Page 9 - 1965-09
P. 9

>9*
                                                           MM B                                       PROLETARI  DIN  TO ATE  ŢĂRILE,  UNLŢ1-VĂ l
                                                                                                                                                      RECEPŢIA  CU  PRILEJUL  CELEI  DE-A

                                                                                                                                                        XX-A  ANIVERSARI  A  PROCLAMĂRII                                  ZIARUL

                                                                                                                                                                        R.  D.  VIETNAM


                                                                                                                                                      Cu  prilejul  celei  de-a  XX-o  aniver­  lii»  Mănescu,  ministrul  afacerilor  ex­
                                                                                                                                                                                      terne.  membri  ai  C C.  al  P.C.R  .  ai
                                                                                                                                                    sări  a  proclamării  Republicii  Demo­  Consiliului  de  Stat  şi  ai  guvernului,  NOSTRU
                                                                                                                                                    crate  Vietnam.  Hoang  Tu,  ambasado­
                                                                                                                                                    rul  R  D  Vietnam  in  Republica  Socia­  conducători  ai  unor  instituia  centrale
                                                                                                                                                    listă  România,  a  oferit  ioi  seara  o  re­  şi  organizaţii   obşteşti,   oameni  de
                                                                                                                                                    cepţie  in  saloanele  ambasadei.  sliinlă  şi  cultură,  generali  şt  oliIeri
                                                                                                                                                      Au  luat  parte   tovarăşii   Nicolae   superiori,  ziarişti.
                                                                                                                                                    Ceauşe*»cu,  Chivu  Sloica,  Ion  Ghcor-   Au  participat  şefi  ai  misiunilor  di-
                                                                                                                                                    ghe  Maurer.  Paul  Niculescu-Mizil,  Pe­  plomalicc  şi  alli  membri  ai  corpului
                                                                                                                                                    tre  Dlaicvici.  Ghecrqhc  Gastcn  Mairin.   diplomatic.
                                                                                                                                                    Mia  Groza.  vicepreşedinte  al  Marii   Recepţia  s-a  desfăşurat  in lr-o  at­
                                                                                                                                                    Adunări  Naţionale.  Griqore  Geamănu,   mosferă  de  caldă  prietenie.
                                                                                                                                                    secretarul  Consiliului  dc  Stat.  Corne­              (Agerprcs)
                   ANUL  XVII.  NR.  3221                        VINERI  3  SEPTEMBRIE  1965                              4  pagini,  25  bani                                                                            PUBLICA
           L -

                                                                                                                                                     Transmisie  directă  ia  radio  şi  televiziune
                                                                                                                                                     de  la  sosirea  la  Moscova  a  delegaţiei                               şcolii  noastre;


                                                                ACTUALITATEA                                                                                   de  partid  şi  guvernamentale                                  Gînduri  despre  o
                                                                                                                                                            a  Republicii  Socialiste  Romania                                 deputată;


                                                                                                                                                        V ineri  3  septembrie  a.c.,  în  jurul  orei  M.20.  sta li i Ic  noaslre  de  radio   por  ll-o
                                                                Brutărie  în           Tîrnava  de  Cri$,  raio­                                     şi  (clcviziunc  vor  transmite  sosirea  la  Moscova  a  delcqafici  de  parlid  şi
                                                                                                                                                     guvernamentale  a  Republicii  Socialiste  România,  in  frunte  cu  tovarăşul  Ni-
                                                                                       nul  Brad,  Coslajiu.  ra­                                    colac  Ceauşcscu,  secretar  qeneral  at  Comitetului  Cenlral  al  Partidului  Co­  Activul  de  part!
                                                                construcţie            ionul  Alba,  un  magazin                                     munist  Român
                                                                                       de  legume  si  fruclc  la
                                                                                       Uricani.                                                                                                                                sprijin  preţios  i
                                                                 In  comuna   Mihalţ,    In  stadiu  de  finisai  se
                                                                raionul  Alba,  au  incc-   află  lucrările  la  maga­                                  Creşte  gradul  de  mecanizare                                         muncă;
                                                                Dut  lucrările  pentru  con­  zinele  universale  cu  e-
                                                                strucţia  unoi   brutării,   tai  din  V in tu l  de  Jos.                                                                                                     „Amănuntele"
                                                                care  va  deservi  coope­  raionul  Alba,  Vinerea,                                        în  exploatările  forestiere
                                                                ratorii  din  sat  Valoarea   raionul  Orăstic  si  ma­                                                                                                        oraşului;
                                                                investiţiilor  alocate  pen-   gazinele  mixte  din  co­  HfcUfgymwiAt
                                                                Iru  construcţia  ci  se  r i ­  munele  Cunln,   raionul                            Gradul  de  mecanizare  a  lucrărilor   lemnului.  Astfel,  IPROFIL-Satu  Marc.   pag.  a  111 -ca
                                                                dică  la  nesle  o  juma-   Sebeş  si  Costesti.  raio­                            dc  exploatare  în  păduri  este  în  conti­  Tg.  Mureş,  Măgura  Codlei,  combina­
                                                                tate  m ilion  lei.    nul  Orăşlic                                                nuă  creştere.  A n u l  acesta,  întreprin­  tele  pentru  industrializarea  lemnului
                                                                                          CORNEL  M A R D A N                                       derile  forestiere  au  fost  doiale  cu  a-   de  la  Gălăulaş,  Rîmnicu-Vilcea,  Re­  De  peste  hotare
                                                                                                                                                                                      ghin  şi  alte  unităţi  au  primit  noi  ma­
                                                                A  79-a                      corespondent                                           proape  C00  de  autocamioane  si  auto­  şini  de  şlefuil,  deruloare,  prese,  foar­
                                                                                                                                                    basculante  noi,  peste  100  remorci  şi
                                                                                                                                                   circa  400  de  tractoare.  De  asemenea,   feci  automate  în  valoare  de  peste  10   pag.  a  IV-a
                                                                inovaţie              Intîlnîre                                                    m uncitorilor  forestieri  le-au  mai  fost   milioane  Iei.
                                                                                                                                                   puse  la  dispoziţie  un  mare  număr  de               (Agerpres)
                                                                 Ieri.  la  cabinetul  teh­ cu  cititorii                                           buldozere,  funiculare.   moto-compre-
                                                                                                                                                    soare,  maşini  de  cojit  mecanic  şi  alte
                                                                nic  al  U7,inei  ,.Victoria"                                                       utilaje.
                                                               din  Călan  s-a  înreqis-   Astăzi,  la  tabăra  gazo-                                Noi  maşini  şi  utilaje  au  fost  insta­
                                                                Irat  cea  dc-a  79-a  pro­  molru,  colectivul  biblio­                            late  şi  în  fabricile  de  prelucrare  a
                                                                punere  de  inovaţie  din   tecii  de  pe  lîngă  clubul                                                            lEXPERIENTA
                                                                acest  an.  S-au   aplicat   «Constructorul"   de   la
                                                               de  la  începutul   anului   I.C.S.  Hunedoara  organi­
                                                               si  pînă  acum  si  se  (ră­  zează  o  întUnire  cu  ci­  PRIN  BUNA  EXPLOATARE
                                                               sese  in  curs  de  experi­  titorii  săi  de  aici.  Tema
                                                                mentare  52  de  inovaţii.   întîlnirii:   „Cum  trebuie           A  FURNALELOR                                    iRECOLTELOR
                                                                Valoarea   economiilor   să  înţelegem  poezia  con­
                                                               posl-calculate  depăşeşte   temporană".             Furnaliştii  de  la  Uzina  „V ictoria"   o  bună  întreţinere  şi  exploatare  a
                                                               suma  de  90.000  lei.
                                                                                                                 din  Călan  depun  e fo ilu ri  suslinulc   furnalului.               Dc  curînd,  la  Deva  a  avut  loc  şe­  tal  de  nimeni.  Exislă  însă  şi  situaţii
                                                                                      Pentru                     pentru  a  produce  cit  mai  m ullă  fon­  De  la  începutul  anului  şi  pină  la   dinţa  lărgită  a  secţiei  dc  cereale   şi   cind  rezultatele  înregistrate  nu  sint
                                                                Unităţi               combaterea                 chiar  să  depăşească  planul  de  pro­  31  august,  furnaliştii  din  Călan  au   plante  tehnice  din  cadrul  Consiliului   )a  nivelul  posibilităţilor.  Mă  refer  la
                                                                                                                 tă.  Ei  au  reuşit  să  îndeplinească  şi
                                                                                                                                                    dat  patriei  peste  sarcinile  de  plan
                                                                                                                                                                                      agricol  rcqional,  în  care  s-au  anali­
                                                                comerciale            epizotiilor                ducţie  pentru  luna  august.  Cele  mai   4.975  tone  fontă.  Deosebit  de  im ­  zat  rezultatele  înreqistrate  la  cultura   experienţa  cooperativei  noaslre.  A st­
                                                                                                                                                                                                                        fel,  dc  pe  tarlalele  unde  am  cultivat
                                                                                                                                                    portant  este  că  s-au  obtinut  şi  eco­
                                                                                                                 frumoase  rezultate  din  cursul  acestei
                                                                                                                                                                                      griului  în  anul  agricol  1964-1905  şi,
                                                                                                                                                                                                                        qrîu  după  trifoi  am  realizat  o  pro­
                                                                la  sate                                         perioade  au  fost  obţinute  de  către   nomii  însemnate  la  preţul  do  cost.   pe  baza  experienţei  dobîndite  şi   a   ducţie  de  numai  1  800  kg.  la  ha.  O b ­
                                                                                                                                                    Economiile  realizate  de  către  colec­
                                                                                                                 echipele  ce  deservesc  furnalul  nr.
                                                                                                                 1.  care  au  produs  peste  sarcinile  pla­  tivu l  secţiei  furnale,  după  cum  re­  posibilităţilor,  existente,  s-au  stabilit   ţinerea  unei  producţii  mai  scăzuta
                                                                                        Laboratorul   veterinar
                                                                                                                 nificate  cu  4,3  la  sută  mai  mullă   zultă   din  calculele  economice  pe   măsuri  corespunzătoare  menite  să  a-   a  fost  determinată  de  inlîrzieren  re­
                                                                 Asiqurarea  desfacerii   regional  a  prim ii   prin
                                                                                                                 fontă.  Aceasta  se  datoreşte  şi  faptu­  primele  7  luni  ale  anului  se  ridică   sigure  o  lemelie  trainică  recoltei  v i­  coltării  trifoiului  si  dc  pregătirea  în
                                                                unui  volum  sporit   de   dotatie  un  nou  agregat                                                                  itoare.  Lucrările  consfătuirii  au  scos   mod  corespunzător  a  patului   n o i­
                                                               mărfuri  stă   în  centrul   penlru  combaterea  epi-   lui  că  pe  lîngă  însufleţirea  cu  care   la  valoarea  de  2.259.000  lei.  Din  a-   în  evidentă  faptul  că  realizarea   pe   mi na tiv.
                                                                preocupărilor   U.R.C.C.   zoliilor.  Acesta  este  de   au  muncit,  Jurnaliştii  au  reuşit  să   cestea,  702.000  lei  au  fost  obţinute   regiune  a  unoi  producţii  medii  supe­  —  La  cooperativa  aqricolă  din  Pia­
                                                                                                                                                    numai  în  cursul  lunii  iulie.
                                                                                                                 asigure,  în  lot  cursul  lunii  august,
                                                                Hunedoara.  Acest  lucru   o  construcţie  specială  si                                                               rioare  celei  cbtinulc  în  anii  prece­  nul  dc  Jos  —  a  arătat  Iov.  inq.  Io,m
                                                                se  realizează  si   prin   instalat  pe  caroseria  u-                                                               denţi  sc  dalorcştc,  în  principal  măsu­  Lascu.  în  ultim ii  ani  s-a  realizat  o
                                                                creşterea  reţelei  unită­  nui  autocamion  „Bucegi",   CIND  SE  DA  ATENTE  CALITĂŢII                              rilor  tehnice  si  organizatorice   luate,
                                                                ţilor  comerciale  la  salo.   cu  două  cabine,  una  pen­                                                           sub  conducerea  si  îndrumarea  orga­  proouetie  medie  de  1500-1.700   kq
                                                                                                                                                                                                                        grîu  la  ha.  O  verigă  importantă
                                                                                                                                                                                                                                                      in
                                                                                                                                                    p
                                                                Aslfcl,  în  urmă  cu  cît-   tru  conducătorul   auto,   Duduitul  înfundat,   Irep  al   peste  plan  de  la  începutul  anului,  |este  plan  de  la  începutul   nizaţiilor  de  partid,  în  cadrul  fiecărei   complexul  de  măsuri  care  stau  la
                                                                                                                                     Irepidant
                                                                va  timp  s-au  dat  în  fo­  iar   a-lla  penlru  cele  4   cuptoarelor  M artin  te  îrvlknpină  de   colectivul  secţiei  amintite  a  contri­  unităţi  eqrîcole  pentru  folosirea  mai
                                                                losinţă  :  magazinul  u n i­  persoane  care  deservesc   îndată  cc  le  apropii  dc  inima  Com­  buit  cu  peste  14.000  tone.  deplină  a  bazei  tchnico-maleriale   şi   baza  recoltelor  sporite  este  şi  modul
                                                                versal  cu  bufet  din  co­  ■agregatul..   Noul  aparat   binatului  siderurgic  Hunedoara.  El   Semnificative  au  fost  în  luna  au­  II  aplicarea  pe  scară  .largă  o i-m&sutilot   de  amolasare  a  culturii.  Pentru  a  pre-
                                                                muna  Bosoroh.  raionul   este  acţionai  meconic  şi   anunţă  că  pe  marea  plalformă  m un­  gust  căutările,  şi  întrecerea   .între   agrofitolehnice  înaintate.  Totodată  s-a   quţi  ■ în<»  mod  corespunzător  terenul,
                                                                Haţeg,  magazinele  m ix - :   administrează  orice  solu­  ceşte  un  colectiv  harnic  şi  cunos­  schimburi  în  privinţa  îmbunătăţirii   subliniat  că»  există  încă  însemnate   în  fiecare  an  pe  50-60  la  sulă   din
                                                                le  cu  br.fct  din  Ghir-   ţie  contra  epizotiilor  prin   cut  —  otelarii  secţiei  a  H-a,  luptă­  calităţii   otelului.  Rezultatele  arată   rezerve  rare.  valorificate  in  mori  ra­  suprafaţa  planificată  griul  sc  cultivă
                                                                bom.   radonul   Sebeş.  pulverizare.            tori  înflăcăraţi  pentru  creşterea  pro­  că  schimbul   condus  de  inginerul                       după  cereale  păioase  După  porumb,
                                                                                                                 ducţiei  de  metal.  La  cantitatea   de   Costea  Zaharia  are  cel  mai  m ic-p ro ­  ţional.  pot  contribui  la  creşterea   în   griul  se  însămîntează  anual  pe  10-15
             C.S.  Hunedoara.  Coşurile  oţelă rici  noi.                                                                                                                             continuare  a  producţiei  de  grîu,  ast­
                                                                                                                 peste  20.000  tone  otel  eît  s-a  produs  cent  de  rebut:  1,18  la  sută,  fată  de               la  sulă  din  suprafaţa  prevăzută,  în
                                                                                                                                                    1,40  la  sută  procent  admis.  El  este   fel  îneît  să  se  realizeze  cu  succes   funcţie  de  posibilităţile  cc  le  avem
                                                                                                                                                    urmat  de  schimbul  inginerului  Bun   sarcinile  ne  care  Congresul  al  IX-lea  pentru  pregătirea  unui  bun  pat  qcr-
                                                                                                                                                    Maxim  care  de  asemenea  a  m enţi­
                                                                                                                                                    nui  rebutul  sub  admis,  la  1,22  la  sută.
                                                                                                                 tîndu-sc  astfel  realiza  planul  valorii
                                                                                                                 producţiei  globale.                                                                        însemnări
                                                                                                                                                        CONTINUĂ
                                                                                                                        Toafe  acestea  sînt  urmările
                   NU  VI  SE  CER  JUSTIFICĂRI,                                                                       neritmicitătii.  In  loc  să  sc  cau­  ŞIRUL                         de        la consf ătuirea griului
                                                                                                                       te  cu  simt  de  răspundere  cau­
                                                                                                                      zele  nerealizării  planului
                                                                                                                                               pe
                                                                                                                      sortimente,  sc  încearcă  „aco­
                                                                                                                      perirea  la  total  valoare",  jus­  SUCCESELOR
                                                                                                                      tificarea  prin  lipsa  iortci   de   Colectivul  Atelierelor  centrale  Bar­  al  Partidului  Comunist  Român  le-a   minativ.
                   TOVARĂŞI                                                                                           muncă,  prin  condiţiile  iernii  şi   za  continua  şirul  succeselor  ante­  pus  în  fata  lucrătorilor  din  aqricul-   Despre  însemnătatea  pe  care  o  pre­
                                                                                                                      a  timputui  nefavorabil.
                                                                                                                                                    rioare.  In  primele  7  luni  ale  anului,
                                                                                                                                                                                        Diferentele  de  producţie  înreqis-
                                                                                                                                                    producţia  globală  a  crescut  cu  7,2   (ură.                     zintă  amplasarea  culturii  qrîului  pe
                                                                                                                                                                                                                        terenurile  de  pe  care  plantele  pre­
                                                                                                                   Ne-am  adresat  şi  tovarăşului  Rc-
                                                                                                                                                    ia  sută,  iar  productivitatea  muncii   tratc  în  condiţii  pedoclimatice  ase­  mergătoare  părăsesc  cit  mai  din  vre­
                                                                                                                 inus  Mogoşan  —  inginerul  sef  al  I.F.
                                                                                                                                                    cu  3  la  sută.  El  a  încheiat  şi  luna   mănătoare  de  către  unităţi  şi  în  ca­  me  terenul  au  vorbit  şi  alţi  partici­
                                                                                                                 Orăştie  pentru  a  depista  cauzele  nc-   august  cu  însemnate  depăşiri  a  prin­  drul  acestora  dc  unele  brigăzi,  de­
                   DE  LA  I.  F.  ORĂŞTIE!                                                                      realizării  planului.             cipalilor   indici  economici.  Producti­  monstrează  rolul  de  mare  însemnăta­  panţi  la  consfătuire.  Din  c u vîn lu l  lor
                                                                                                                                                                                                                        s-a  desprins  concluzia  ca  în  condi­
                                                                                                                   —   Cauza  principală  —   ne  răspun­
                                                                                                                 de  dinsul  —  eslc  lipsa  forţei  de  mun­  vitatea  muncii  a  crescut  cu  3  la   te  pe  care  îl  are  aplicarea  diferenţi­  ţiile  acestui  an,  cind  unele  culturi  sc
                                                                                                                                                   sută,  ceea  ce  a  făcut  ca  şi  product.»a   ală,  de  la  o  tarla  la  alta,  a  comple­  qăscsc  intr-un  stadiu  întirziat   de
                                                                                                                 că.  independentă  de  voinţa  noastră...  globală  să  fie  realizată  în  proporţie
                                                                                                                   —  Aceasta  nu  este  o  cauză  obiec­  de  peste  104  Ia  sulă,  iar  producţia   xului  de  măsuri  agrotehnice  specifi­  vegetaţie,  va  trebui  ca  griul  să  fie
                                                                                                                 tivă  —   intervine  în  discuţie  tovară­  marfă  în  proporţie  de  peste  105  la   ce  cultu rii  qrîului.  Cunoscind  rezul­  amplasat  pe  suprafeţe  cît  mai  mari
                                                                                                                 şul  inginer  Vasilc  Pavel  —  şeful  ser­  sută.                   tatele  obţinute  în  urma   încheierii   care  au  fost  eliberate  mal  devreme
                                                                                                                 viciului  producţie  de  la  D.R.E.F.  H u ­                         ciclului  de  producţie  la  cerealele  pă-   dc  alte  culturi.  Iată  dc  cc  este  im ­
                                                                                                                                                                                      ioase,  conducerile  unităţilor  aqrieole   portant  ca  în  cel  mai  scurt  timp  spe­
            Întreprinderea  lorestieră  Orăslie  nu   cutate  pe  fonduri  de  producţie,  din   lositc  raţional.  Aceasta  a  atras   nedoara.  A ve ţi  în  întreprindere  sec­    trebuie  să  analizeze  în  mod  temeinic   cialiştii  dc  la  consiliile  aqrieole  şi  din
                                                                                                                 lizează  planul.  Şeful  sectorului  Cuqir,  Şl  LA  CUGIR  O
          si-a  realizat  planul  primelor   şapte   plăti  făcute  pentru  reparaţii  şi  între­  ( după  sine  nerealizarea  produc-   toare  care  de  mai  mulţi  ani  nu-şi  rea­  felul  în  care  s-a  muncit,  să  ia  măsuri   unităţile  dc  producţie,  pc  baza  expe­
          luni  ale  anului  decîl  la  11  sortimen   ţinerea  utilajelor  in  condiţiile  ncrea-   liv ilă tii  planificate   si  deci  a                                           corespunzătoare  pentru  extinderea  ex­  rienţei  acumulate,  să  ia  măsuri  pen­
          te  Inu  cele  principale,  cu  volum  ma­  lizurii  planului.            planului.                    Mărăndicl  Andrei  este  tolerat  dc  mai                            perienţei  înaintate  şi  penlru  înlătu­  lru  definiţivarea  schitelor  dc  ampla­
          re)  si  a  rămas  deficitară  la  29   de                             Si  încă  o  întrebare :        mulţi  ani  pentru  acest  lucru.  El  sus­  PRODUCŢIE               rarea  deficientelor  constatate.  sare  a  griului,  astfel  incit  fertiliza­
          sortimente.  M inuspl  de  masă   lem­  Si  a  doua  întrebare:        -   Cc  perspective  sint  pentru  re­  ţine  că  îi  lipsesc  oamenii,  dar  bri­                    Din  lucrările  consfătuirii   g riu lu i  rea  solului  şi  pregătirea  patului  ger­
          noasă  totalizează,  în  perioada  amin­                             cuperarea  rănnnerii  în  urmă  ?  găzile  pe  caro  lc  arc  in  punctele  dc                         s-au  desprins  o  seric  dc  învăţăminte   m inativ  să  sc  facă  în  cele  mai  bune
          tită,  35.100  m.c.(  iar  plusurile  la  sor­  -   Care  sîtiL  după  părerea  dum­                   exploatare  le  mută  dinlr-un  loc  In ­  SPORITĂ                 Ipreţioase  pentru  activitatea  practică   condiţii.
          timentele  la  care  planul  s-a  depăşit.   neavoastră,,  cauzele  ncrealizării  pla­  —  Sint  unele  sortimente  Ja  care,   tr-altul  fără  să  încheie  lucrările  din
                                                                               după  preliminările  noastre,  nu  vom   parchetul  pe  care  l-au  început.   A                       de  viitor  de  care  trebuie  să  se   ţină
          doar  cu  3.250  mc.  Aceasta  a   făcut   nului  de  producţie  ?                                                                         In  secţiile  Uzinei  „30  Decembrie"
                                                                               putea  recupera  minusul  pină  la  fine­  fost.  dc  pildă,  o  perioadă  în  care  bri­               scama  în  fiecare  unitate   aqricolă.
          ca   planul   producţiei   globale   să                              le  anului.  La  buşteni  derulai  din  laq                          din  Cugir,  întrecerea  socialistă  ce   Iată  cîteva  concluzii  reieşite  şi  une­ Cînd  şi  cum
          fie   realizat   doar   în   proporţie   —  Principala  cauză  constă  in  fap­                        gada  lui  Dumilrean  Vasilc  lucra  în   s-a  desfăşurat  în  luna  august  a  dus   Î le  măsuri  de  înfăptuirea  cărora  (le­
                                                                               vein  rămîne  sub  plan  cu  aproximativ   aproape  toate  parchetele.
          de   B6.92   la   sulă,   iar   al  ..pro­  tul  că  sintem  deficitari  în  lorla  de   2300  m.c„  la  lemn  de  faq  penlru  m i­      la  consolidarea  succeselor.  Produc­  it pinde  în  marc  parte  asiqurarea  unei   se  fac  arăturile?
          ducţiei  marfă  in  proporţie  de  90.33   muncă,  nu  s-a  realizat  numărul  me­  nă  cu  250  m.e.,  la  lemn  de  răşino.i-   —   Numai  lipsa  de  efectiv  esle  sin­  ţia  globală  planificată  a  (ost  depă­  |  baze  trainice  recoltei  viitoare  de  ce-
          .la  sută.  Luna  auqust  face  oarecare   niu  scriptic  planificat.   Din  această                   gura  justificare  pentru  nerealizarea   şită  cu  6,6(1  la  sută,  iar  producţia
                                                                               se  pentru  celuloză  cu  250  m.c.,  iar  la   planului  de  producţie  —  continuă  to­            B  reale  păioase.
          excepţie.  La  unele  sortimenle   ca   cauză  mecanismele  n-au  putut  fi  u-                                                           marfă  cu  4,14  la  sută.  Dc  remarcat                              Executarea  în  mod  diferenţial,  do
                                                                               bile  şi  manele  ruşinoase  si  lemn  de   varăşul  Mogoşan.  Dacă  am  fi  avut
          lemn  pentru  gater  de  diverse  esenţe,   tilizatc  la  întreaga  capacitate.   Cind   fag  pentru  construcţii  vom   rămîne           sint  rezultatele  colectivelor  din  sec­                          la  o  tarla  la  alia,  a  arăturilor  şi  ca­
                                                                                                                                                    timentul  lanţ  gale  sub  un  ţol,  p ro ­ jPe  ce  terenuri
          lemn  de  răsincasc  penlru  celuloză,   însă  nc-au  sosit  muncitori,  ele  au  fost   e.eficitari  cu  750  şi  respectiv  5.900   oameni,  mecanismele  ar  fi  fost  mai   ţiile  lanţ  şi  maşini  de  spălat.  La  sor­  litatea  acestora  hotărăsc  In  mare  mă­
          «tilpi  de  faq,  lemn  (le   fag  pentru   suprasolicitate  şi  s-ou  defectat  des.                  bine  folosite,  produclivilalca  muncii                                                               sură  soarta  recoltei.  Pentru  a  se  asi­
                                                                               m.c.  Dacă  vom  reuşi  să  aducem  m un­  ar  fi  creseui.   S.  POP  ducţia  a  fost  depăşită  cu  4000  m,
          distilare  si  altele  s-au  'înregistrat  rea­  La  fierăstraie  mecanice  ducem  lipsă   citori  se  vor  înregistra  depăşiri  co­                                                                         gura  însâmîntarea  in  teren  bine  pre­
          lizări  între  125  şi  375  la  sută.  Ba  mai   do  piese  de  schimb.  Din  70  cile  a-   respunzătoare  la  alte  sortimenle.  pu-  (C ontinuare  în  pag.  a  2-a)  iar  la  lanluri  de  bicicletă  cu  mai   jamplasăm  cultura  gătit,  în  raionul  Sebeş  qrîul  s-a  c u l­
          mull,  la  sortimentul  traverse  ce  ste­  vein  în  dotare,  n-au  funcţional.  în                                                      mult  de  2000  bucăţi.                                             tivat  pc  40  la  sută  din  suprafaţă  după
                                                                                                                                                                                                                        premergătoare  (impurii.   Cunoscind;
          jar  penlru  cale  ferată  îngustă  planul   medie  dccit  40  dc  fierăstraie  mecani­
          a  fost  realizat  în  proporţie  de  750   ce.  Apoi,  în  trimestrul  I  nu  s-a  lu ­                                                                                     Una  din  problemele  discutate  pe   din  experienţa  anilor  anteriori,   că
          la  sută.  Deci  sarcinile  pol  fi  îndepli-   crat  la  întreaga  capacitate  datorită                                                                                    larg  şi  care  a  ocupat  un  loc  impor­  prin  efectuarea  arăturilor   imediat
          nile  şi  depăşite.  Dar  şi  în  această   condiţiilor  iernii,  iar  în  lunile  mai  şi                                                                                  tant  în  cadrul  dezbaterii  consfătuirii   după  eliberarea  terenului  se  asigură
          lună  la  9  sorlimenle,  din  cele   de   iunie  a  plouat  abundent.                                                                                                      a  fost  cea  referitoare  la  amplasarea   un  spor  de  peste  300  kg  qrîu  la  ha.,
          bază,  planul  n  a  fost  realizat.                                                                                                                                        culturii  griului.  ^             faţă  de  cazul  cind  se  înlirzie  lucrările
            Acestea  sînt  faplclc  exprimate  la­  Se  parc,  Ia  prima   vedere,                                                                                                     —  I;i  acest  rn   cooperativa  agricolă   de  pregătire  a  solului,  consiliul   a-
          pidar  în  cifre.  Se  cuvin  însă  cilcva   că  într-adevăr  este  vorba  de                                                                                               de  p r'/J v -iie   din  Alba  lulia  a  obţi­  qricol  raional  a  urmărit  ca  pregăti-
          întrebări,  t.r  adresăm  tovarăşului  in ­  cauze  obiective,  cum  ar  fi  lip ­                                                                                          nui  o  ...v iu c tic   medie  de  1950  kg.   rea  terenului  să  se  facă  într-un  timp
          giner  Liviu  V ulc  —  şeful  serviciului   sa  forţei  dc  muncă,  condiţiile                                                                                             griu  la  ha.  —  spunea  Iov.  ing.  N ico­  cît  mai  scurt.
          planificare.                            iernii,  ploile  abundente...  Dar                                                                                                  lae  BVuăntan.  Un  lactor  de  seamă   —  Ca  urmare  a  acestui  fapt,  a  sub­
                                                                                                                                                                                                                        liniat  tov.  ing.  Nicolae  Albu,  preşe­
                                                  să  analizăm  cifrele.  In  nîciunul                                                                                                care  a  iafluentat  asupra  recoltei  l-a
            -   Cc  wflucn(â  a  avui  asupra  ac­  din  sectoarele   de  exploatare                                                                                                  constituit  orientarea  conducerii  co­  dintele   Consiliului  agricol  raional
          tivităţii  economice  a  întreprinderii   productivitatea  muncii  pe  mun­                                                                                                 operativa»  spre  amplasarea  în  mod  ju ­  Sebeş,  am  reuşit  să  însămintăm  g ri­
          nerealizarea  planului   pe  primele    citor  n-a  fost  realizată  la  forţa                                                                                              dicios  .?  culturii   Datorită   stadiului   ul  aproape  pe  întreaga  suprafaţă  în
          şapte  luni  ?                          de  muncă  existentă.  De   ce ?                                                                                                    înlîrziat  le  vegetaţie  la  cullura  po­  cadrul  epocii  optime,  ceea  ce  ne-a
                                                                                                                                                                                                                        permis  să  depăşim  producţia  medio
                                                  Penlru  că  n-a  fost  bine  organi­                                                                                                rumbului.   o  suprafaţă  însemnată
            —  A u  (ost  influenţaţi  lot a  indicii   zată,  pentru  că  n-au  fost  asl-                                                                                           am  amplasat  griul  după   cerealele   planificată  pe  raion.  Arăturile  au  o
          de  plan  şi  au  apărut  corelaţii  anor­  qurate  din  timp.  încă  de  anul                                                                                              păioase  care  au  părăsit  terenul  mai   influentă  mai  mare  asupra  producţiei
          male  în  bilanţ  —   ne  răspundo  lova-   (recul,  stocurile  necesare,  rea­                                                                                             din  vreme.   Pe  tarlalele   respective   alunei  cind  sînt  menţinute  în  stare
          răşu)  Vulc.  Productivitatea  va lo rică ’   lizării  planului  pe  prim ul  tr i­                                                                                         s-au  făcut  cile  două  arături  si  o  dis-   curafă  de  buruieni  pînă  la  însămîn-
          a  fost  realizată  pe  total  salariaţi   in   mestru  al  anului.  De  aceea   în                                                                                         cuire  oenlru  a  menţine  terenul  curat   tare  De  aceea  am  indicat  conduceri­
          proporţie  de  95,48  la  sulă.  iar  fondu­  (impui  iernii  în  toc  ca  lemnul                                                                                           de  buruieni.  Faptul  că  terenul   s-a   lor  unităţilor  agricole   să  efectueze
          rile  de  salarii  au  fost  depăşite   cu   să  se  nflc  stocat  în  fazele  de                                                                                           eliberat  din  timp  ne-a  permis  să  pre-   lucrări  de  discuire  a  arăturilor  ori  de
          359.000  lei.                           apropiat  şi  scos-apropiat  el  era                                                                                                qătim  nn  bun  pat  qermînativ  pentru   cîle  ori  este  nevoie.  In  ceea  ce  p ri­
            Dacă  analizăm  Ia  nivelul  sectoare­  ipcă  „în  picioare"  şi  în  Uza                                                                                                 sămîntă  şi  să  efectuăm  semănatul  in   veşte  adîneimea,  aceasta  diferă   în
          lor  corelaţia  înlrc  cfeclivul   mediu   de  fasonat  la  cioată.  A  fost  ne­                                                                                           cadrul  epocii  optime.  Ca  urmare,  de   funcţie  de  condiţiile  specifice  fiecă­
          scriptic  şi  realizarea  planului   pro­  voie  de  o  muncă  în  plus  pen­                                                                                               pe  tarlalele  pe  care  griul  a  fost  am­  rei  unităţi.  S-a  constatat  că  produc­
          ductivităţii  muncii,  reiese  că  acest   tru  dobprît,  în  condiţii  grele                                                                                               plasat  după  cereale  păioase  am  ob­  ţia  depinco  şi  de  calitatea  arăturii.
          ultim   indicator  n-a  fost  îndeplinit  de-   S-a  lucrat  fără  stocuri  Şl   »n                                                                                         ţinut  o  producţie  de  2.650  Wc  hoahe   Iată  de  ce  peste  tot  se  folosesc  gra­
          eît  la  sectorul  de  industrializare.  La   lunile  următoare,  cînd  condiţi­                                                                                            la  ha.  Un  lucru  este  bine'  "oscut  pele  stelate  în  agregat  cu  plugul.
          nieiunul  din  sectoarele  de  exploatare   ile  atmosferice  n-au  permis  *5                                                                                              de  către  Toţi  lucrătorii  oin  agricultu­  Exemnlc  numeroase  care  dovedesc
          productivitatea  pe  muncitor  n-a   fost   se  muncească  normal  Sn  par­                                                                                               3 ră  ?i  anume  că  amplasarea  griului  însemnătatea  executării  la  tîmp  si  de
          realizată.  Depăşirile  la  preţul  de  cost   chete.  Nefiind  asîqurate  stocuri­  Echipa  de  m uncitori  pe  care  o  vedeţi  în  fotoqrafia  de  mai  şus  lucrează   la  secţia  1  a  atelierului   de   calitate  a  arăturilor  se  întî'nesc  în
                                                                                                                                                                                      după  plantele   IcqLmrî'noaso  asiqură
          fro v in   din  nerilm icitalra  îndeplinirii   le  pe  faze  de  producţie,   nici   tanant  de  Ia  Fabrica  chimică  din  Orăslie.  Ea  esle  condusă  de  tov.  M aliţa  Ion  şi  este  evidenţiată  în  întrece­  [ obţinerea  unor  produci!  sporite   la   _____________ N,  TfRCOB
          K rn u lu i,  din  plata  unor  lucrări  exe­  mecanismele  n-au  putut  fi  fo-  rea  socialistă.                                                                                                                 (C ontinuare  In  pap.  a  3-a)
                                                                                                                                                                                      ha.  Acest  adevăr  nu  poate  fi  contcs-
   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14