a vizitat nau înainte piese de automobile versat din nou oceanul, pe bor
bui să ducă la crearea unui proqrain pentru prins peşte. Ei işi poto Cunoscutul călător şi om de locurile pe unde a stat acesta şi vechi, nu le mai cumpără acum dul navei „Cristofor Columb", M işcă rii penlru eliberarea Ango-
Îndreptat spre lichidarea rădăcinilor lei şi-a încheiat vizita la Cairo,
plecind ia Brazzaville.
crim in a lită ţii". leau setea cu apă dc ploaie. In ştimfă rus, Mikluho-Maklai. ca a descoperit că papuaşii athnă decît pe alese, o serie întreagă fiind readusă in Italia.
40.065
Redacllfi el administraţia ziarului str. Dr. Petru Gr«î« ar. 25, teleloo 15 88, 12 75, 15 85, 12 11. Taxa plătită In aumerar coaform apiobărlt Direcţiei Generale P.T.T.R. — nr 263.328 dlo 6 noiembrie 1949 — Tiparul» întreprindere© pollqrMtra Hunedoara-Devr