Page 90 - 1965-09

I

O delegaţie a C.C. al P.C.R.
PROLETAR] DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI VĂ I
a plecat în Franţa
sa, m em brii delegaţiei au fost salu­ INFORMAŢII

SLmbătă dim ineaţa a părăsit Capi­
tala, plecînd la Paris, o delegaţie a taţi de tovarăşii Paul N iculescu-M i-
C om itetului Central al P artidului Co­ zil, Florian Dănălache, Vasile Patili-
munist Român condusă de tovarăşul net, V irg il T rofin, de membri ai C.C.
A lexandru Drăghici, membru al Co­ al P.C.R., de a ctivişti de partid.
m ite tu lu i E xecutiv şi a< P rezidiului Schimb de experienţă
Permanent al C.C. al P.C.R., secretar
a\ C .C al P.C.R., care, la in vitaţia Delegaţia C om itetului Central al
C om itetului Central al P artidului Co­ P artidului Comunist Român, condusă Ieri a avut loc la Hunedoara o
munist Francez va face o vizită în de tovarăşul A lexandru D răqliici, a consfătuire organizată de Com i­
Franţa. D in delegaţie fac parle tova­ sosit sîmbălă la Paris. tetul regional Hunedoara al P.C.R,
răşii M axim Berghianu, membru su­ în legălură cu unele problem e ale
pleant al C om itetului Executiv al La sosirea pe aeroportul Le Bour- m uncii p o litice de masa pe şantie­
C.C. al P.C.R., prim -secrelar al Co­ qet, c.elegatia a fost salutată de to­ rele de construcţii. La consfătuire
m ite tu lu i regional C luj al P C.R., Du­ varăşii Gason Plissonnier, membru su­ au participat secretari ai com ite­
pleant al B iroului Politic şi
secretar oj.
al
m itru Popescu, membru al C.C
ANUL XVII. NR. 3341 DUM INICA 26 SEPTEMBRIE 1965 4 pagini, 25 bani P.C.R,, redactor şef al zia ru lu i Scîn- C C. al P.C.F., Lucien M athey $' Jacqucş telor şi organizaţiilor de partid de
pe şantierele dc con stru cţii din
teia, Ion Jliescu, m em bru supleant Dcnis. membri ai C.C. al P C .F . de regiune.
al C.C. al P C .R., şef de secţie ta C.C. a ctivişti ai P. C. Francez. Din partea C om itetului regional
al P.C.R,, A n d re i Şlefan, şef adjunct Pe aeroport se aflau tir. V icto r Di- dc pa rtid au p a rticip a t tovarăşii
de secţie la C C. al P.C R. si Nicu m ilriu , ambasadorul R epublicii So­ Sirbu Baiul, membru al b iro u lu i
Bujor, a ctivist la C.C. al P.CR. cialiste România in Franţa, $i membri
W C om itetului regional de partid şi
La plecare, pe aeroportul Bănoa­ ai ambasadei române. Petru Bota din partea Comisiei
economice precum şi tov. Gheor-
ghe Vasiu secretar al C o m itetului
Raid în raionul I N T E R V I U . . . orăşenesc dc partid Hunedoara.
Prima parte a co n sfă tu irii a în ­
Orăştie ceput cu vizitarea şantierului nr.
4 de con stru cţii civile , a fu rn a lu ­
lui de 1 000 m.c. nr. 0 şi a fa b ri­
CIJ CON ŞTIIN ŢA cii noi de dolom itâ. V iz ita to rii s-au
interesat aici de metodele fo lo si­
te de organizaţiile de partid pen­
tru m obilizarea con stru ctorilor în
scopul executării la tim p şi de ca­
In tr-o atmosferă misterioasă, ci- o fe ricire personală? Avea. Dar lita te a lu c ră rilo r. A u fost expuse
SĂMINŢA leva siluete se desprind din u m ­ atunci a ltfe l trebuia să procede­ apoi trei referate care au îm păr­
bră,
barcă
ze. Să încerce sâ apropie să îm ­
cu o
indreptindu-se
spre o magazie. A p ro p ii ndu-sc de prietenească fiu l cu v iito ru l soţ, tăşit din experienţa unor organi­
aceste umbre, aparatul de film at no Iar dacă acest lucru nu era posi­ zaţii de partid din I.C.S.H. In con­
dă posibilitatea să cunoaştem făp­ bil, (cu-in de altfe l s-a dovedii), ducerea a c tiv ită ţii dc construcţii.
După aceasta, au fost ex.pusc sar­
taşii : de licvenţi m inori, elevi ai să renunţe la fericirea ei pentru
unei şcoli de corecţie. for ici rea fiu lu i. Avea aceoc.tă o b li­ cinile organ izaţiilor de partid de
Aşa pătrundem în universul su­ gaţie morală. Ea face acc*6l lucru pe şantierele existente în reg iu­
M A I Jerzy, care, părăsit de mamă (p le ­ m ult prea tîrziu.
nea noastră.
fletesc al unui lin ă r dc 17 ani,
U tccistul V io re l Anghcl, de la
cată să-şi găsească fericirea ală­ O. R. A. D.
turi de un bărbat), va apuca pc „Săptămîna Crucii Roşii"
Fiind nevoit să aleagă o cale Ia
drum ul ce-1 va duce în m ijlo cu l o vîrstă prem atură, Jerzy a ales-o
delicve nţilor m inori. Inteligenta si pe cea greşită. Influenta m uncii şi Cu p rile ju l „Săptămânii C ru cii
fondul bun al acestui tînăr, in tu ite u d ire cto ru lu i şcolii, care a in ­ Roşii'' în regiunea noastră au
REPEDE de d ire cto ru l şcolii, un om nu tu it din prim a clipă fondul sănă­ fost organizate pînă în prezent
excepţionale calităţi pedagogice,
numeroase acţiu ni educative. In
vor li canalizate pe un drum bun, tos al băiatului, l-au readus, la ziua de 22 septembrie. ţăranii
timp, in m ijlo cu l societăţii. Cred
drum care nu numai că-l va des­ cooperatori din salul Rîu-Bărbal,
că încrederea pe care directoru l
prinde din m ijlo cu l tin e rilo r rău- l-a acordat-o, l-a ajutat în mod raionul Haţeg, au participat Ja o .
lăcălori, dar va avea o influenţă deosebit. Consider ca Influenta seară de întrebări şi răspunsuri pe
binefăcătoare şi asupra acestora. pozitivă şi prietenia cu A nka. teme de m orbiditate locală, ac­
ţiune susţinută de cei 3 m edici de
Calea lu i spre înţelegere este
SUB facilitată si de alţi factori : colec­ spune ulecista M ăria Altnaş, func­ la circum scripţia medicală Pui.
— A ic i mi-as op ri îndeosebi —
tiv u l de muncă în care e repar­
In după-amiaza zilei de 23 sep­
tizat să lucreze şi frumoasa, s in ­ ţionară la Banca Naţională, filia la tembrie, peste 800 de 6iderurgişti
cera poveste de iu b ire ce se în ­ din Deva. Dragostea în acest film in ­ hunedoreni au audiat, in sala
firip ă între tînăr şi fica unui ma­ tervin e deosebit dc frumos. Deşi „V ic to ria ", conferinţa „B oli car-
Iii* ** rinar. s-ar părea că ar li o dragoste su­ dio-vasculare".
bită, fulgerătoare, de care ar tre­
C oncursurile „S anitarii pricepuţi*4
Acest film de incursiune psiho­
B R A Z D Ă ! SlN T TARE DULCI. VREŢI ŞI D U M N E A V O A S TR Ă Foto : Nic. MOLDOVEANU logică (producţie a stu d io u rilo r po­ bui să le fereşti, aici această dra- s-au bucurat şi ele de o mare
qosle s-a dovedit bazată pe în ­
in titu la tă
loneze,
„Banda"),
ce
credere din prim a clipă. Jerzy, de popularitate. Asemenea acţiu ni au
dezvăluie marea in flue ntă pe care fost organizate vin e ri Ja Călan pe
la început i-a spus adevărul :
o are asupra caracterelor m ediul tema „Sîngele — darul m inunat",
fam ilial şi social, a lost obiectul .... dar şint de Ja şcoala de corec­ la fabrica „Sebeşul" pe Ierna
ţie...... Frumuseţea fon dului lu i su­
In această toamna. în cooperativele aqricolc de producţie nare? Pentru că lu crările de elibe- unui in te rviu organizat m iercuri fletesc i-a epus insă A n kâ i mai „B oli profesionale" şi în comuna
din raionul O răştie este prevăzut să sc insămînteze cu qrîu. ja rc a terenului si de executare a Ramificaţii de calitate (a cinem atograful „P atria" din muM si asta a dat încredere. A po ld ul de Sus pe Ierna „în g riji­
orz şi secară o suprafaţă de 7.470 hectare. Pentru cultu ra grîu- a ră tu rilo r se desfăşoară anevoios. La • Deva, de către colectivu l de con­ rea bolnavilor la d o m iciliu " (A -
lu i au fost destinate 6.250o ha din care s-au insăm întat, pînă recoltatul ca rto filo r de pe cele 17 N u o dată, la plecarea tre n u rilo r ducere al cinem atografului în In te rv iu l a fost scurt. Poate driana Dubariu — corespondentă).
la 24 septembrie, abia 1.400 ha. Iu unele cooperative însă ha deşi exislă un dislocator cu trac­ din vreuna din sta ţiile C.F.I. din colaborare cu C om itetul orăşenesc destul de tim id. Dar fiin d la în-
nici acum nu s-a început însăm întatul q riu lu i. In leqătură cu ţiune mecanică, el nu se loloseşLe. C om binatul siderurgic, sau din Pcs- U.T.C. şi C om itetul orăşenesc al ceptul unei acţiuni, o unor noi
aceasta lată cîteva constatări făcute zilele trecute în unele u- liş, im piegatul de mişcare îl apos­ fem eilor. La discuţie au particip.it forme de popularizare a film u lu i, Evocînd figura
n ltă li aqricole din acest raion. trofează pe mecanic: o mamă şi doi tineri. organizate ta cinem atograful „Pa­
Faptul că pînă acum in cooperati­ — A i grijă, la kilom etru nr... so V aferla Ivanov, m uncitoare la tria". ea se va putea îm bunătăţi poetului V. Alecsandri
vele aqricole din raionul O răştie lucrează. M ergi încet. I.O.LL. m ult pe v iito r. Spectatorul a reu­
şit să desprindă mai bine din film
s-au însăm înlat suprafeţe m ici fată Cei pe care-i înlîlneşle acolo sînl Sînt mamă. A m şi eu un fiu. marea dragoste fată de adevăr, Ieri după-amiază. C om itelui o-
Examen de t a i zile au Snsămîntal 70 ha. In aceas­ de p o sib ilită ţile existente se dalo- m un citori ai lo tu lu i nr. 1 de la şan­ Pentru v iito ru l şi fericirea lu i datoria de a nu-ti construi fe ric i­ răşenesc Deva al U.T.C in colabo­
tă unitate s-au luat măsuri şi pen­
reşte si Slabei orqanizări a m uncii
Condamn
atitudinea
muncesc.
tieru l I construcţii I.CS.H. Pc lingă
rare cu com itetul pe ntru cultură
tru eliberarea şi preqălirea lerenu- m ecanizatorilor, deselor defecţiuni alte lucrări ei au executat anul a- mamei (din film ) care şi-a părăsit rea pe nefericirea altuia, in flu e n ­ şi artă au organizai în sala „A rta "
ta profundă pe care o are munca
gospodari lu i ocupat cu c u ltu ri tîrzii, iar acuin ce .se iyesc la ( tractoare. Astfel, ric ceŞ:t^,..pinăv >n p re z e n t.m a i m ult dc cînrt^dl avea That*multv^e*rme~dfe-' .assURraf caracterelor, nota .educati­ un concurs gen „C ine ştie, cîşlig ă11
băiatul la vârsta de 17 ani, tocmai
la" inceperc‘0 damnahiei de însămîn-
se lucrează intens la recoltatul po
G0 ram ificaţii0 de l;i~ Taraţii.** TCatr
pe tema „V ia ta şi opera Iul Vasile
ru m b u lu i pe o tarla de 85 ha. După ţări num ărul mediu zilnic al tra c­ de bună calitate. a ju to ru l mamei. Poate mă veţi vă a film u lu i, A lecsandri".
Pînă In prezent fruntaşi pe raion culesul st iu lefilor, cocenii sînt re ­ toarelor defecte este de 15. Aceas­ I. O LARU în tre b a : nu avea şi ea dreptul la L. LAR A
in ce priveşte însăm intalul g riu lu i coltaţi cu com bina de siloz, iar cu ta a făcut ca ritm u l ziln ic la Insă corespondent Evocind fig u ra poetului, tin e rii
sin i ţăranii cooperatori oin Săliş- tractoarele se execută arături. m întări 6ă fie mai mic cu circa 150 din mai m ulte organizaţii alo
tea. care în decurs de 4 zile au in- ha fată de ce) planificat. Rău este U.T.C. de pe raza oraşului Deva
săm intat 101 ha din cele 290 ha p la ­ că nici nu se iau măsuri pentru re­ t au reuşit să creeze m inunate c li­
nificate. Succesul înreqistrat este re­ medierea în mod operativ a defec­ pe de destindere, in slructiv-cd u-
zu lta tu l bunei organizări a m un cii şi Timpul m aşteaptă ţiu n ilo r Cum explică conducerea cative. pentru spectatorii p re ­
preocupării pentru preqălirea d»n S.M.T. O răştie faptul că la coopera­ zenţi in sală.
vreme a terenului A ici a existat o tiva aqricolă din Vinerea 3 trac­
bună orientare in ce priveşte alc- In unele cooperative aqricole cum toare stau defecte de 10 zile?
qerea prem eraătoarelor. ele fiin d s in i ct-le din Pricaz, Turtlaş, Foit, De asemenea, deşi a mai fost In excursie
in mare parte lequminoase si tr i­ Bobilna, Vinerea insărnintalul qrîu critica t faptul ră Aqrosem O răştie
foi iene. care au (ost recoltate din lu i nu a începui încă, 6au se des­ creează unele qreutăti în ce priveş­ C om itetul sin dica tulu i de la
vreme. Drept urmare se poate re a li­ făşoară anevoios. La Pricaz. de p il­ te aprovizionarea cu sămîntă a u- - C. S. Hunedoara organizează în
za viteza zilnică stabilită a til la dă. deşi există 4 sem ănătoii şi su­ n ită tilo r, se mai qăsesc şi acum a- zilele dc 25-26 şi 27 septembrie o
preqâtirea terenului cit si la insă- prafeţe însemnate de teren preqă- semenea cazuri. De pildă, conduce­
m întări. Aceasta perm ite ţăran ilor lile . lotuşi nu s-a trecut !a insă- rea cooperativei aqricole din Sibot, excursie pentru fruntaşii în p ro ­
ducţie pe itin e ra riu l Caransebeş
cooperatori din Sălislea să încheie m intarea n rîu lu i pe cele 256 ha p la ­ care trebuie să primească 5 000 kq — Ada-Kaleh — Craiova — C o­
la tim p campania de insăm in(ări a nificate. M ecanizatorii Constantin qrîu. este purtată pe e.rumuri de rabia — Piteşti — Sibiu — Hu-
c u ltu rilo r de toamnă. Pelrulescu si V io re l Olca, care lu ­ trei ziie pentru că Aqrosem p re tin ­ M ■ nedora. P articipanţii la excursie
crează in această unitate de ani de
Cu bune rezultate sc munceşte şi de ca o dată cu ridicarea sem inţei vor avea p rile ju l să urmărească
zile îşi m anifestau nem ulţum irea fa­
la cooperativa aqricolă din Spini, unitatea să achite si co n tra v a lo a re şi m eciul de fotbal, Progresul Co­
unde se jem arcă hărnicia m ecani­ tă de faptul că din cauza slabei or- sacilor deşi aceasta 6-a prezentat rabia — M etalul Hunedoara.
zatorului Vasile Crislea care in li­ qanizâri a m uncii briqada lor nu va. cu sacii pro prii.
reuşi să se încadreze în epoca op­
nele zile a reuşit să îusâm inleze pi* Situaţia Snsămîntărilor din raionul
nă la 15 hectare. C onsiliul de con­ timă, aşa cum oe altfel s-a intim - O răştie impune mai m ultă preocupa­
plat in m ajoritatea cam paniilor a q ri­
ducere tăcea aprecieri pozitive si re a tit din partea C o nsiliu lui aqri-
cole.
în ce privesle calitatea lu cră rilo r e- col raional cit şi din partea condu­ > M V
Aceeaşi situaţie a fost în tiln ită si ce rilo r u n ităţilor. A tenţia p rin c ip a li PAGINA 5
xecutate de acest m ecanizator. De !a cooperativa aqricolă din Turdas- tre b u i" îndreptată spre eliberarea şi , * \
altfel, pînă în prezent, aici 6-au in ­ La întrebarea : Cind începeţi însă preqălirea terenului, spre efectua­
m in ta lu l q rîu lu i ?. tov. D um itrul . .
sămîntat cu qrîu peste 60 ha din rea însăm înlărilor în epoca optim ă - 'fA -
M ihai. preşedintele acestei unităŢ,
cele 145 ha prevăzute in planul de prin folosirea mai judicioasă a tim ­ I A specte ale
a răspuns : ,.A7i sau m îine". Dai
proouetie. La rîn d u l lor, ţăranii coo­ acelaşi răspuns a mai fost dat şi a- pului de lucru si a tractoarelor şi
peratori din Sibot, In decurs de 3 cum citeva zile. De ce atîta tărăqă- m aşinilor aqricole. La G.A.S Pclreşti se lucrează de zor la insăm înlatul q rîu lu i. Pînă în prezent această lucrare s-a exe­ p ropa gan dei
cutat pe 500 hectare din cele 800 planificate. A ici, la semănat se realizează o vileză de 90 ha la zi.
----------------------------------------------------------------------------, prin conferinţe
I\ecî o restantă faţă 1 Cum am călătorit
Situaţia însămînfării grîului şi secarei COMPLETĂRI LA 0 DISCUŢIE I
«Se aadieatorii de plan! simultan cu trei
în cooperativele agricole trenuri
$i in cursul zilei C o nstructorii de m aşini de la Uzina
de ie ri coopera­ mecanică din C uqir si-au cîşliqat un nelor de partid 6-a luai măsura ca fi livra te pentru că au lip sit ru lm e n ţii de frecvente. La con tro l însă pie­
pentru executarea acesloi piese să
de producţie la data de 25 tivele aqricole din m erilal presliqiu atit în tară, cîî şi se amenajeze un atelier aparte ii r do calitate sau eîeclrom aqnetii. Dar a- sele trebuie să ajungă bune. el tre ­ I
raioanele Sebeş, peste hotare. M asinile-unelte, m aşini­ ceste puse n-au nim ic comun cu m un­ buie doar- să confirm e calitatea lor.
A lb a şi oraşul re- le de cusut casnice şi industriale au sec|!a dc uzinare să fie reorganizată ca de Ij uzinare, ele se înlîln csc cm Ueci greşeala p-v.neşte de U execu­
septembrie a. c. qionai Deva au fost apreciate la numeroasele expoziţii, pe fam ilii de piese. A vantajele erau produsele fabricate în uzină doar îr. ţie. in cazul de fată la slru nq arul
reuşit să se si­ cit $î in procesul de producţie. A- evidente. Sc decconqcsliona se cţii, faza finală, de m ontaj, fază pînă la Domşa A lexandru care a făcut lucru
tueze în fruntea ceasla pentru că în lre q u l colectiv. în­ iar reorqam zirtM ei conducea în mod c ire procesul de producţie trebuie să de .slabă calitate, pentru că n-a fost
în tre ce rii pe re- direct Io fo lo s irii mai raţională a se desfăşoare în con diliu m absolut suficient îndrum at şi controlat de
drum at de orqanizalia de partid, s a m aşinilor. Ia spcci.ilizarce m u n cito ri­ normale. In această fază însă, siiu
qiune in ceea ce prnocuput de realizarea un ir produ­ .naistru! oe atelier U nii m aiştri, prin In ziua de 23 septem brie o-
p .ivcste exotu- se moderne, superioare din punct de lor pe categorii de lucrări. Pe lînqă încă deficiente care sc resimt la. tre care şi Berian Romulus de la uzi- relc 7.45 taxatorul Rutit» loan
larea lu cră rilo r vedere ca lita tiv. Aceste rezultate In i­ aceasta, s-a preconizat introducerea m ontai, unde defecţiunile sc adună r.are declară cu seninălale că „nu cu ­ de pe autobuzul nr. 51.336 şi-a
ae însăm întarea unui nou ristem do evidentă şi proqra- si ies la iveală. „De m ulte ori la mon­ noaşte sî-luatia re b u tu rilo r, că aceasta însuşii un rest dc 1.50 lei de
cerealelor pă- moase insa, sînt um brite de unele mare care 6ă conducă la îm bunătăţirea taj trebuie făcute numeroase recli- este treaba co n tro lo ru lu i de calitate". la un călător, sub pretextul
răm îneri în urm ă faţă de sarcinile asistentei tehnico, întărirea co n tro lu ­
ioase din această f.câri — nc snunea tovarăşul inginer A cui a trib u ţie este oare îndrumarea că n-arc bani m ărunţi.
de plan. de unele deficiente care se lui m aistrului, la operativitate în Traian Lupu, şeful sectorului maşini-
toamnă. Rezulta­ m u n cito rilo r ca să realizeze produse
tu l este urmarea m anilestă în procesul oe producţie. aurovizionarea cu piesa si m ateriale, unelte — pentru că piesele v in su­ de calitate, dacă nu a m aislrului ? Cu
firească a fap tu­ B ilan ţu l încheiat la s lirs itu l p ri­ Ia ritm icitatea producţiei. După ce pradimensionate. Or. es'.c ştiut că prin ce se ocupă el in atelier dacă nu
melor 8 luni de activita te arată că s-a amenajat noul atelier, a p lic a ta
lui că in acesta rectificare se strică s lr itu l oe cim e n­ tocmai de aceaşlâ latură a produc­
u n ită ţi tractoare­ s-au in ie q istra t m inusuri lată dc pla­ cdorlall.? măsuri a fost m ult tără­ tare a piesei" Au fO‘;t $i cazuri cinrl ţiei ? Este explica bil dc ce unor lu ­
le şi m aşinile o- nul perioadei Ja producţia de maşini- gănată. A$a se fcf.e că. în prezent, subansamble înlrcq» an fost respinse crători din subordinen sa Ji s-au re-
uneMc şi de maşini de cusut indus­ ele se află încă în faza experim en­
qricole s in i fo lo ­ la verificare, cu toate că ele aveau a- butaf aproape <~omplcl două loturi
triale. Jnlr-o discuţie cu tovarăşul in- tala. Argum entarea că noul trebuie vizu! co n tro lo rilo r dc calitate. Să c i­
site cu randa­ de piese Şi. pentru a demonstra in-
qiner Nicodira Roşea, d irectoru l ge­ să învingă rutina unor m aiştri şi m un­ tăm cazul a 50 dc subansamble care
ment sporii. Dar, llu e n li po care o au asupra a c tiv ii;-
a$a după cum re­ neral al uzinei, acesta arăta că la c ito ri nu este p la u z ib ili şi denolă formează piejo rul telescopic dc rid i­ Iii o.c m ontaj calitatea nceorespun2â-
produsele am intite sarcinile de plan lipsă de preocupare pentru aplicarea
iese din harta a- care si coborîre a consolei frezei, a loare a unor piese şi con tro lu l super­
lăturată, pe re- r.-au fost realizate datorită unor c a u ­ pe scară largă a noilor ferme dc or ■ căror coaxiaîilate n-a lost bine con- ficial, cităm doar faptul că unele m i-
aiune. situaţia în- ze independente de voinţa noastră, qanizare in co n d iţiile realizării r it ­ .rotată. La rcverificare doar couă sub­ şini-uneiie au fost montate şi dem on­
săm inlărsi q rîu lu i cuin ar fi lipsa unor piese nelivrate mice a planului de producţie. J u s tifi­ ansamble au putut fi lo lo s i1 \ „V in a tate de c ile 8-J2 ori.
si secarei, in la tim p de alte u n ilă ti". Aceasta este, carea este cu a tit mai neîntemeiată rşle a co n tro lo ru lu i d-> calitate care M ai 6Înt însă $i alle asperle. de
cooperativele a- intr-adevăr, una din cauzele nereali- cu cit tocmai în această direcţie şi-a da' avizul de ieşire a plesulnr această dală legale de disciplină, care
zării planului. Dar este oare şinqura ? m in ile stă lipsuri ..La m ontai unde din e.cclie — soune tovarăşul in g i­
qricole de p ro ­ i\\\ qrevat asupra realizării planului.
Faptele arată că la răm înerea în u r­ lucrez — ne-a spus m aistrul V irg il ner Lupii. Piesele insă, sînl recupe­
ducţie la data de Este vorba dc prezenta la lucru şi de
mă fată de plan au concurat şi alte M an — piesele ne vin de In uzinare
25 septem brie nu rabile". felul cum sînt în tre ţin u te maşinile.
satisface. De a- cauze, de natură internă, care puleau în salturi, care spre s firş ilu ! lu n ii a- Lcqal de aceasta se po* pune to­ Tovarăşul Nicodira Roşea a lirm a :
ceca se im pune fi înlăturate, dacă conducerea uzi­ lin q adevărate v îrfn ri, iar calitatea lor tuşi două întrebări : Num ai co n vo iu l „încă nu folosim suficient capacita­
luarea unor mă­ nei ar fi Jual la tim p m ăsuii cores­ faşă de dorit. Aceasla si pentru (ă d? calitate este oare cel vinovat ? A - tea m aşinilor pentru că sîrJcm d e fi­
s u ri urqente pen­ punzătoare. se lucrează neritm ic si datorită fap­ ceste piese ..recuperabile" nu aten­ citari în fnrlă de muncă, nu avem
tru ca toate su­ Despre ce este vorba ? De mai m u't tu lu i că nu sînt suficienţi lucrători tează eu nim ic nroduclia ? Desigur com plet acoperite schim bu rile II şi UN C A L A T O R :
— Dacă acest „accide nt" se repelă
prafeţele p la n ifi­ tim p s-a constatat că la secţia de u- spe cia liza ţi'. De ce f.-a tărăgănat a- co n tro lo rul de calitate poartă o par­ IU ". Sc pune insă şi aici o întrebare : Î
43-4d% 35.2% 21,3% cate să fie însă- zinare — 6ectorul m aşini-unelte — (unei aplicarea reorganizării pe fam i­ le din răspundere pentru că n-a ma­ cuim este folosită for In de muncă e- de 100 de ori pe zi...?
lii de piese şi in lro o u je re a noului sis­
m întale in epoca munca nu era bine orqanizatâ, că se nifestai suficientă exiqentă fată ho j T A X A T O R U L :
optim ă. executau piese şi subansamble care tem de evidentă si proqram are ? Se piesele pe care lc-a ve rifica t — în S. POP 5 — Faceţi o mică socoteală...
n-aveau nim ic com un cu producţia va ridica, poate, obiectiunea că u- paranteză fie spus asemenea cazuri
de m aşini-unelte. La indicaţia orga­ nele m aşini-unelte tot n-ar fi p u lu l în care „se închid o c h ii' sînt destul (Continuare în pag. a 3-a) Desen de V . M IHAILESC U