Page 86 - 1965-09

:PROLETARI DÎN TOATE TARILE. U M Ţ l-V Ă I
VIZITA CONDUCĂTORILOR DE PARTID

DE SIAi IN ORAŞUL

TlRGU-MUREŞ

V in e ri 24 septembrie, tovarăşii siqura intrarea in probe a fa b ricilo r gălirea v iito rilo r m odici şi farm acişti,
Nicolae Ceauşescu. Chivu Sloica. de acid azotic si azotat de amoniu ; au ridicat problem e legale de perfec­
Ion Gheorqhe M aurcr, im preună cu in luna oclom brie. cu două lu n i mai ţionarea procesului dc invăţăm înt .şi
losir Banc $i lanoş Fazekaş au vizita t devreme fata de prevederile planului, dc îm bunătăţirea cerce tă rii ştiin ţifice .
oraşul Tq. Mureş. se vor obţine astfel prim ele ca n lită li In continuare, ei au relevat, ca un
Vestea sosirii con ducălotilor dc dc in q ră şim in le chim ice. La fabrica fapt de seamă în via la ş tiin ţifică a
partid şi de stat a reunit in gara u- de oxigen a in tra t în rodai prim ul tării, in tiln irc a de la B ucureşti din lu ­
raşului şi pe străzi centrale mu şi lurbocoinpresor. urm înd ca în luna na mal a conducătorilor de partid şi
m ii oe oanienj care şi-au m anilest.it noiem brie să se obţină prim ele cai'- de stat cu oam enii de ştiinţa.
bucuria de a-i avea ca oaspeţi in m ii- lită ţi de oxigen si azot. Instalaţiile in cadrul 6 nt î tn ir ii tovarăşul Ion
locul lo r. fa b ricii dc amoniac vo r fi -terminale Gheorghe M aurer a relevat necesita­
piuă la s firş itu l acestui an şi. o tea fo lo s irii c il m ai depline a m ijlo a ­
La qaru. in înlim pin are au venit
dală cu term inarea probelor tehno­ celor cu care a fost dotat in stitu tu l,
tovarăşii N icolae Veros, membru al logice la insta la ţiile dc conversie a a unei c il mai bune organizări a ac­
T O A M N A C.C. al P.C.R., prini-secielar al Com i­ m otanului şi de p u rifica re a gazelor, care ro lu l prin cip a l trebuie sâ-1 aibă
ş tiin ţific ă
în
tiv ită ţii de cercetare
tetului regional M ureş-Autonom â M<i-
de
vor fi obţinute prim ele can tită ţi
PE O G O A R E qhiarâ cil PC.R„ M ihai Gere, membru amoniac. C h iin işlii, operatorii, labo­ denţă că esenţialul in munca didac-
cercetătorul însuşi. El a scos in e v i­
supleant al C om itetului Executiv al
ranţii. m ecanicii, care vor conduce şi
C.C, al P.C.R., preşedintele S fatului
popular regional, dc alţi conducători ai vor supraveghea com plexele u tila je şi ticâ trebuie să Be form area m edicu­
in stalaţii ale com binatului, lucrează lui. a specialistului cu o g ind ire îna­
organelor locale, a ctivişti dc partid şi intată. receptivă ia to t ceea ce apare
de stat, oameni dc ştiinţă şi cultură, in prezent, alături de m onlori, şi in- nou iu ştiinţă.
stala lo ri la verificarea in tre q u lu i apa-
dg numeroşi reprezentanţi ai în tre ­
In u n ilă lile respective, după elibe­ ratai. Tovarăşul Ion Gheorghe M aurer a
Să urgentăm rarea terenului s-a trecut im ediat H p rin d e rilo r şi in s titu ţiilo r din oraş. V izita pe şantier continuă. O scuriă subliniat că problem ele Invâţăm înlu-
etcctuarea a ră lu rilo r în vederea în- Un qrup de pionieri înconjoară oprire iu faţa tu rn u rilo r hiperbolice Juî şi ş tiin le i sînt şi vor fi în per­
oaspeţi, oferindu-le buchete de flori. manenţă în atenţia p a rtid u lu i şi sta­
recoltarea cartofilor să inin tăiii păioaselor. Din cauza sla­ In piaţa qării, m ulţim ea dc cetăţeni dc racile, expresie a ingenio zităţii şi tu lu i nostru.
bei orqanizări a m uncii, la coopera­
ovaţionează îndelung. m ăiestriei constructorilor. Ei au a-
tivele aqricole din Iqliiu, O strov. G o - bandonat metodele clasice şi au fo­ Adresîndu-se celor prezenţi to va ­
M agistrala Gheorqhe Doja cunoaş­
şi a sfeclei potiva, Vinerea. A urel V laicu, Cunta. te em oţionante m anifestaţii de simpa­ losit. pentru prim a oară în ţara noas­ răşul Nicolae Ceauşescu a arătat că
îutîlnire a cu cadrele didactice de la
Ludos, Piresaca, Lesnic, Bejan, Răriu- tră, la acest qen de construcţie co-
tie şl ataşament fotă de pârtia şi gu­ In s titu tu l m edico-form accutic a fost
lesli ctc recoltarea ca rto filo r nici nu froiele căţărătoare, care constituie un
Una din lu cră rile căreia Irebuic să vern. M u n cito rii din întrep rind erile deosebit de plăcută şi folositoare.
1 sc acorde o deosebită im portanta in a început. oraşului sau con stru ctorii de pe şan­ sistem îm bunătăţit de turnare. Con­ Referindu-se la rezultatele pozitive
această perioadă este recoltarea c u l­ In tofal pe rcnîunc. cooperativele tierele din vecinătate, elevi ieşiţi în stru cto rii au creat aici o qeometrie dc obţinute de co lectivu l in stitu tu lu i în
daricolc de producţie au strins recol­ forme şi culori arm onios îm pletite
tu rilo r tîrzii. Necesitatea organizării lata şcolilor fac semne prieteneşti, munca de Invăţăm înt şi dc cercetare
ta oe cartofi si sfeclă de zahăr de oa
în mod exemplar a m uncii in fiecare p io n ie rii flu tu ră cravate r o ş ii; de la cu peisajul natural. ştiin ţifică, el a sub lin ia t că acestea
unitate aqricoJâ pentru stei tinerea la abia I .(.1)0 ha din cele peste 4.0UO ha balcoanele şt ferestrele b lo cu rilo r mi. Dînd exp lica ţii oaspeţilor, ^ d ire cto ­ trebuie să constituie punctul de ple­
prevăzute Aceste lucrări se deslă-
tim p şi fără pierderi a producţiei oe dc locatari ovaţionează şi aplaudă in- rul com binatului arată că in urma care spre noi realizări in îm bogăţi­
soară mai anevoios în raioanele Iha,
cartofi si sfeclă reiese din faptul ca delunq Oaspeţii răspund cu căldură procesului dc producţie va rezulta, rea co n ţin u tu lu i onvăţăm m tului, a
dc m ajoritatea suprafeţelor ocupate O răslie. Maleq. Brad si oraşul reaio- entuziastelor m anifestaţii aJe popu­ prin tre altele, oxidul de carbon ce form elor de predare şi a cercetării
nol Hunedoara. Tînînd scama dc a-
cu aceste cu ltu ri urmează să sc m- «rcasto, este necesar ca din oarloa Tractoristul Petru Barta pe care-l laţiei. ar puica servi la fabricarea m etano­ ştiin ţifice.
Kâminleze ccreaie păioase dc toamnă. vedeţi in fotoqraiia de fată îşi aduce La sediul C om itetului regional al lu lui. V o rb ito ru l a evidenţiat apoi ro lu l
consiliilo r dc conducere ale coopera­
U rm ărind încadrarea iusăm in ţări lor o contribuţie însemnată Ia buna des Acţiuni în cadrul P.C.R., conducătorii dc partid si d - Tovarăşul Nicolae Ceausesru reco­ im portant pe care II au cadrele d i­
tivelor agricole să existe mai m ultă
în epoca oplim ă si evitarea p ie rd e ri­ făşurare a in săm ln lâ rilo r in cadrul stal se interesează de îndeplinirea pla­ mandă să se facă un studiu tehnico- dactice dm învăţăm inte! superior
preocupare pentru urqentarca lucră­
lo r dc recoltă, ţăranii cooperatori din rilo r respectiv?. cooperativei aqricole dc producţie nului de producţie dc către în tre p rin ­ economic in acest sens. medical în pregătirea unor specialişti
Oarda, Pricaz, A po ld ul dc Jos. Ciu­ din Deva. „Săptăminii derile din reqiune, de realizarea p l i ­ Relevînd faptul că lu cră rile la fî- la n ive lu l exigenţelor m ult sporite
tei. Şibot, M iercurea $i alţii au ter­ nului de in ve stiţii, de stadiul lu c ră ri­ b iic ile de acid a20lic si azotat de a- pe care ştiinţa -Şi practica medicală
m inat recoltatul sfeclei. In un itâIile a- La culesul porumbului Crucii Roşii“ ! lor aqricole de toamnă. m oniu NÎnt in avans cu două luni. le pun s lu jito rilo r lor. P artidul şi
m intite, co n siliile de conducere. avinJ cooperatori si mecanizatorii de aici Dezvoltarea impetuoasă a reg iu nii tovarăşul N icolae Ceauşescu a arătat statul nostru au acordat şi vor acor­
fcpriiinu! si îndrumarea oi aanizatii- Pentru lucratorii ogoarelor, toam­ s>-au mutat in cimp centrul de greu­ M urcş-Autonom ă M aqhiară constituie că este necesar sa se acorde o mai da in continuare atenţia cu vcn ilă
In întreaga Iară
In acesle zile
u I
lo r dc partid, au m obilizat la lucru na este anotimpul cel mai bogat. tate a! Întregii activităţi. Una din desfăşoară „Saplăm ina C rucii Roşii'*, I o expresie vie a p o litic ii consecvente mare otentie o b ţin e rii de econom ii in asigurării unei baze m ateriale cores­
toate forţele si m ijloacele existente. marcată prin acţiuni întreprinse de ! h pa rtidu lui de ridicare a tu tu ro r re­ etapa a doua a lu cră rilo r de construc­ punzătoare sarcini-lor mereu sporite
Nu se poate spune insă acelaşi lucru Culegerea rodului muncii unui an lucrările Înscrise la ordinea zilei pe organizatele de Cruce Roşie locale. j g iu n ilo r ţării, de repartizare raţiona­ ţie. manitestîndu-se o mare q rijâ f i ­ care revin în vă tă m în lu lu i superior şi
unei
cercetării ştiin ţifice, ca şi a
ocspre cooperativele aqricole dm de activitate este peste fot prilej de agenda lucrărilor agricole este re­ Astfel, in prim ele zile ale săptămî- I lă a forţelor de producţie şi de pu­ lă de colitaie. El $i-a exprim at con­ docum entaţii tot mai bogate pentru
llam potoc. llărău , Salciva, Gurasa'lu, bucurie Acum este vremea numă­ coltatul porumbului. In primele două nii s-au li nu t peste 4 000 dc conte- * nere în valoare a resurselor naturale vingerea că planul producţiei de În ­ ca specialiştii noştri să poată fi la
Bobilna unde Dină la această dată ratului, dnd hărnicia si priceperea zile de la Începerea acestei acţiuni rm te cu teme educativ-sanitare ur- I a!c patriei. In perioada, plan ulu i de grăşăminte azotoase va fi depăşit şi curent cu toate cuce ririle ştiin ţe i pe
nu s-a fnccpul recoltatul sfeclei. Pen­ ţăranilor cooperatori $i ,1 mecaniza­ s-a strins recolta de pe 30 hectare. mate de programe artistice şi proiec- H sase ani. pentru dezvoltarea regiunii a urat co lectivu lui succes in atingerea plan m ondial.
tru a înlătura pierderile, este necesar torilor, care au făcut să sporească Urmărind stadiul de vegetaţie a cul­ lări de film e la care au participat J s-au investit din fondurile stalu lu i acestui obiectiv. In încheierea cu v în tu lu i său. secre­
ca pe măsură ce se rccollca2ă sfecla rodnicia ogoarelor, se măsoară in turii, recoltatul s-a început pe su­ peste 300.000 dc cetăţeni. Au fost or- ■ circa 7,5 m iliarde lei. Ca urmare, har­ tarul general al C C . al P.C.R. a fe­
Dc la noua cetate a chim iei, se
•â fie transportată in cel mai scurt mii s> mii de tone de produse re­ prafeţele însămîntate cu hibridul ganizate peste 400 de concursuri I ta economică a re g iu n ii a fost îm ­ porneşte apoi spre o celate a oraşu­ licita t co lectivu l de cadre didactice
tim p pe rampele aărilor. De aseme­ coltate zilnic. Ai/(ocjm»oane/e, re­ dublu TOI. Pe terenul eliberat de co­ .S a n ita rii pricepuţi** la care au luat I bogăţită cu noi si im portante obiec­ şi pe stud enţii In s titu tu lu i m edico-
nea. nu trebuie neglijată nici valo­ morcile si carele transportă din ceni, cărora li s-a stabi/if destina­ parte mai mult de 65.000 de cetăţeni. ■ tive industriale, ca term ocentrala lui, datind din sec toiu l al X V lI-lca , farm aceutic pentru rezultatele o b ţi­
aflată în curs de restaurare. In fi*
rificarea coletelor si a frunzelor din cimp spre magazii, spre bazele de ţia pentru siloz. tractoarele pregă­ La seri dc întreb ări si răspunsuri pe I Iernut, Fabrica de zahăr din Luduş, nropiere este situat In stitu tu l medico" nute şi le-a urat noi succese în ac­
care sc poate obline siloz de bună recepţie sau rampele gărilor rodu! tesc imediat patul germinativ pen­ teme medicale au participat aproape I fabrica de produse lactate din Tq. tivitatea Jor.
calitate. 50.000 de persoane. M ure ş; s-au dat în exploatare noi ca­ farmaceutic, un alt obiectiv al vizite i. C onducătorii de partid şi de stat
bogat. Paralel cu siriusul recoltei se tru recolta viitoare de griu. O ima­ Drum ul spre acest lăcaş un ive rsitar
In ceea ce priveşte recoltarea car­ gine asemănătoare se poale înre­ In aceeaşi perioada 71 de caravane I pacităţi de producţie la Com binatul străbat apoi vasta şi luminoasa piaţă
tofilo r. ca exemple pozitive pot fi pregăteşte o bază trainica produc­ gistra făcind o vizită si pe ogoarele sanitare s-au deplasat în sale mai I chim ic şi Fabrica de qeam uri din Ti,* străbate noul cartier M ih a i Viteazu, a tra n d a firilo r p rin m ijlo c u l unei m ari
trece prin dreptul no ului complex so­
date cooperativele aqricole din Pe*- ţiei agricole din anul viitor. îndepărtate unde au acordai peste ? iirtveni. la cenirul m inier Bălan şi l-i m ulţim i de oameni care aplaudă in-
teana. Teiuş, Gusu. M icesti, Răhan. Pe ogoarele cooperativei agrico­ ţăranilor cooperatori din Ohaba Şi 7.000 de consultolii. A u fost difuzate I fabrica de m obilă „23 August" d;n cial studenţesc. Pe străzi este o en­ deluug. De aici ei se Îndreaptă spre
G altiu s.a. care au term inat sau se a* le din Daia, dm zori si pină seara Petreşli. raionul Sebeş, Băieşti. raio­ in rîndul populaţiei sute de m ii de | Tn. Mureş şi altele. tuziastă revărsare de tinereţe. Sini locul unde se va înălţa noul teatru,
Dropie de sfirsit cu această lucrare. thziu, se munceşte de zor. Ţăranii nul Haţeg. Veţe/. raionul llia etc broşuri, pliante cu teme sanitare. M uncind în fră ţiţi, oamenii m uncii slu de niii a fla ţi în praqul unui nou an a căru i construcţie va începe in
români, m aqhiari, qerm ani si de alte de invdlăm înt. Ei primesc cu v ii a- prim ăvara anului v iito r.
plauze sosirea oaspeţilor draqi. La Jocul de amplasare. în Parcul
naţionalităţi au obtinut, sub condu­
V izita conducătorilor de partid si Harghita, oaspeţii sînt Jntîm pinaţi de
cerea Partidului Comunist Român, de stal sc înscrie ca un evenim ent preşedintele Sfatului popular orăşe­
succese remarcabile. In acest an vo­
I M P L I C A Ţ I I L E • j lumul producţiei, industriale depăseş- mem orabil în viaţa in stitu tu lu i. În fiin ­ man Rado, arhitect-şef al reg iu nii,
nesc, lo sif C dvarhelyi, şi de Colo-
ţat acum 20 de ani I M F. din Tq. Muc­
ie d e 2,5 ori h ive h il tenului 1959, în -
rcqistrindu-sc un ritm mediu anual les s-a dezvoltat, ciungind In pre­ carp dă e xp lica ţii în faţa schiţei v iu
lo rn lu i centru cu ltu ra l al oraşului.
de 16.4 la sută. zent să albă peste 1.000 de studenţi Discuţia continuă în faţa machete­
pregătiţi dc circa 300 dc cadre d i­
Oamenii m uncii dm regiune şi-au dactice. lor expuse în 6ala og lin zilor din Pa­
I ILIPSE1 DE » iM E K \U I I M ! reafirm ai. în tim pul vizitei hotărire.i ini Unirea conducătorilor dc partid şi la tu l cultura).
In sala consiliului ş tiin ţific arc loc
ca strinşi in turul pa rtidu lui însn-
Tovarăşul N icolae Ceauşescu alra-
Metiti de istoricele ho tăriri ale Con­
I gresului al IX-lea al P.C.IU, să mun­ de stat cu cadre didactice ale insli- ge atenţia ca noul teatru să se în ­
cadreze in ambianţa arhitectonică a
cească cu ţoală enerqia, capacitatea lu tu lu i. oraşului.
Si clanul lor pentru a da viată mă- Luînd cu vin lu l. prof. dr. Csogor Lu­ In continuare, oaspeţii au vizita t
I B ilanţul funii a opla. cum ulai cu cască şi să conducă cam dă peste cap re­ mai bune dc muncă si relelor sarcini trasate de conqrcs. Ex­ dovic. rectorul in s iitu lu lu i. a sublim at sala de spectacole a Palatului c u ltu ­
celelalte şapte, reflectă desfăşurarea nai sistematic muu- alizările A lte o ri nc- via ţă” . presie u a vîn lu lu i şi entuziasm ului in că vizita conducătorilor iu b iţi ai popo­ ral, unde au ascultat un fragm ent
unei a ctivită ţi necorespunz.ătoare la a. Slaba asistenţă realizarea planului ac Tovarăşul Leurdea­ muncă cu care ei răspund chem ării rului, constituie o deosebită cinste din Passacaglia de Bach executat la
întreprinderea forestieră din Haţeg. chnică şi controlul explică si prin faptul nu are dreptate. In partidului stă m ărturie faptul că în ­ pentru institut. El a arătat ca între­ orga. au adm irat frescele şi v itra liile
Planul producţiei qlobalo şi marfă s a exercitat la înfîm pln- că nu avem asigurate parchetele de exploa­ treprinderile dm regiune au în d e p li­ gul colectiv al in s iitu lu lu i. alcăiui*. ce împodobesc acest Jăca$ de c u l­
realizat in proporţie de 72,98 la sulă c sc vede la ce ne-a co n cilii opt une n* tare aprovizionarea cu nit planul producţiei globale şi marfa din cadre didactice si sludenii români, tură restaurat recent, s au oprit în
şi respectiv 78,15 la sută, pro du cti­ las". muncă. Intrăm în par­ alim ente sc face spo­ pe prim ele opt luni în pro uo rlie de maqhiari. germani si de alte naţiona­ sălile M uzeului de artă.
vitatea planificată a tosl îndeplinită V asilc Leurdeanu, chete qrelo, fără ca radic, necorcspunză- 103 şi respectiv IU2 la sută, iar pio­ lită ţi, S(> află sub puternica impresie n La ieşirea din Palatul cultu ral,
doar în proporţie de 80,07 la sută. ef dc briqadă in ele să lic c il de c il tor, in sortim ente pu­ nul p ro d u ctivită ţii m uncii a fost de­ istoriculu i evenim ent din viaţa p a rti­ oaspeţii îşi iau rămas bun de la ce­
iar preţul de cost a fost depăşit cu uirchetele Dîîma Ur- pregătite. ţine şi mereu ace­ păşit cu I la sulă. dului şi ţării noastre — Congresul al tăţenii oraşului. M ii de oameni ova­
106.000 lei. Doar la 4 din cele 22 ului si Pîrîul Seu : Si fluctualia de leaşi, cabanele exis­ Potenţialul economic al reqiunii va l\-l? 'a al P artidului Comunist Român. ţionează îndelung.
.sortimente lemnoase s-au realizai Sini perioade cinci tente nu asigură lo t creste în curînd prin intrarea in func­ V orb itoru l o scos în evidenţă preo- V izita conducătorilor de partid şl
prevederile planului. iu ne realizăm pla­ m uncitori provoacă con fortul necesar fo­ ţiune a unor alte noi mari u n ită li ate c tio a rc j corpului profesoral al in sti­ de stat la T irgu M ureş a p rile ju it o
greutăţi mari în p ri­ puternică manifestare de ataşament
iul. Dc ce? Dc mul- restierilor. Li duc o industriei chim ice — C om binatul do tu tu lu i de a traduce in viaţă im por­ a lo c u ito rilo r oraşului faţă de partid
e ori sintem îm pic- vinţa rea liză rii pia­ viată monotonă, pre­ înqrăsâm inte azotoase din Tq. Mureş. tantele obieclive liasato de Congres si guvern, faţă de palna noastră so­
Cinci răspunsuri icoti de deficientele nului. Cauzele cred sa le parvine qreu, Acesta a fost prunul obiectiv vizita ’ în vă lă m in tiilu i universitar din tara cialistă. o m anifestare a h o tă rîrji oa­
părute la funiculare. câ trebuie căutate în lipsesc aparatele do de conducătorii de partid şi de stat. noastră, prin p^rferţionarca m etode­ m enilor m uncii din regiunea M ures-
radio, pentru ci nu La marele com binai — un marc nu­ lor de predare si ridicarea lu un nivel Aut.onomă M aghiară de a da viaţă
faptele pe caro le-am
la o întrebare ,c cad cărucioarele am intit si în slaba se Întreprind acţiuni măr dc m uncitori şi constructori n; tot mai înalt a cercelârii ştiin ţifice. D irectivelor Congresului al IX-lea al
cultural-educalive in ­
icntru că nu sînt asi-
FC .lt., de a înfăp tu i nestrămutat po-
Au luat apoi c u v in lu l pref
Zcno
salutat cu bucurie sosirea oaspeţilor.
[UTale cum trebuie. preocupare a condu­ teresante. Sînt tepte Răsună puternice uralc. Barliu <i Tiberin Maroş. con ferenţia­ lilica P artidului Comunist Român de
) defecţiune de 3-4 ce rii în tre p rin d e rii do care explică fluctua­ D irectorul com binatului, inq M îr- rii Zollan Andcr şi Pod D. Popa-loan, desâvîrsire a construcţiei socialiste
N*s-am adresai u- „Consider că actuala De la capul Iccuîul nle la funicular na a ne asigura con diţii ţia oamenilor. rea Constanlmescu, dă exp lica ţii te prorector al in stitu tu lu i, care au su­ în tara noastră.
nor tovarăşi din în­ situaţie se daloreşte trebuie să spun cn fata unui panou pe care <sc află schi­ blim ai o riia permanentă a pa rlid uln: M1RCEA MOARC.4Ş
treprindere cu între­ Si la p lu lu i că noi, cei acesle problem e im ­ ţa planului qcncra) al com binatului, şi guvernului faţă dc institut, realiză- PAUL DIACONESCU
barea : „Care suni din conducerea în tre ­ portante au fost ne­ Cu pionii în legătură cu stadiul aciuai al l<i-‘ rîlo oblinule în u ltim ii ani, în pre- ADRIAN IONESCU
cauzele ncindeplini- p rin d e rii n-am fost glijate. începind cu crăriior.
rii plan ulu i V . Am suficient dc exigenţi m aiştrii de parchete Sc vizitează apoi şantierul. Do la
p rim it cinci răspun­ in ce priveşte modul si term in ind cu con­ nu se atacă frontal locul Jor dc muncă, constructorii şi
suri dc care Io con­ e.c organizare a pro- ducerea întrep rind e­ m on lo rii salută < i răloură trecerea Cu pîanul pe 9 luni îndeplinit
semnăm. ducliei si n-am pre­ rii. Defalcai ea si u r­ conducătorilor de partid şi de stat.
Inc?. M arin Băllâ- tins cu ferm ilatc ca mărirea sarcinilor pe Pe şantier sc simte fream ătul unei
teanu, directoru l În­ parchetul odaia în ­ parchete s-a făcut ite- Mecanismele fores­ la co jit mecanic doar tă a revi2hloi\ Co sc a ctivită ţi intense, rodnice. Toate lu ­
treprind erii : ..Greu­ ceput să fie îm părţit corespunzător. s-au tie rilo r sînt un fel da 43 la sulă. intim ată in realitate? crările sin i Intr-un stadiu avansat de Nouă secţii de la C.S. Hunedoara
tăţile provocate do în poştale unde lem­ înaintat doar planuri De ce se obţin re­ G raficele existente nu construcţie şi m ontaj. La unele fa ­
pioni cu care trebuie
clim ahil nefavorabil nul să fie tăiat ;h trim estriale pe ex­ sc respectă, re viziile
alacalâ frontal pro- zultate a lit dc slabe ? b rici se fac ultim ele pregătiri în ve ­ A qlom e ralo rislii, oţelarii şi lami- Cu o 2i înainte, cu aceeaşi bucu­
din trim esirul I prin rind, în care să se ploatări si... cam la cuclia spre a se re­ In explicarea cauze­ se fac la întim plare, de derea începerii rodajului mecanic şi natorij ca şi ceilalţi siderurqişti de
căderi abundente si execute fasonatul si asia am rămas. Po aliza productivitatea lor trebuie pornit in m ulte o ri calitatea lor, a probelor ichnoloqice. Au fost tc '- la C.S. Hunedoara au ridicat in- rie au raportat îndeplinirea planu­
avalanşe oe zăpadă, scosul lem nului dc parcurs nu s-au în­ cil şi a reparaţiilor lui pe 9 luni o ţe la rii secţiei I.
planificată. Urm ărind prim ul rind dc la m o­ minate lu cră rile de alim entare cu r- treccrea socialistă închinată celui După colectivele celor trei secţii
calam ităţi nc-au slin- producţie si de foc. tocm it planuri opera­ realizarea plan ulu i pe dul necorespunzăior nu satisface, iar u r­ neraie electrică şi cu apă industrială. de-al IX-lea Conqrcs al P.C.R. pe
icn it serios a c tiv ita ­ Act\sl lucru nu s-a tive pe parchete în mecanisme se poate de înlocm ire si u r­ m ările 6C pot c o n s ij- Tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Chivu o nouă treaptă. Aceasta a făcut ca de iurnolc. ale aqlom eratorului nr
tea de producţie. To­ in tiin p la t din cauză care sa se prevadă la în parchete; m ul­ 1. oţclâriei M artin nr. I. laminoare*
constata cu uşurinţă m ărire a planului pe Stoica. Ion Cheorqho M aurcr, sc in ­ ci .şă-şi imboqăţească experienţa, să lor de 800 mm, lin ia fină si sem i­
tuşi, rezultatele pu­ că asistenţa tehnică a noile sarcini în func­ că acestea n-au fo<t mecanisme. In cete te defecţiuni. teresează îndeaproape dc stadiul $i folosească aqrcqatelc Ia întreaqa
teau Ii inai bune dacă fost 6labâ, m aiştrii si ţie de restante si de folosite la capacitatea ma:i m ulte cazuri pla­ Faptul că planul pe calitatea lu cră rilo r. capacitate şi să înscrie pc grafice fabricate. azi trăieşte aceeaşi satis­
nu existau de fici­ şefii de 6ectonre n-on masa lemnoasă exis­ nominală. De pildă, In nu rile pe mecanisme mecanisme nu s-a re­ Specialiştii com binatului arată câ remarcabile succese în creşterea facţie colectivu l de oţelari de ta
enţe în munca noas­ rezolvat problem ele tentă. Planurile de doborît si secţionat nu se întocmesc sau alizat se explică şi se apropie de sfirs it lucrările Ja cen­ producţiei de metal. Ca urmare, in oţelăria electrică, înscriind pe qra-
tră. Consider — drept ce le-au revenit. Toc­ producţie nu s-au d is­ mecanic, in trim estrul dacă se fac nu se prin aceea că uncie trala enerqoierm ică pentru tratarea acesle zile, in raai m ulte sectoare fic îndeplinirea planului pe cete
una din cauzele p rin ­ mai din astfel de cau­ cutat niciodată cu urmăreşte în parche- mecanisme în loc să trei trim estre cu 6 zile mai de vre­
II planul s-a îndepli­ apei si obţinerea aburului care va a- din combinat, siderurqişti! trăiesc me Aceasta este a noua secţie p ro ­
cipale ale nerealiză- ze procesul dc lucru briqăzile de m unci­ nit doar în proporţia * le realizarea lor. In ­ fie utilizate în par­ clipele unor m ari bucurii. Ieri co­
rii planului — slabe­ nu s-a desfăşurat pe tori pentru a se că­ tr-u n u i din plan urile chete se folosesc în le ctivu l lam inorului de sem iiabricate ductivă dc (a C.S. Hunedoara care
le preqătiri de iarnă baza unei tehnologii uta soluţii optim e de de 53 la sută, la scos- de măsuri sc preve­ depozite finale şi in ­ şi-a înd eplinit sarcinile de produc a raportat îndeplinirea înainte de
din nnul trecut şi ne- precise, ci mai inul*, realizare a lor. apropiat mecanic 6:1 dea întocm irea unor termediare cu randa­ lie pe prim ele 9 luni ale anului termen a planului pe cele trei t r i ­
asiquraren stocurilor la întim plare. O lun­ Dacă aslăzi situaţia la sută, încărcat me­ grafice de efectuare mente m ult mai scă­ mestre.
de m aterial lemnos. gă perioadă de tim p este olît de precară canic 36 la sulă. iar pohoaică si eşalona­ zute.
In parchetele dc do- pe posturile dc şefi o explicaţie rezidă si
b o rîlu ri de vînt şi în de sectoare la Baru din faptul că au »*•
I cele de la Pravăţ, V a­ M are $i Pui au fuivj- xislst m ulţi sefi de Efectul scriptelor... ŞTIRI ■ INFORMAŢII ■ ŞTIRI > INFORMAŢII
lea Sasului, Piriul tionnt oameni Cu o parchete care n-au
Talm ului si altele nu slabă pregătire p ro ­ participat efectiv la
s-au asiqurat cabane­ fesională care n-an stabilirea proceselor
le sî in stalaţiile nece­ putut asigura o bună tehnologice de ex­ ...o rămas dar nu­ tă. Au rămas pe d i­ cuperarea restanţelor
sare. La Gura Aoei. coordonare si urm ă­ ploatare, fapt ce a în ­ mai in sertarele b i­ nafară cele privind şi îm bunătăţirea acti­ Artiştii amatori din Călan canică I dc la L'.M.C. o acţiune de
LăDUşnituI Mic. Lin* rire a a ctivi;ă [ii. In greunat m ult organi­ ro u rilo r. Era mai b i­ realizarea in d icilo r do v ită ţii dc v iilo r. S-au prezentare a că rţii idcoloqice. M ate­
nina — parchete dos- lo r ca noi s<i-i sp ri­ zarea m uncii brigă­ ne dacă-1 aflam în utilizare a mecanis­ cuprins aproxim ativ în turneu la Ghelar ria lu l a fost susţinut de bibliotecara
tinale exploatării in jinim permanent. în zilor". Dâaurc, în parchetele melor. îm bunătăţirea aceleaşi măsuri, dar voluntară Elena M undoiu ţR odita
Roşu — corespondentă).
sezonul de vară — loc să-i înonjm ăm Ştefan Toinoni. de exploatare. Despre in dicelui dc folosire adaptate la sectoare­ Form aţia de teatru de am atori dc
instalaţiile şi amona- i-am lăsat să se des­ şeful sectorului du cc-i vorba ? Despre a tim pului dc lucru, le e.e exploatare. Ia­ la clu bu l „11 Iunie" al uzinei „V ic to ­
iâ rile c-au făcut cu curce cum au pu lu l exploatare Retezat : cele 9 planuri de ma­ extinderea norm elor răşi foarte puţine au ria" Călan a pus in scenă Diesa în trei
în tîrz'e ri mari La Îndrumarea $i contro­ ..Noi. cei care con­ suri tehnice şi orga­ cu m otivare tehnica fost aplicate. Tocmai acte; „A rbo re genoaloqic" de Lucia Extinderea reţelei de apă
in sta la liiic neefeclu- lul exercitai de noi ducem efectiv pro- nizatorice întocm iţi; $i a m etodelor avan­ cele p rivind comple­ Demetrius. M im e seară cu această
ai© Ia tim p se mai a- desfăşurat cain snora- uurtia, nu prea pu­ de conducere la anu­ sate de exploatare. tarea lo cu rilo r de piesă a rtiştii din Călan prezintă un In comuna Ghelar 6e cxim de tet
cteuua neoreqă'ir-w d :c n-au avui nici o tem efectua o muncă m ite perioade do Am consultat si pla­ muncă cu oameni, mai m ult reţeaua conductelor pen­
clin tim n a cabanelor eficientă" ftc teren sistematică. timp, la nivel de în ­ nul de măsuri care v i­ orqanizarca m uncii în spectacol în fata m inerilor om Ghe­ tru apă potabilă. Recent au fost ter­
co dormit, n re o m si Inq. Cornel FnHa. Trebuie sa întocm im treprindere si scclo.v za realizarea ritm ică briqozi complexe cu lar. m inale lu cră rile de inlroduccre a apoi
a unor drum uri cin inqiner sef la D.R.F.F. orga m ulte scripte. ie de exoloalare Din o producţiei. 80 la plata în acord qlo- De strada Măqura. Pentru aceasta,
acres — fapte c* an Hunedoara : „U n răs­ Ne consacram lor si păcate, dm cele 13-1 sută din prevederi nu bal. repararea si re ­ Prezentări de cărţi lo cu ito rii străzii au executat p rin
vizuirea fiorăstraielor
adus după ele pertur­ puns la întrebarea p*' terenului îi rezervăm măsuri s-au aplicai în rămas iarăşi pe hir- mecanice şi a altor muncă patriotica un canal lung rl*
procesul de producţie tie.
baţii ale întregii care nc-ali odresat-o prea puţin timp. Sin* mecanisme, u rm ă ri­
extrem de puţine. Din La sf irşitu l trim es­ ideologice I 000 m. In fruntea acţiu n ii au fost
noastre m unci". se poate desprinde, tem si noi vin ova ţi planul p rivin d creş­ tru lu i I conducerea rea zilnică a realiză- deputatul N icolae M untean si cetă­
Inq. Gheorqhe A* referindu-ne Ia mo­ pentru că n-am de­ terea p ro d u ctivită ţii în tre p rin d e rii a în ­ A. OARGÂ U. M. Cuqir. Tovarăşul lo s ll Birta In cursul zilei de 23 septembrie, ţenii Vichente Halqa, Joon Ghera-
drian, in qin eru l şef dul de coordonare si term inat m aiştrii din m uncii doar două tocm it un nou plan execută ultim ele lu crări de m ontaj la conducerea clu b u lu i m etalurqiştilor sim. Petre Perean şi Ioan Maloa.
al în tre p rin d e rii: urm ărire a producţiei. parchete să urmă- măsuri au prins via ­ de m asuri pentru re­ (C ontinuare In pag. 3-al o maşină de ascuţit scule, din C uqir a organizat la sectorul me- (Tutu Laurenţiu — corespondent).