Page 88 - 1965-09

PAGINA 3
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3340

i

OMUL IN PRODUCŢIE

UNOR

SOCIETATE Şl FAMILIE

MĂSURI

O M U L ! Ce frum os Tn nici o alia orin- de cauza socia lism u ­ na litâ li au d evenit viata oam enilor de pe muncă, despre idea­
sună acest c u v in l 1 duire pină la socialism lui. a v in lu l in m u n ­ trăsături caracteristi­ m eleagurile re g iu n ii lu rile pe care le au
Lui, om ului, i -uu fost omul n-a lost capabil că, energia si abne­ ce ale c o n s tru c to rilo r noastre, s ă i s u rp rin ­ In viată, despre fe lu l
închinate de-a lungul să realizeze J r u m o - gaţia in în d e p linire a s o tie lă |ii noastre so­ dem la locul de m u n ­ cum luptă pentru în ­ FORMALE
veacurilor numeroase sul" in loată p le n i­ sarcinilor, în a ltu l spi­ cialiste1' — spunea to ­ că. în socieiale, in fa­ de p lin ire a a c e s t o r
im n uri de slava. C o r ­ tudine-a lu . Socialis­ rit de răspundere fa­ varăşul N i c o I a e m ilie. Această rub rică idealuri.
lei spunea că : „P rin mul a înaripat aspi­ tă dc în d a to ririle so­ C e a ii s e s c u in Ra­ pe care o vom su s ţi­ Rubrica de fală cu­
însâsi firea sa omul raţiile om ului, nbiş- ciale. activa p a rtic i­ p o rtu l prezentat Ia ne în co n tin u a re va p rinde păreri ale unor
este un artist. El cau­ nuindu-l să-si îm p li­ pare la rezolvarea cel de dl lX-lea C on­ sta la dispoziţia tu ­ tovarăşi din lo c a lită ­
tă sa aducă p re tu tin ­ nească cele mai în ­ problem elor obşteşti, gres al P a rtid u lu i C o ­ tu ro r celor care do- ţile Lupem, Petroşani, La E. M . M u n c e lu l M ic , In prim a
deni în viala sa. in- drăzneţe idealuri p rin (ralia in d e stru ctib ilă m unist Român. resc 6u-si îm p ă rtă ­ Hunedoara si Ohaba, ju m ăta te a anului lupta pentru re a li­
ir-u n lei s a u «viul, muncă. d in tre oamenii m u n ­ N e a m propus să şească op in iile despre păreri pe care le re­ zarea şi depăşirea p la n u lu i dc p ro ­
frum osul". „D e vota m e n tu l lată cii de diferite naţio- facem o in cu rsiun e in ei si tovarăşii lor de dăm c itito rilo r noştri. ducţie s-a îm pletit siriu s cu folosirea
gospodărească a fo n d u rilo r de p ro ­
ducţie şi preocuparea p entru red u ce ­
vorbă cu ei. în totdeauna Irai vorbesc cu b ucurie ascultat cu atenţie. M i s-au pus în tre b ă ri in te re ­ rea p re ţu lu i ele cost al lo n c i de m i­
şi entuziasm despre p la n u rile lor Îndrăzneţe, des­ sante. A m dedus că acţiunea ca atare, este bine­ nereu.
ARON CRISTEA pre viata fe ricită pe care o trăiesc in fam ilie, li venită. Consider că organizaţiile U.T C. ar trebui D m calcule rezultă că Irim e s lru l I
văd deseori la spectacole, pe stadion, în excursii. să caute si alto forme, mai atra ctive de educaţie, al anului s-a încheiat cu o econom ie
Fiind şi in iţia to rii unor m etode noi dc lucru ii in- de form are a noii conştiinţe. De ce am lăcut a- suplim entară de 3G.OOO lei. iar in t r i­
miner pensionar — Lupeni tilnesc în tovărăşia c ă rţilor tehnice, străduindu-se, ccastă remarcă ? A m constatat că jo ile de tineret m estrul II, la suma de mai sus, s-au
ală tu ri de in g in e ri şi tehnicieni, să găsească noi au mereu cam acelaşi program : o expunere (de adăugat incă 48000 Iei,
căi de uşurare a m un c ii. M -am convins că în tre m ulte o ri prea p u lm atractivă), eventual cîleva Cu ocazia analizei făcute în luna
Iu cei 33 de ani de muncă am Avut p rile ju l să vorbete şi faptele lor nu există nici o deosebire. jo c u ri d is tra c tiv e şi bineînţeles, dansul. Ma gin - iunie, de cairo co m ite lu i de partid
cunosc viaţa, r.Tunca oam enilor sub toate aspecte­ Să vă dau un exem plu : cu ci ti va ani în urmă desc că n-ar fi rău să se organizeze concursuri pe $i conducerea e x p lo a tă rii asupra în ­
le. M ajo rita te a tim p u lu i l-am trăit în mină. Cu Sabin G hioancă s-a angajat să depăşească z iln ic teme ca : „Să îndrăgim profesiunea aleasă'', „C ine d e p lin irii an g ajam e n te lor s-a ajuns
multă durere m i-aduc aminte de anii grei, p etre­ sarcinile de plan. C u v în ln l lui. a devenit şi de­ cunoaşte mai bine regiunea 1", .C are sini u ltim e ­ iasă la concluzia că p o s ib ib lă lile co­ In fo lo q ra îie vă prezentăm un aspect in te rio r din sala de maşini a
cuţi sub vechea a n n d u ire burghezo-inoşiereascâ. vine. luna de lună, lapt îm p lin it. Succesele sale, le noutăţi din mina noastră". „Să cunoaştem tre c u ­ le c tiv u lu i sini mai mari. Pe baza co n ­ la m in o ru lu i blum ing din C o m bina tu l s id e ru rq ic hunedoreau.
Existau atunci două zile in lună pe caro noi le ale brigă zii pe care o conduce mă bucură în to t­ tul de )u|.D al V ă ii J iu lu i*, on exp u ne ri susţinute d iţiilo r existente, a n g ajam entul in i­ . _ ^ , * Foto i V . O N O IU
aşteplam cu grod/ă. La 1 si 15 ale fiecărei lu n i pa­ deauna. In această d ăruire de sine văd eu n o u ­ de oameni com petenţi cu p riv ire la comportarea ţial de a obţine 135.000 lei econom ii
tro n ii obişnuiau să afişeze „listele negre" în care tatea su rve n ită în concepţia om ului despre muncă fală de fam ilie şi societate, despre prietenie, d ra ­ la preţul de cost a fost m a jo ra i !a
erau înscrişi cei cc-si pierdeau dreptul la m u n ­ în socielatea noaslrâ socialistă. goste $i răspundere la locul de muncă, despre res­ 160.000 lei. In vederea în fă p tu irii lui
că îngroşind rin d u l şom erilor. Acesta ora insă As m ai avea de precizai însă unele lu cruri. pectul faţă de cei v irs lu ic i etc. cu succes s-au sta b ilii a lu n o m ă­
numai unul din aspectele unei exploatări crunte, suri si sarcini eficiente. Un colectiv IMPLICAŢIILE LIPSEI
Ele se referă in mod deosebit la educaţia pe care In cadrul temei puse în discuţie s ar putea spu­
p e n tru că nici cei care râimneau să lucreze nu a- o facem tin e re tu lu i. Cu atolii sinlem convinşi că ne o m ulţim e de lu c ru ri. Eu m-am rezumat insă a fost însărcinat să urmărească felul
veau posib ilita te a să ducă o violă omeneasca. avem un tineret m inunat, respectuos, gata oricînd numai la cele relatate, cu speranţa că c itito rii vor cum este folosit tim pu l de lucru in
M ă uit la m in e rii zilelor noastre cu jrwrwlrie $• sâ-şi îndeplinească sarcinile încredinţate. După de7,bale mai pe larg a lît ceea ce este bun, fo lo ­ producţie. Pentru a studia p o s ib ilită ­
satisfacţie. Pe p ie p tu rile lor strălucesc ordine şi părerea mea însă. ar trebui să ne ocupăm mai sitor, c il şî unele aspecte care frincază m ersul ţile de reducere a c h e ltu ie lilo r nee- DE DISCERNĂMÎNT
medalii care vorbesc despre preluiroa m uncii, a conormcoasu şi pentru gospodărirea
m ult de 11neri, dc educarea lor. A m fost in v ita t de înainte $i fala de care se va lua cu siguranţă o
d em nităţi lor li cunosc bine pe m in e rii Constan­ mai judicioasă a. fo n d u rilo r p ro d u c ­
tin Petru. Sabin Ghioancă, Petre Sălceanu, Carol citeva ori să vorbesc la jo ile de tineret despre poziţie critică, o a titudine ho tărilă pentru com ­ tive s-a format un alt colectiv din
cele mai pregătite cadre, din care
Nagy, Pavel D rim băreanu §i m ulţi alţii. Stau de viala m in e rilo r din Irecul. De fiecare dală ain fost baterea lor. (Urm are din pag. 1)
făcea parte si şeful explo a tă rii, to ­ să fie m obilizaţi şi ţa asigurării p a rc h e ­
varăşul inginer G heorghc Pană. antrenaţi in rezo lva ­ telor cu forţe dc imnicrl
rilo r pe oameni si me­ rea problem elor ce le şi mecanisme. O am e­
Se părea că astfel se va face un
canisme, au rămas pe ridică procesul de nii să lie c o n s titu iţi
pas serios înainte. R ezullaiele insă
ŞTEFAN TRIPŞA ninrl u n agregat sau o unealtă. El trebuie să cu­ treculi cu vederea. A u z i u n e ori 6punîndu-se : „Ce n-au fost pe măsura aş-lcptănlor. In dinafară. producţie. C o g iilo lu l in brigăzi com plexe
noască in am ănunţim e toate procesele te h n o lo ­ să-i faci, e încă tin ă r ” . Lasă-1 o să se lovească cl luna urm ătoare valoarea econom iilor După acest plan a de partid a îndruma* cu plata in .acord g lo ­
gice. Această cerinţă o realizează in v â lin d în cu capul de pra g u l de sus*. De cc n-am in te rv e n i urm at un a ltu l penlru slab organ iza ţiile de bal, să li se asiguro
iui numai că nu a crescut, ci d im p o ­
maistru oţeiar continuu, a p lic in d cunoştinţele teoretice in prac­ noi, atunci cinci ii in tiln im . cu mai m ultă liotă- trivă. a scăzut. recuperarea resta n t'4- bază si iu p riv in ţa c o n d iţii bune de m u n ­
zi. D atorită m in un a te lo r
co n d iţii
rire. cu mai m ult curaj, să-i aju'lăm să se în d re p ţi4,
tica de zi cu
U rm ă rin d capitolele la care c h e ltu ­ lor semcxstrului 1 şi e x e rc ită rii d re p tu lu i că l i viată p e n lru a
create de p a rtid u l şi statul socialist, m u n c ito ru l să meargă in pas cu noi. E adevărat că pe u n ii îm lni naUdirea p rodig - de ( o n ir o l şi În d ru ­ putea sconta pc o p e r­
Erou al Muncii Socialiste se formează ca in le le clu a l. Este, după m ine un e greu să-i faci să-şi înţeleagă menirea, rostul in s au obţinut econom ii se poale c o n ­ Iiei in trim estrul IU mare. C o n lro lu l înde­ m anentizare a lor. In
ielile au fost depăşite $i cele la care
mare lucru, posibil numai in tr-o societate în care societate. Dacă îi v o m lăsa „în voia soarlei*', nu stata că rezultatele nu au avut c o n ­ De (lata «ista maţ de­ p lin irii sarcinilor rin al doilea rinei se im­
exploatarea o m u lu i de către om a fost desfiinţată. vom realiza nimic. Personal m-am convins că a- tin u ita te si nici p ro p o rlio n n lila te . taliul, pe serloo re dc* p roducţie s-a lim itat pun măsuri holărilo.-i-
Z iln ic in liln e ş ii în m arele com binat bunedo- ceşiia pol fi aduşi pe d ru m u l cel bun. A m c u ­ Dacă in trim estrul II, a.c. s-hii p u iu l exploatare şj in d ic a ­ în mod deosebit doar re iu p riv in ţa o rg a n i­
Fiecare om îşi făureşte, în felul lui, un ideal. reau sute dc tineri v e m li să aplice in practică noscut, cu c iliv a om în urină, un asemenea om. II obţine econom ii de peste lUt.OOC lei tori de nlan. In urma la luarea de in fo r ­ zării producţiei. c o ­
Si nce6t ideal il găsim in muncă, in viaţa de toate cun o ştinlele teorelice d o b in d ile in şcoli sau lo- Cum lua salariul, se oprea cu el la -restaurant. îşi la c h e ltu ie lile generale ale seclici, lui dm nou aceleaşi m ări dm partea ş e fi­ o rd o n ă m si u rm ă ririi
zilele. Personal, la fel ca şi n n iîli alţii, m-am c o n ­ cullă'li. îm preună cu ei învaţă şi cei vârstnici. U nii cheltuia acolo aproape toţi banii. C îleva zile iui în luna iu lie iro s i ea sini mult rlopa- efecte. N im e n i nu s-a lor e.e sectoare dc ei. La fiecare parchet
vins de acest mare adevăr. Am crescut o dată cu isi completează studiile, a lb i îşi ridică calilicarca venea la serviciu. N ici pe acasă nu irecea măcar, Silc, ca şi lu tran sp o rtu ri, locaţii gindit să aplice în to c ­ exploatare. Si seci or do e.xplo.i-
noua Hunedoara, depunind pasiune, răspundere, profesională. S lili c ili şcolari există aslăzi în H u ­ Ne-nm ocupat de el mai m u lli tovarăşi. La în ­ etc mai p revederile lui. l :r m ărind planii i i ­ laro trebuie ţinut!! o
şi dragoste in lot ceea re am făcui. Pentru m ine nedoara? Aproape 12.000 A sia înseamnă că mai ceput ne-a respins a ju to ru l. Spunea că n-avem La întrebarea, dacă econom iile e x ­ Conducerea în tre ­ le de muncă ale co- evidentă precisă a
munca constituie preocuparea de căpetenie si de bme de 21 la sulă din populaţia stabilă a oraşului dreptul să ne amestecăm in viaţa lui personală,. ploatării pot fi mai mari. Unind sea­ p rin d e rii forestiere a in itc lu lu i de parlid re a liz ă rilo r pc om şi
aceea, ei ii închin ţoale cunoştinţele si capaci­ este încadrată in d ife rite forme ale in v ă ţă m in lu ltii Dar n-a.m cedat, Ne-am îm prie te n it cu el. l-am ma de situaţia existentă, şeful e xp lo a ­ manifestat form alism sc (onslotă că s-au mecanisme.
tatea mea. % de stat. Cifrele am intite fac abstracţie de alte mii aflat necazurile, g re u tă ţile pe care le avea. L-am tării nc-a răspuns a firm a tiv, că i n ­ tocmai in d irecţii h o - în to cm it oarecum u- O atenţie m ărita
îmi amintesc de „a n ii de debut in meserie. de oameni ce frecventează c u rsu rile de calificare in v ita i la un e le petreceri, în mod orqanizal. Si-a tr-adevăr există incă anum ite p o s ib i­ lă rito a rc care puteau nilalera]. De la o lună trebuie sa se a( ordo
Priveam cu o teamă ascunsă la m arile agregate in şi ridicare a calificării. In vă ţă lu ra a devenit pen­ dat seama treptat de bunele noastre intenţii. Cind lităţi. Reiese deci. că, in iţial, analiza redresa situaţia p re ­ la alta n-au analizat m ecanizării lucrai i lor,
care se plămădea oţelul. Simţeam că va veni o zi tru omul s o c icia lii socialiste o necesitate vitală, un la un re v e lion p rietenul nostru a apărut îm p re u ­ c h e ltu ie lilo r de p roducţie nu s-a fă­ cară a înl r ( 'p rin d e ri. cam aceleaşi p ro b le ­ p rin folosirea in te n s i­
cînd ţoale tainele lor imi vor fi dezlegate. A ju 'a t nă cu solia. îm brăcat în lr-u n fn s lu in nou, elegant, cut m inuţios, In fiecare loc dc m u n ­ La întrebarea noas­ me. lăru sa sc în tre ­ vă a u tila je lo r. prut
aspect al muncii, indispensabil mersului spre pro­ nim eni n-a mai rămas surprins. Am lucrat mult
- d e ^c o m u n iş tii mai v irs ln ic i am reuşit să-mi in- că si ca urm are nu s-au folosit toate tră : ,,(.e c.c mi s-au prindă şi masuri e fi­ respectarea întocm ai
gres şi bunăstare. tim p după aceea împreună. O m ul şi-a dat seama
ving reţinerile, să mă dăruiesc, aş pnlea spune, rezervele de reducere a lor, tradus in viată pre­ ciente, a gra fice lo r de re v iz ii
T rebuie să recunoaştem însă că p rin lre noi mai că viata poale fi Irăitâ şi altfel, că adevărolele
m uncii clocotitoare ce pulsează în ju ru l cuploare- Corcetîndu-se în am ănunţim e cum v e d e rile p la n u rilo r de Ncsatisfăcător a în ­ tehnice, prin omninsa-
există unii care nu-şi fac datoria in mod c o n ştiin ­ satisfacţii li le dă numai conştiinţa datoriei im- măsuri ?" tovarăşul
)or. M unca, strădaniile mele, im-au (osl răx- au fnst folosite sumele prevăzute la drum ai si a jutat c o ­ rea mecfini.smclor in
cios. oameni care ocolesc greutăţile, îşi neglijează p lin ite fală de muncă, de familie, dc societatea in
plătite cu prisosinţă, ,,Secretul pro fe sio n a l” , n de­ în d u lo rin lo de serviciu, absentează cu sau fără capitolul „alte ch e ltu ie li" se poate ing in e r şef. G h cotiihe m ite tu l (le pariid şi fro n tu ri do lucru co­
v e n ii un bun al lu lu ro r celur care vor să se de­ care trăieşti si pe care trebuie să o respecţi. trage concluzia că şi aici. in unele A n d ria n im .a răs­ o rg a n iza ţiile de masă respunzătoare.
m otive de la serviciu, au o com portare nedemnă Consider că şi asemenea exem ple ar trebui să luni preve d e rile p lanului nu au fost p u n s ; ,,N-am u rm ă rit
dice m uncii de olelar. Dar astăzi m u n c ito ru lu i i in producţie, în familie, iu societate. Acestora li conslituie o b ice iu l unor dezbateri larrii in cadrul respectate. Sume mai mari s-au in- sistem atic în d ep linire a in îm lcplm irert sa rci­ Paralel cu acţiunea
se cere sa siupineuscă meseria nu numai acţio- se tolerează uneori prea m ulte abateri, alteori sint ru b ric ii pe care o inaugurăm aslăzi in ziar. registrot la telefoane, deplasări etc. lor. p la n u rile rănii- nilor ( c le revin. C o ­ de recuperare a res­
m itetu l
tanţelor. c o le c tiv u l H?
s in d ic a lu lu i,
Rezultatele ar fi fost cu m ult mai ninrl doar )a la titu d i­ lipsit ne i lufrum ar# l,i În tre p rin de re a fo ­
bune în luna iu lie (cînd fo n d u rile nea şefilor dc sectoa­ şi «ijulo-r, n-a iz b ii' 11 restieră din Ifa ţug
au (ost cel mai slab gospodărite), re. NVIund co n lro - să orienteze grupele trebuie să între p rin dă
V o i reveni însă la prezentul socialist. In urmă rile m in ie re din regiune şi din tară pesle 1.200 dacă m ăsurile stabilite cu o lună în a ­
ARON POPA cu 15 ani. prin g rija p a rtid u lu i u fost creat in V a ­ cadre cu Înaltă calificare. De m ulte on am auzit inte de către ro m ile tu l dc partid ar Iuti n-au (acut nimic. sindicale în dezbate­ cit mai urgent şi ac­
lea J iu lu i In s titu tu l de muie. Înfiinţarea acestei aprecieri elogioase cu p riv ire la munca şi viata fi fost u rm ă rite 'îndeaproape, si tra ­ N?-«iş şti ce ailă e x ­ rea celor inai nnpo'- ţiu n i dc pregătire a
in s litu ln de in v ă lâ m in l superior în cel moi mare lor. In g in e rii N icolae N ico rici. D u m itru Papianăş, duse în vială. Lipsind insă c o n lro lu l plicat ie şă dou. Cred fante problem e de* pro d u cţie i dm p e ri­
rectorul Institutului de mine bazin carbonifer u) (fini are o sem nificaţie deose­ Roman Gomboş. Pavel H ihr şi Ion l.ăzărcsru sini în d e p lin irii lor. m ajorita te a au ră­ ima'i că ne-am amba­ producţie, in o rg a n i­ oada de iarnă. Tn a-
lai in lr-o m ulţim e de
bită. numai c itiv a din tre absolvenţii noştri care si-au mas doar sim ple prevederi, tuia o problem e şj nici u n c ­ zarea întrecerii suon- cesf scop trebuie î n ­
tocm ite iudi( ies pro-
lisie pe baza unor c-
din Petroşani G r ijii p â rin lcşli a p a rtid u lu i jieitlru m in u n a te ­ eîşligai un bin e m e rita i prestigiu Am fi bucuroşi cauză pentru care a lit tovarăşul in ­ ia nu i-am găsit o b ic c tiv e concrete a u-sele tehnologico si
le condiţii asiqurale in vederea unui studiu te m e i­ ca prin in te rm e d iu l ziarului, in cadrul ru b ric ii de giner G heorghc Pană (rare ră s p u n ­ rezolvare li nulă. Am căror ef ic«icit a le să se bugetele de parchete.
nic, strins legal de producţie, stu d en lii ii răspund fală. să putem cunoaşte părerea oam enilor în dea ele co le c tiv u l a (ă ru i sarcină era aclionat oarecum Iară rcllcc'.e iu i lu lp p lm 1.- trelnu® să se asigure
p iin lr-o preocupare asiduă de a-şi insuşi cu noş­ m ijlo c u l cărora ei şi foştii lor colegi îşi desfăşoa­ să urmărească p o s ib ilită ţile de re d u ­ disce rn ă m in l. Im p li­ rcu si depăşirea p la ­ sto cu rile de. masă
tinţe vaste din ‘ dom eniul m in e ritu lu i. Prin (un- ră activitatea. cere a p re ţu lu i de cosi), cil şi. to v a ­
A pre cie z ca fiind deosebit de actuală şi utilă ca ţiile se văd". nii lui d '4 produ( tic. lemnoasă pc ram pele
trib u lu i pe care şi-o aduc la perfecţionarea p ro ­ Cu p riv ire la a d u a lji studenţi, nu am <lecîl c u ­ răşul G heorghc Teoc, secretarul co­
in iţia tiv a luată de ziarul „D ru m u l s o c ia lis m u lu i' V in a penlru situaţia lală .aşadar c a u z d e de încărcare, să v*
cesului de producţie, studenţii noştri se bucură v in te de laudă. In marea lor m ajoritate, v iito a re le
de a dezbate in coloanele sale, cu a ju to ru l o p i­ m itetu lu i dc partid, nu nc-au putut iu cere s-a ajuns o răp u n e rii in urmă. im pulsioneze ritm u l
niei publice, aceste problem e in corelaţiei om — de stima şi aprecierea m uierilo r, tocmai pentru cadre care m ii ne vor străpunge aciu itu rile se rfl-ita aproape nim ic despre c o n c lu ­ poartă si com itetul Ele «ilivnă m ult mal dc r x e ( i itic la c a lv i­
producţie — s o u e la ie — fumibe. faplul că ei inşişi sint fiii m u n c ito rilo r din a- pregătesc cu m ultă perseverentă. Desigur că in dc partid al în ire p rin - greu (le cum ar vrea ne si instalaţiile de
(lîucuri. formarea o m ului nou, o maro răspundere o avem ziile la care s-a ajuns şi despre p ro ­
Eu vreau să abordez problem e legate in mod p unerile c o le c tiv u lu i respectiv. (lecii. C o m un iştii de să ( roadă condur'-ro.i scos-apropiat.
deosebii de activita tea studenţilor. Aş porni, bu­ Sint dese cazurile cind alături de m in erii v ir s l­ şi noi, cadrele d id a clire. Da*oria noastră nu tre ­ aici n-au analizat te- în tre p rin d e rii. M u lt ttwii m ultă g r i­
năoară, cu anul 1942, cind am absolvit facultatea, nici care se preocupă dc prom ovarea noului, se buie sa şe rezume numai ;a pregătirea tehnică, de Practica a dovedit că pot fi în to c­ nicin n cauzele ram i- jă trebuie sa d o v e ­
specialitate. Profesorul, le rlo ru l, asistentul tre ­
îm preună cu alţi 21 (ie studenţi. M a jo rita te a c o le ­ află linuri ing in e ri şi chiar studenţi din u ltim ii mite cele mai bune planuri, e la b o ra ­ nerii In urină. n-au dească pe v iilo r şi
g ilo r mei şi-au căutat de lucru în dom enii ce nu am ai fa cu ltăţilor in s titu tu lu i nostru. N o ile relaţii buie să fie şi un pedagog desăvirsit, să fie în to t­ te cele mai bune măsuri, dar cind căutat să în d ru m e e- Perspectiva C o m itetu l raional de
aveau nici o legătură cu profesia in care ne pre ­ d in tre m u n c ilo r şi inginer sini trăsături specifice deauna aproape de preo cu p ă rile cotidiene ale stu ­ lipseşte organizarea practico a a p li­ (irient conducerea în- pari id Haţeg în p r i­
gătisem. Aceasta tocmai datorită faptului că v e ­ v re m u rilo r pc care Ic tră m, denţilor, să le c u ltiv e dragostea şi răspunderea Ir e ir in d o ru , nu s-au
cării lor, co n tro lu l perm anent si sis­ redresării vinţa im bună lă ţir ii
chea o rin d u ire nu era in ila re să ne asigure pos­ De pe băncile In s titu tu lu i de mine din Petro- fală de viitoarea profesie, să respecte norm ele tematic. acestea răm m simple (urma- străduit să „soluţione­ a c tiv ită ţii e c o n o m i-A
tu ri corespunzătoare. I l I u ze opera,tiv defioien- Si a v ie ţii interne de
liU'di. C o m ite lu i de pariul pe e x p lo a ­ tete cc s-au porpclu- A cu m , problem ele p a rtid din cadrul in-
I tare trebuie să tină seama de acea- at dc la o lună la a l­ care se pun foarte a- Ir c p rin d e rii forestiere.
stă rc'alilale. N um ai cind munca p o ­ ta cut sint ; cum se pot In deplasările cc 1?
cum s.i Iacă pentru a zmulge p ă m in tu lu j roade noastră aici, în m ijlo c u l nosiru. La una din în til- I litică are un caracler (o n crct. ope­ E adevărat că în recupera restantele, (ac pe teren in par-
cit mai horjdlc, sîui dornici să afle cit inai m u l­ n irile cu deputatul, dm luna februarie a.c., am pro- c o m ite tu l de partid ce trebuie făcut p e n ­ c h r'o si exploatări,
VAS1LE GROZA te lu cruri noi, Irecventcazâ cu plăcere cursurile pus să construim un dispensar. A trecut de atunci ra tiv şi permanent, cind se o rg a n i­ s-nu analizat unele lru rt'dresarca situ a ­ m em brii b iro u lu i c o ­
în v ă lă m in tu lu i agrozootehnic. Nu mai e nimeni o ju m ăta te dc an. N-a stat nim eni cu m iin ile în zează un co n tro l calilieal .şi m in u ţio s problem e legale dc ţiei ?. Perspectiva re­ m ite tu lu i raional vo r
indiferent dacă vacile sau oile cooperativei iui sin. Am procurat cărămida, lemn, cim ent, nm exe- al fe lu lu i in rare se îndeplinesc m ă­ a c liv ila le a de p ro ­ dresării se întreză­ tre b u i să dea un a-
| preşedintele cooperativei agricole dau lapte suficient, dacă porum bul e semănat, cutat aproape toate lu crările prin acţiuni p a trio ti­ surile stal) Iile, situaţia econom icâ-fi- ducţie, dar trebuie să reşte numai prin a- ju to r mai concret o r­
prăsit on cules cu întârziere, daca unul încear­ ce. Dispensarul esle aproape gata In prezent se nanciurâ poate (i îm bunătăţită, asi- arătăm că m asurile pltcarea unor m ăsuri g a n iz a ţiilo r de p a rtid
de producţie din Ohaba raionul Sebeş că să sustragă din a v u tul obştesc, ori nu participă lucrează la t c?a c\i ie li le interioare. Practic, am eco­ g u rin ju -s e co n d iţiile in d e p lin irii si adoptate n-au fost a- ( it mai grabnice. Sub in plan ifica re a si or-
cu regular date la munca. Interesul acesta colectiv nomisit prin acţiuni patriotice, de la care n-a lip ­ dc-paşirii a n g a jam e n tu lui la preţul duse la cunoştinţa tu ­ îndrum area c o m ite tu ­ qnnizarca a c tiv ită ţii,
tu ro r m e m b rilo r de lui de partid, ro n n u - tn repartizarea mai
peni ui soarta cooperal i vei este* desigur o consecin­ sii nici un colălean, peste IO0.U0U Ici. După mine.
Vreau să-mi încep relatarea cu un exemplu de cost. partid, iui s-a acţio­ cerca in îrc p rin d e rii justă a c o m u n iş tilo r
care mie ini se paro foarte sem n ifica tiv : am p a rti­ ţa a tra n s fo rm ă rilo r radicale produse in co n ş tiin ­ con clu ziile sc int clare, mai ales dacă ţinem se<i. nai cu nes Milă opera­ va trebui să acţione­ la lo c u rile im portante
cipai nu de m ult ta o în iiln re cu m em brii brigăzii ţa fiecăruia din tre noi. ma de faptul că toate lu c ră rile agricole au lost C. IO A N tiv ita te pentru c«i ei ze im ediat in p r iv in ­ «ole p ro d u cţie i.
Ştiinţifice. Sala c ăm inului c u ltu ra l unde in urmă executate nu numai la timp, ci şi dc calitate.
M ai pot da insă şi un alt exemplu. Saţul nes­
cu c iliv a ani ne adunam cu greu o mină do oameni,
ilit esle departe de oraş. Pentru tm lurea unei boli. Cit despre rubrica pe care ziarul o in a u g u ­
era plină pină la refuz. Nu numai ca se ocupaseră
toate băncile, dar nu nun era loc nici in picioare, oamenii trebuiau sa piardă timp. să cheltuiască rează astăzi. am cele mai bun? păreri şi sint s i­
pe pcrva ze lt4 ferestrelor, sau p i4 scenă. Si ştiţi l,i bani cu drum ul. Ce no-ăm g indit ? Hai să aducem g u r că m aterialele pu b licu lc ne vor fi de un
ce s-au referit m ajoritatea în tre b ă rilo r? La u lt i­
pe coi ce irebuie Su se ingrijcnscă de sănătatea real folos.
mele n o u 'a li lehnice, la aslronaulicâ medicină,
9
biologie. Asta, după părerea mea, spune foarte
mult.
Ţ ăra n u l nu mai trăieşte astăzi în neştiinţă si
ignorantă. Intelectualii salului l-au aiuiai sa cu­ NOTA REDACŢIEI
noască mai mult şi mai temeinic realităţile socia­
liste. Ca locu tur al şalului nu ma surprinde de­
loc cînd aud discuţii pe cure altădată p iilim oră­
şeni le purtau. Electrificarea, rarlioficarea, cinc-
ficare, presa si televiziunea au devenit bu n uri ne­ In întreprinderi, pe ogoare, în instituţii, lucrează mii de oameni harnici, entu­
lipsite din viata fiecăruia dintre noi. ziaşti, plini de avînt creator. Siderurgiştî, mineri, constructori, ţărani cooperatori, in­
telectuali, oameni de toate profesiile, luptă cu elan nestăvilit pentru a da viaţă o-
Exista la Ohaba în trecu! o goană mare după
pămiut. De aici se iscau certuri, bătăi, procese b ectivelor grendioase cuprinse in documentele celui de-al IX-lea Congres al parti­
in te rm in a b ile . Fralii Ionii si M ih ă ilă M unieniui, dului nostru. Pentru oamenii muncii nu există satisfacţie mai mare ca aceea de a
rle exemplu, trăiau in lr-o veşnică ceartă pentru şti că au contribuit la măreaţa operă de construcţie a socialismului, că prin com­
o brazdă de loc. Nu-i interesa nim ic altceva. Mă portarea lor exemplară in producţie şi societate se află in primele rinduri ale lup­
uit astăzi la ei, la arm onia care domneşte in fa­ tei pentru ridicarea patriei noastre socialiste pe culmi tot mai inalte, ale progresu­
m iliile lor şi-mi dan seama că atitudinea asta nouă lui şi civilizaţiei.
pe care o au faţă de muncă, (le ceilalţi săteni, este
rod u l educaţiei fâcule de partid, este* un aspect Redacţia noastră face un călduros apel către toţi cititorii, corespondenţii şi co­
laboratorii săi, chemîndu-i sâ-şi spună părerea prin intermediul ziarului — cu pri­
al socialism ului.
vire la viaţa şi activitatea oamenilor în mijlocul cărora trăiesc. Aşteptăm de la du­
Z ah iin c îjtef, V asile Uruscăţan ori G a v n lă Su-
mneavoastră, dragi cititori, su ne scrieţi despre omul zilelor noastre, crescut şi edu­
eiu... Erau cei mai certăreţi oameni, puşi pe Iwirlă cat de partid, despre eroismul său in muncă, despre viaţa frumoasă ce care o tră­
în orice îm prejurare. Sâ*i auzi acum vo rb in d in ieşte. In acelaşi timp aşteptăm să ne trimiteţi materiale prin care să luaţi poziţie
şedinţe, în adunările generale, făcinrl propuneri critică faţă de tot ce esle învechit, perimat in conştiinţa omului, in concepţiile lui.
apreciate dc întreaga masă a m em b rilo r coopera­ O piniile dumneavoastră, dragi cititori, despre atitudinea omului in producţie,
tori. A u devenit parcă alli oameni, mai buni. mai societate şl familie, vor constitui un sprijin de preţ pentru colectivele de muncă,
în activitatea de educare şi creştere a omului nou, de formare şi dezvoltare a pro­
harnici... Înseamnă că viala nouă, a cţiunile educa­
filului său politico-m oral care să corespundă tot mai mult noilor cerinţe ale vieţii
tiv e la care participă cu regularitate, i-nu antrenat Strungarul l o j n C/ieo/Rhe c/vf l.i atelierul m ecanic ol Uzinei ,,V ic to ria " Că/an îţi depă$e$b? lună de
şi civilizaţiei socialiste.
Si pe ei. le-a deschis ochii. luna sarcinile de plan cu 25-26 ia şută. In fotografia d c fj(â îl p u l e l i vedea e xe c u im d o lucrare de
O am enii dm salul nosiru se gindesc, chibzuiesc precizie.