Page 89 - 1965-09

PAOINA )
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3340

R E Z O L U Ţ IA PLENAREI

C C . AL P.C. FR A N C E Z

PARIS 24 (Aqerpres). apropiată de cea a P artidului Comu­
PJejiara C.C. al Partidului Comunist nist. Plenara a apreciat că s p rijin i­
Francez şi-a încheiat la 24 septem­ rea candidaturii lu i M it'terrsnd va
brie lu crările. con tribu i la crearea co n d iţiilo r nece­
Plenara a adoptat o rezoluţie p ri­ sare pentru constituirea unei u n iu n i
v ii oare la alegerile prezidenţiale din a partidelor si o rg an izaţiilor de s tin ­
5 decembrie. Pe baza ra p o rtu lu i B i­ gă, pe baza unui proqram comun.
rou lu i P olitic, prezentat de secreta­
Plenara a aprobat raportul prezen­
ru l general al pa rtidu lui, VV'aldcck
,N .U .: I Memorandumul SQFIA; M itin g u l p r ie te n ie i Rochet. plenara a hotărît să sp rijin e tat oe Kavmond G uyot cu p riv ire H
situaţia din Viclnam si la lupta pe/z
candidatura lu i Francois M itte ria n d ,
ca exponent al forţelor de stingă sl lru pace si a adoptat o rezolutie>1^v
această problemă,
Dezbaterile guvernului R.D. Vietnam Ibuigaro-îugoslave democrate. zoluţie in care aprobă rap ortul pre­
A u fost de asemenea adoptate o re ­
In raport se subliniază că în ultim a
vreme s-a croat posibilitatea u n irii
Adunări Generale SO LIA 24 (Agerpres). — Iugoslavia a arătat că există po sib i­ unei acţiuni comune în aleqcrile pre­ zentat de Georges M archais cu p r iv i­
Jn cu vin tu l său, preşedintele R.S.F.
tuturor forţelor de stingă în vederea
re la situaţia economică şi socială a
La 24 septembrie, în sala „U n iv e r­
siada* din Sofia a avut loc m itin gu l lită ţi Jargi pentru colaborarea m u lti­ zidenţiale, si, deşi poLi-lica lu i M ilte - oam enilor m uncii si cu p rivire la
H A N O I 24 (Agcrpres). — încercare de a forţa poporul vietna­ prieteniei bulgaro-iugoslave. La m i­ laterala şi că, de comun acord cu rtand nu cuprinde toate propunerile luDta pentru apărarea revendicărilor
NEW YORK 24 — T rim isul spe­ ting au luat cu vin tu l Todor Jiv k o v şi conducătorii bulgari, s-a hotărît să lor, precum şi o seric de alte rezo­
cial al Agcrpres, N icoluc lonescu, La 23 scplem bric a fost dat p u b li­ mez din ambele p ă rţi ale tă rii sa de­ P artidului Comunist, el a prezentat
cită ţii un memorandum ol gu vern u­ pună armele, în lim p ce Irupele ame­ I. 13. Tito. se iacă lo t ceea ce este necesar pen­ o platform ă politică în m ulte puncte lu ţii.
transm ite: lu i R.D. Vietnam care cuprinde o ricane intensifică agresiunea. In cuvinlarea sa, Todor Jivko v s-a tru dezvoltarea re la ţiilo r dintre cele
In cen dc-a doua zi a dezbalcri-
amplă trecere în xevislă a p o litic ii referit printre altele la colaborarea două jă ri si popoare frâtesli.
Jor generale, au luai cuvîivlul m i­ de intervenţie, agresiune si război M em orandum ul subliniază că pozi­ bulgaro-iugoslavă subliniind că ea Referindu-se la problem ele in te r­
n iş trii de externe ai U.K.S.S. — dusă de Statele Unite îm potriva V ie t­ ţia guvernului R.D, Vietnam , făcută se întemeiază pe p rin cip iile in te rna­ naţionale. vo rb ito ru l a arătat că Comunicat comun egipteano-marocan
A. G rom iko, Canadei — Râul namului. cunoscută la 8 aprilie 1965. reprezintă ţionalism ului socialist, pe prietenie si este necesar să se acţioneze
M a rlin şi U rquayului — V idai „singura bază justă a unei rezolvări a ju to r reciproc si se va întări spre în direcţia iie h id ă rii 'm anifestărilor CAIRO 24 (Aqerpres). rocului şi preşedintele R.A.U.. se ara-
Zaci 1 io. In document se condamnă energic a problem ei vietnameze. O rice alte binele ambelor popoare. V o rb ito ru l negative în re la ţiile internaţionale. La Cairo si M aroc s-a dat p u b lic i­ iă în com unicai, işi exprima a d m îia \
A A. G rom iko, a expus pozi­ faptul că în tim p ce a form ulat p ro ­ so lu ţii sînt neadecvale, ca şi orice a constatat cu satisfacţie dezvoltarea „A m în vedere, a spus el, necesi­ tă ţii sim ultan com unicatul comun cu ţia fată dc lupta eroică dc eliberare
ţia U n iu n ii Sovietice in cele mai puneri p rivin d „discuţii ne condiţio­ soluţii care urmăresc o in te rven ţie re la ţiilo r comerciale d in lre Bulgaria tatea ap lică rii universale si respec­ p rivire la vizita făcuta dc preşedinte­ naţională a popoarelor din Aden, A -
actuale problem e ale silu o lie i in- nate", „o încetare a focului'* sau ..o a O.N.U. în situaţia din Vietnam , si Iugoslavia si a relevai posibilitatea tă rii stricte a Cartei O.N.U, care in ­ le R.A.U. în Maroc. A rătînd că „în ­ rabia dc 6ud si Oman.
lernalionalc. El a condamnat cu lă rg irii le gă tu rilo r economice între clude dreptul popoarelor la autode­ trevederile dintre şefii de state ai A m bii conducători de state au su­
ferm itate acţiunea S.U.A in V ie t­ suspendare o ra id u rilo r de bombarda­ deoarece ele sînt fundam ental con­ cele două ţări. term inare si condamnă folosirea po ­ R.A.U. si M a ro cu lu i" au co n trib u it bliniat ro lu l p o ziliv al p o liticii de ne-
nam si a subliniat c i U.R.S.S. a ment asupra V ietnam ului de nord", tra rii acordurilor de la Geneva din Rofcrindu-se la situaţia inte rna ţio­ litic ii de forţă si amestecul in tre ­ la consolidarea re la ţiilo r de colabo­
acordat si va acorda aju to ru l fră­ preşedintele Johnson a hotărît tr i­ 1954 cu p riv ire la V ietnam *. nală, Todor Jivko v a arătat că R P. burile interne ale altor ţări". anqaiar'i penlru menţinerea păcii si
ţesc necesar R.D. Vietnam . M i­ miterea de trupe suplim entare si noi In încheiere, m em orandum ul rea­ Bulgaria este v ita l interesată în con­ rare dintre cele două ţări", com unica­ an declarat că sp rijin ă Carta O.N.U.
nistrul de externe sovietic a tă­ El a condam nai încercările fo rţe ­ tul subliniază că a lit R A.U., cit şi Regele Hassan al IMea al M arocului
cantităţi de arme moderne în V ie t­ firm ă holărîrea poporului vielnam ez solidarea păcii în Europa. „N o i îm ­ lor reacţionare de a folosi lozinca M arocul „continuă să acorde sp rijin si preşedintele R.A U„ N'asser, au su­
cui o serie de propuneri, printre părtăşim pu nclul de vedere, a spus
care propunerea ca )a m ijlo cu l fi­ namul de sud. Aceasta, menţionează de a lupta pînă la victoria finala si el. că în Europa trebuie creală o ast­ „lu p le i îm potriva com unism ului* O rganizaţiei U n ită ţii A fricane pentru bliniat dc asemenea necesitatea in ­
nului 19GG să fie convocată con­ memorandumul, reprezintă o încerca­ cere ca guvernul american să-şi re ­ pentru a se amesteca in m odul cel ca aceasta să-şi poală înd eplini m i­ terzicerii fo lo sirii armei nucleare, ca
ferinţa m ondială pentru dezarma­ re de a înşela si lin işti opinia p u b li­ tragă trupele si m aterialele <lc răz­ fel dc situaţie in cit 6ă se asigure po­ mai grosolan in treburile interne ale siunea de a obţine unitatea statelor un prim pas spre înlăturarea totală a
re şi ca lo Adunarea Generală sibilitatea colaborării intre toate sta­ altor ţări, pentru a lace presiuni o- din A frica şi eliberarea lor de tonte pe rico lului alom ie care ameninţă o-
că iubitoare de pace $> tolo da tă ^o boi din Vietnam . tele europene, mari şi mici, socialiste conoipice s» po litice şi a ajunge
a O N U . să se discute ca un form ele de im perialism ". Regele M a­ menirea.
şi ne sotialisle". uneori la acţiuni de agresiune făţişă.
punct im portant si urgent pro ble­
ma „Cu p riv ire la in ad m inisibili-
lalea amestecului în trebu rile in ­ Campania electorală din Turcia
terne ale statelor, despre apăra­ In Comitetul special
rea independentei si suveranităţii conferinţei miniştrilor de finanţe
]o r“ , precum si proiectul declara­ ISTAN BUL 24 (Agcrpres). — dul sâu se pronunţă pentru „re ve n i­
ţie i corespunzăloare. Campania electorală din Turcia în rea la politica externă independentă
Paul M artin, m in istrul de ex­ al O. N. U. vederea alegerilor parlam entare dc a lu i Kemal A la lu rk ". El a spus
terne al Canadei reJonnriu-se p rin ­ la 10 octom brie se desfăşoară cu in ­ că „această p o litică naţională tre ­
KING STO N 24 (Agerpresj. telor de pa rticipulie a m em brilor tensitate. In întreaga tară au loc buie să se întemeieze pe re la ţii p rie ­
tre altele la problema dezarm ării, E.M.I. cu 25 la sulă. Docum entul su­ m itin gu ri cleclorale în cadrul căro­ tenoşii cu ţările vecine. . Pactele de
a susţinut poziţia adoptată de Joi >-nu încheiat lucrările Confe­
S.U.A. în C om itetul „celor 18“ . NEW YORK 24 (Agerpies). sia de sud. Basuloland, Beehuanaland, rin ţe i m in iştrilo r de finanţe ai ţărilor bliniază im portanta co n vo rb irilo r în ra principalele partide isi prezintă genul N'.A.T.O. $i C.E.N.T.O, sint in ­
com patibile cu
independenta la rii*.
vederea roqlemcnlări.i crizei
actua­
El s-a declarat de acord cu proiec­ Com itetul special al O N U . pentru Suaziland şi A frica dc suri-vesl, ce Com m onw ealth-ului. care s-au deslâ- programele. Luînd cu vin tu l Ja o con­ Pe planul p o litic ii interne, Partidul
tul convocării unei conlcrinte examinarea problem ei aplică rii Decla­ va fi prezentat A du nă rii Generaie n surat limD da două zile la Kingston, lu lu i sislem monetar inleroccidcninl ferinţă de presă, preşedintele Parli- M uncitoresc consideră necesară na­
m ondiale pentru dezarmare alrfi- raţiei cu p rivire la acordarea inoe- O.N.U. Preşedintele com itetului, Sori în Jamaica. In com unicatul (mal dat în slrinsă legătură cu îm bunătăţirile dului M uncitoresc din Turcia, M o li­ ţionalizarea industrie; petro lu lui şi
gind alenjia asupra necesităţii pre­ C oulibaly (M ali), a declarat că a pri p u b licită ţii se arată că delegaţii au tare ar trebui să fie aduse iu avân­ mei A ii Aybar, a declarat că parii- a com erţului ex'terior.
g ă tirii ei m inuţioase. Ei s-a p ro ­ pendentei ţărilor si popoarelor co­ mit o telegramă din partea prim ului căzu/ ot* acord ca la prima conle-rin- tatul ţărilor mai uu lin dezvoltate.
nunţai pentru participarea R R. loniale a aprobat joi raportul său cu m inistru al A dcn ului. Mockaweo. in lă gcniMală a C om m onw eallh-ului să
Chineze la aceaslâ conferinţa. p rivire la situat ia din Aden, Rhode- caro îi cerc ca o delegaţie a m iniş­ fie luate in discuţie m ăsurile p rivin d
M in is tru l de externe al L ru - trilo r oin Aden sâ fie audiată de n- introducerea unui sistem de preturi blicat joi la New York, in care
cest organism, precum si de Com i­ acceptabile pentru m ateriile prim *
quavului. V idai Zaqlio, a fă­ se solicita s p rijin u l in favoarea
cut o analiză detaliată a problem e­ tetul de tutelă si pentru problemele iinoorl.de din ţările in curs de dez­ cererii de a se înscrie „pro ble­
voltare Com unicatul subliniază ca o
lor economice m aiore a cărcr re­ le rilo riilo r neaulonome în cursul ac­ fost discutată şi problema lich id ită ­ ma cipriotă" pe ordinea de zi a
zolvare intră în sarcina O.N.U. CI tualei sesiuni a A dunării Generale. cofei dc-a 20 a sesiuni a A du­
a cerut sporirea fondurilor alo- Incidentele C oulibaiv a m cnlionol <‘ă, în tru c't ţii monetari? internaţionale, precum si nării Generale, reprezentantul C i­
cale penlru stim ularea dezvoltă­ încercările care se fac în prezent pen­ PRAG A m enţionai că, după alegeri, Par­ prului la O .N .ll., Zenon Rossldes,
rii economice a statelor, pe baza din Peru „C om itetul celor 24* şi-a încheiat l'.i- tru îm bunătăţirea sistem ului monetar lamentul tă rii va trebui să se pro­ ,a reaiirm al voinţa guvernului
reducerii ch e ltu ie lilo r m ilitare. crările. delegaţia va li prim ita, proba­ m teroct idenloi. Participanţii au căzut O delegaţie qu\ornam entală a nunţe in termen de şase luni, pe cip riot dc a garanta m in o rilă |ii
dc acord să susţină la con lcrin ln u- K uw eitu lui, condusă dc Janter Al turco de pe insulă, drepturile u-
bil, de C om itelui nr. 4 dc tutelă. Ahmcd A l Sabah, viceprcm ier şi baza m a jo rită ţii simple, in favoa­
L IM A 24 (Agcrpres). iniaKi a Rondului M onetar In tern aţio­ rea independentei. nivcrsal recunoscute m in o rită ţi­
nal propunerea p rivin d majorarea cu­ m inistru al finanţelor, com erţului ROM A lor".
trim ise
Tru.uclc guvernam entale
diitsiaii d e îm potriva detaşamentelor de p a rti­ şi industriei, a vizita i tim p dc Rreşedintole Ita lici, Giuseppe TORINO
cinci zile Cehoslovacia, In cadrul
zani. caic acţionează în regiunea Ru- co n vo rb irilo r avute au lost discu­ Saragat a sosit vin e ri la Roma. Ia 24 septembrie s-a deschis la
ruta, situată în Auzi la circa 200 mile reva lucrător tate problemele referitoare la par­ întorcindu-se dln tr-o călătorie in Torino un simpozion asupra p ro ­
est de l ima, au in lîm oin ut rezîslen- I ticiparea Cehoslovaciei la dezvol- Am erica Latină. Pe continentul la- blem elor p rivin d proiectele de
la puternică a guerilelor. Un com uni­ larea industriei petrochim ice din tino american, Saraqol a vizitat conslruclic şi instalaţii pilot pen­
M O S C O V A 24 (Agcrpres). —
La 24 septembrie, in Sala Con­ cat oficial (b l p u b licită ţii toi seara „New York Times44 în cea de-a 8-a zi Kuw eit şi la schim bul unor dele­ şase |ări: Brazilia. Uruguay, A r- tru transformarea com bustibililor
greselor din Krem lin a avut loc rtc către M in iste ru l A pă rării arală că gaţii de specialişti. qenlina. Chile. Peru şi Venezuela, nucleari. La această reuniune icu
„în cursul unei vio lcn l’c cio cniri cu NEW YORK 24 (Agcrpres). — Neus-Papcr Guilcl o) N ew York*' BAG D AD ' parle experţi ai Agenţiei. In tff/ja
un m iling consacrat prieteniei po­ LONDRA
poarelor RD. Germane şi U niunii partizanii din regiunea A nzilo r cen­ Greva lu cră to rilo r de la ziarul „New Si cu cei ai m arelui trust dc presă V in e ri a luat s iirş il la Londra, V orbind in cadrul unei confe­ lîonalc pentru Energia Atomică
Sovichce la care au participat L. tra li" irupele gu vcrnam enlclu nu York Tim es" a in im i în cea de-a „The Publishers A ssocialion*. Cu după aproape trei săplănjini dc rinţe. dc. presă, noul prim -m inislru de la Vicna şi ai Euratom ţilqţNji
Brejnev, A. Kosiglnn, A. M ikoian picrnul trei soldaţi si numeroşi alld doua soplâm ină dc la declanşarea ei. toate acestea, în tiln irc n pentru con­ dezbateri, C onferinţa con sliluţio - al Irakului, Abdel Rahman A l PARIS
Si alţi conducători de partid si de au Iost răn iţi. Com unicatul arată că In cea de a opla zi de grevă a in te r­ tinuarea tratativelor prevăzută pen­ nală privind v iito ru l insulei M au­ Bazzaz. a anunţai că în recenta I.a Paris au început lucrările
stat sovietici, delegalia de partid s* în rîn d u rile partizanilor au fost în­ venit penlru reglementarea co n flic­ tru joi a fost, in mod surprinzător, ritius, unul din ultim ele te rito rii încercare de lo vitu ră de stat sînt C onlerintei m in iştrilo r de finan­
revocată.
Si guvernam entală a R.D Germa­ registrate pierderi, dar nu le preci­ tulu i prim arul New Y ork-ului, Robert coloniale ale M a rii B ritanii, in im plicate 65 dc persoane. O parle ţe din ţările africane de limbă
ne, in Irunle cu W . U lbricht, nu­ zează. W agner. El a anunlat „că va lace lot C onsiliul executiv al A.F.L.-C.I.O. cadrul ultim ei şedinţe, m inistrul se află sub stare de arest, iar a l­ franceză. Ordinea de zi prevede,
meros» oameni ai m uncii din capi­ A ge nţiile d:* oresă relatează că în ce i va sta în putinţă" pentru a evita s-a în tru n it in lr-o şedinţă urgentă şi colon iilor al A ngliei, Grccnwood, ţii s au refugiat in slrăinătate. printre altele, examinarea situa­
o aprobat o rezoluţie care crilică
tala U.R.S.S. Drczenl trupele guvernam entale luptă reeditarea situaţiei petrecute acum trustul dc presă „The Publishers As- a îăcul o declaraţie în care a su­ P rintre acestea se află 45 de m i­ ţiei economice în ţările A fric ii de
M itin g u l a fost deschis de N. Im ootriva gru p u rilo r de partizani răs- trei ani, cind timp de 114 zile New bliniat că independenţa Insulei lita ri şi 20 c iv ili. El a spus, de a- vest, pregătiri în vederea con ferin­
Egoricev. priin-secretnr al Comi- pindite în întreaga tară pe nu mai pu­ Y orku l a fost lipsit dc ziare. După sociation“ , penlru aju to ru l acordat M auritius nu va avea loc înainte scmcnca. că, o i p rile ju l lich id ă rii ţei Fondului M onetar Internaţional
lo tn lu i orăşenesc M oscova al ţin de şapte fro n tu ri. Astfel, ele sem­ cum se desfăşoară in prezent trata­ ziarului „N ew Y ork Times", în sco­ de stirşitu l anului 1906 şi nu îna­ com plotului nu au avut loc lupte şi studierea pieţelor de m aterii
pul dc „a in frin g e aspiraţiile le g iti­
P.C.U.S, care. în numele lo cuito­ nalează un aR asalt îm potriva g u e ri­ me ale angajaţilor săi*. inte dc organizarea alegerilor ge­ Si nici un fel de vărsări de stnge. prime. C onferinţa a fost precedată
rilo r capitalei sovietice, a salutat lelor din platoul „Mesa Pclada" si­ tivele, observatorii consideră că o- G reviştii cer protejarea îm polrîva nerale care urmează să fie fi- LONDRA de o şedinţă a C onsiliului de ad­
delegaţia de partid şi guverna­ tuat la 300 m ile r-ud-osl de Lima, în raşul este am eninţat de o grevă dc efectelor negative ale autom atizării xale la o dată asupra căreia se P o trivit unui com unicat al M i­ m inistraţie a Băncii Centrale a
mentală a R.D. Germane. care sînt folosite forte terestre s» ae­ lungă durată. si pensii de bătrinctc. va cădea de acord. G rcenwood a nisterului A via ţie i al M a rii B ri­ Statelor din A frica Occidentală,
La m iting au luat cu vin tu l L. riene. Ziarele peruviene anunţă eă In Agenţia U.P.I. relatează că W ng- tanii, jo i a avut loc la baza de în cadrul căreia au fost discuta­
Brejnev si W . U lbricht. cursul acestui atac au fost folosite c- la Spadeadam încercarea la sol a te d ife rite aspecte ale re la ţiilo r
In aceeaşi zi, la K rem lin a fost licoptere. bombe de calibru mic. pre­ ner a avut întrevederi separale cu rachetei britanice „Blue Streak", U niun ii monetare vest-africane cu
semnat com unicatul cu p rivire la cum sî bombe cu napalm. reprezentanţii sindicatului „The care formează prim ul etaj al ra­ celelalte ţări.
vizita delegaţiei de partid şi gu­ chetei „E uropa-P . Celelalte două W A S H IN G TO N
vernam entale a R.D.G. in U.R.S.S. etaje ale rachetei vor fi lurniza le
C om unicatul a fost semnat din unul de Fran(a şi altul de R.F. Senatul american a aprobat jo i
din Atentai neizbutit împotriva lui Cfrombe
partea sovietică de L Hrcjnev, A Germană. Racheta „E uropa-P va eicctuarca unei noi reduceri de
M iko ia n şi A. Kosîqhin, iar fi folosită pentru plasarea pe o r­ 50 m ilioane dolari din fondurile
partea germană — de W . U lbricht bită a unui satelit construit in alocate aşa-num itului ajutor al
SÎ W . Stoph. LEOPOLDV1LLE 24 (Aqerpres). talu l îm potriva p rim ulu i m inistru, oe Italia. S.U.A. pentru străinătate. Vor fi
Tot la 24 septembrie, C C . ol A ge nţiile oe presă relatează că jo>, care figurează prin tre a lţii s> m inis­ TO K IO afectate program ele de s p rijin ire
tru l sănătăţii Andre Labaya, precum
a dezvoltării şi colaborării teh­
P.C.U.S., Prezidiul S ovietului Su­ după ce a participat la un meci dc V in e ri dim ineaţa la centrul m i­
lotbal pc stadionul „Baudouin* din si o serie de lid e ri ai pa rtidu lui Co­ nice, de ajutorare a unor organi*
prem .şi guvernul U.R S.S. au oie­ lita r de telecom unicaţii de la baza zaţii internaţionale şi altele. T o­
rii o recepţie în cinstea delega­ Lcopoldville. prim ul m inistru congo- noco, tutelat de însuşi Chombe. navală americană din Kamiseya talul lo n d u rilo r alocate a ju to ru lu i
ţie i de partid şi guvernam entale Icz Moise Chombe a fost ţinta unui O bservatorii de presă menţionează — situat la 24 kilo m e tri sud-est de
a R.D. Germane. Au pa rticip ai con­ ateula’ Cei doi cetăţeni care ar fi în- însă că n-ar fi exclus ca alcnW iljt Tokio — a izbucnit un puternic in ­ penlru străinătate sint acum cu
142 m ilioane dolari mai m ici de-
ducători ai p a rtid u lu i si guvernu­ ceica* să-l asasineze au lost areslaţi. să fie o simplă înscenare care su-i cendiu. care a distrus clădirile cit suma aprobată in iţia l dc Ca­
lu i U n iun ii Sovietice, a ctivişti pe ofere lu i Chombe p rile ju l dc a se
Agenţia R ciilcr menţionează că poli- răfui cu o serie do „d iside nţi" oin de pe o suprafaţă de peste 1.000 mera Reprezentanţilor. In iţia to rii
tărîm obştesc, oameni de ştiinlă m etri pătraţi. P o triv ii declaraţiei acestei reduceri — menţionează
Si artă, m em bri ai corpului d ip lo ­ jîa congoleză ar (i descoperit o listă Conaco, deoarece aceştia nu-i acordă unei o fic ia lită ţi m ilitare america­ France Prcsse — $i-au explicat
ma l î c. a persoanelor care au pregătii aten- în parlament s p rijin u l scontat. no, cinci soldaţi am ericani au fost
atitudinea prin faptul că anul
___ m ucişi, 11 sînt grav răniţi, iar şapte acesta im portante fonduri vor tre ­
sînt consideraţi dispăruţi. bui alocate in mod suplim entar
Din non încordare în Bolivia NEW YORK penlru desfăşurarea războiului din
Intr-un mem oriu explicativ, pu­
Vietnam.
L O T O
In Bolivia, unde situa­ tică din tară. M ulte gu­ Lală de noile măsuri orept „lip site de temei"
ţia politică este caracte­ verne au venit la putere represive, grupurile po­ Si a cerut ca O.N.U să REPUBLICA CUBA. — La tragerea din 24 septembrie 1965 Premii supli meni arc:
rizată dc moi m ulţi ani cu sp rijin u l m in erilor dar litice din ţară au luat ruruodscă o comisie Lubrica de biciclete din C aiborian din provincia Las vuia*; se în ­ au /ost extrase din urnă urm ătoarele
p rin lr-o încordare con li- de fiecare data p o litic ie ­ poziţie. Ziarul „Le M on­ pentru drepturile om ului tinde pe o suprafaţă de 4 555 m ciri pâlrati. numere: 47. 73, 87
nuă. în ultim a săptămină n ii instalaţi la cirm a ţă­ de* arata că Partiaul de- care să cerceteze acţiu­ Jn foto: — Aspect interior al fa b ric ii. 61, 75, 51, 12. 72. 35, 41, 13, 14, 28 Fond de prem ii 837.418 lei.
junta m ilitară, conducă rii îm prum utau imediat m c-cral-ciestiii ti-a p ro ­ nile, num ite dc el, „d<-
hr, generalii Rene Ba- metodele celor prece­ nunţat în favoarea m ine­ genocid* praclicate dc
/rie n lo s si O vând o Can- denţi si luau măsuri an­ rilo r. ccrînd o re vizu ire juntă, am intind că, peste
30 de bo livien i au
fost
din. a luat o scrie dc tipopulare. Si pro m isiu ni­ a salariilor si anularea
m ăsuri cu caracter e x­ le actualei dictaturi a m ăsurilor represive. El a ucişi de p o litie si armată. PLOI TORENJIALE IN MAROC nc km pc orbita sa în jurul Soa­ Mittelhofer se găseşte la Mu­ lului nostru a lost descoperit u-
cepţional, in urma in c i­ juntei Uerricntos-Candia, cerut totodată si organi­ N e m ulţu m irile fala dc relui. Persoane împuternicite ale zeul tehnicii din Viena. şi in nul din aceste modele, apoi alta
dentelor caro au avut loc lăcutc în toamna anului zarea de alegeri libere in politica juntei şi de mă­ Ploile torenţiale care au bhiluit N A S A. au declarat că înceta­ 1964 el a fost prezentat publi­ trei Dacă primul model, cel mai
în lre n o iilie si m in erii trecut, cînd Raz Eslen- cel mai scurt termen po­ surile represivo luate îm ­ in ultimele zile in regiunea Sah rea transmiterii a lost coman­ cului. cu ocazia împlinirii a 100 vechi, era mai primitiv şi litera
bazinelor Calavi, Siglo ssoro a fost înlăturat si sibil. O poziţie asemănă­ potriva m inerilor au spo­ din Maroc au provocat revărsa­ dată de pe Pămînt. de ani de la crearea lui. devenea vizibilă prin perforarea
V ie n lc si Llallagua. expulzat, nu numai că nu toare a adoptat şi Fa­ rit în întroaqa la.ru. A -
au fost respectate ci, langa socialistă boliviana, q cn tiilc de presa au se\m- rea apelor torentelor din apro După prima încercare din birlici, modelul al treilea era
In pofida „stă rii dc a-
fiim poirivă. ea a folosit precum si aUe partide. nalat joi o marc demon­ pierea localităţii Souk el Nagua. DIN ISTORICUL MAŞINII 1864, in următorii cinci ani Mit- prevăzut cu rulou şi cu dispo­
sodiu" declarată prin )î-
teroarea îm potriva ma­ Fostul partid quver- straţie a studenţilor în )j Potrivit primelor rapoarte, a- DE SCRIS telhofer şi-a perfecţionat mode­ zitivul necesar pentru ungerea
gra „pentru securitate",
selor. De la instalarea iM m enol „M işcarea na­ Paz. capitala tării, care ceastă calamitate a cauzat moar* lul său, dar ueauînd spirit co­ literelor cu cerneală.
m inerii au organizat o
m anifestaţie, eerind ale­ aclualei junle, forţele ar­ ţională revoluţionară" (a- ccr retragerea trupelor tea a 75 de persoane, iar alte Se ştie că prima maşină de mercial nu şi-a putut valorifica Ca în atîtea cazuri, nepăsarea
geri, respectarea lib e rtă ­ mate guvernam entale au cum interzis) a procla­ din oraşele m inerilor, re­ cileua zeci au lost declarate dis­ oficialităţilor a făcut ca inventivi­
ţilo r democratice şi sa­ ucis sute de m ineri. N u ­ mat dreptul populaţiui deschiderea m inelor în ­ părute. Autorităţile au menţionat tatea unui simplu dulgher de la
tisfacerea revendicărilor meroşi lid e ri ai m in e ri­ la insurecţie pînă cind el chise. încetarea represiu­ că pinâ in prezent nu a putut li (ară să nu fie valorificată.
lor economice. Pentru a lor si p o liticie n i cu ve­ va obţine guvernarea ţă­ nilor si organizarea de 1 stabilit numărul precis al victi­
face fală situaţiei, deri proqrcsiste au fost rii pe baza unei consti­ alegeri pentru un qu- melor acestor neaşteptate inun OE PRETUTINDENI AUR PENTRU TO fL.
tia a fost sp rijin ită do aieslali sau expulzaţi. tu ţii si a anunţat adera­ vern civil. Drept răspuns, daţii din regiunea Safi
peste 1.000 oe soldaţi ca­ După evenim entele din rea sa la lupta clandesti­ junta a luat măsuri nr In fiecare an, la 14 februarie,
utlim ele zile, guvernul nă. Aceasta a făcut ca irlâ rire a posturilor m i­ în localitatea Wickenbotirg din
re i-au reprim at brutal
m ilitar a interzis unor li­ litare pen.lru a interveni „MARINER 4“ A ÎNCETAT Anzona se desfăşoară un ritual
pe m uncitori, ucigînd 32 autorităţile să aresteze
si rănind alţi 105 T ru ­ deri p o litici. între care numeroşi conducători ai prompt, ca şi pinA acum SÂ MAI TRANSMITĂ foarte neobişnuit. La această dală,
Lrerierico A lva rcz Plata pariidelor menţionate. do altfel, la orice noi m a­
pele au ocupat p rincip a­ scris modernă a fost fabricată în spiritul inventiv. In 1866 şi a- amatorii au certitudinea absolu­
lele şosele din regiunea şi Erncsto A yola M ercn- D in exil, fostul pre­ nifestaţii. Dar, în ciuda Administraţia Naţională pen­ scrie in anul 1873 dc Remington. poi in 1870 a venit pe jos la tă că pot găsi. stvecurînd nisi­
m inieră, au înco nju rai do. colaboratori ai fostu­ şedinte Paz Estenssoro. m ăsurilor de represiune tru Aeronautică şi Cercetarea fabricant dc arme dm S.U.A Viena. din comuna sa natală, pul. pepite strălucitoare de dife­
lui preşedinte Estenssoro. alo guvernului, masele
cartierele m uncitoreşti. încearcă la rîndu -i să ac­ Spaţiului Cosmic (N.A.S.A.} a a Construcţia acestei maşini de scris transportînd cu el invenţia pe rite dimensiuni. Fidelă unei tra­
G uvernul a închis mai si membri ai partidului ţioneze îm potriva acelo­ *înt h o tăriie să continue nunţat că la 24 septembrie ve­ are la bază un model mai vechi, care o făcuse. Politehnica din diţii destul dc vechi, municipali­
m ulte mine de cupru, lă­ „M işcarea naţională re­ ra care l-au răsturnat, lupta îm potriva juntei şi hiculul spaţial „ Mariner-4“ a 'în­ Viena i-a achiziţionat citeva pro­ tatea oraşului are grijă ca in a-
ţin d în stradă peste voluţionară", orice acli- kcnne Harrienlos a anun­ a oricărei d icla lu ri. In tot american, de maşină de scris
vitato în legătură eu in ­ a:castă încordare extre­ cetat sâ mai transmită mesajele realizat în 1868. Ceea ce însă nu totipuri pentru suma de 150 de ccaslă zi sâ presare aur in ni­
5 000 de m ineri cu fam i­ ţat descoperirea unu»
cidentele petrecute în re­ sale pc Pâmiut, transmisie în­ prea se ştie este câ un dulgher forinfi şi a considerat această sipul dimprcjurul oraşului, iar
liile lor. giunea minieră. Junta a „plan subversiv* prin ca­ mă. relatează agenţiile cepută la 28 noiembrie 1954. localnicii, şi ei tot atit de tradi­
Tulburările, s-au p ro ­ re expres?- dinlcie. aflat dc presă, oricînd poate din Tirol. Petei Mitielholcr, a afacere ca terminată. Maşinile au
interzis, de asemenea, si „Marinei 4", care a luat la 14 construit în 1864 o maşină de fost acoperite dc praf in depozi­ ţionalişti. îl culeg după un anu­
dus. ca si în trecut, in acum în Peru, urm ăreş­ izbucni o răscoală de
activitatea a 25 de lid e ri te înlăturarea actualului iulie primele fotografii ale pla­ scris, care conţine toate elemen­ tele Politehnicii , iar numele in­ mit rit, care aminteşte de felul
regiunea m inieră, care ai Federaţiei m uncitorilor pro po rlii. netei Mărie dc la o distanţă de tele acestei realizări atît de im­ ventatorului uitat Intimplător. cum strămoşii lor căutau aurul
este regiunea cu cea mai m ineri din această re­ regim. Estenssoro a c a li­ 10.000 km, a parcurs 660 milioa portante. Modelul realizat de prin deceniul al treilea al seco- prin aceste meleaguri.
Intensă activitate p o li­ giune. ficat acesie în v in u iri P. ŢUIU
40.065
25 teleloo 15 88, 12 ?5, 15 85. I? ti Taxa pi d • 11 d in nom eisi conlonn aprobării D ncctlel Geneiale P.T T.R - nr 263.328 din £ m l'-n ilv i <919 - Tiparul In ii -»prlndeiea o*>liqi'd i'* Hunedoara Deva
Redacţia şl adm lnlsltelia ziarului str. Dr. Petru G io ta oi