Page 91 - 1965-09

PAGINA 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3341

IN TARA CEAIULUI

Obişnuinţa de a bea ceai are in scurgerea a ciţiva ani, avea un gust sud prima preocupare a m ultor oa­
China o tradiţie de peste 2.000 de excelent. meni o constituia vizitarea unei
ani. In provincia Sîciuan existau pie­ Savoarea ceaiului mai depinde şi ceainării încă din zorii zilei. N um ă­
ţe de ceai încă din secolul I e.n. In de vasul in care se pun frunzuliţele rul celor ce şi-au petrecut in ceai­
secolele III şi IV băutul ceaiului a verzi. La început acestea erau fier­ nării cel pulin jumătate din viată
căpătat o arie de răspîndire destul te împreună cu diferite mirodenii in este foarte mare, ceainăria era «unc-
de largă, iar prepararea lui a deve­ vase de metal. In secolul V II frun­ tu) central al vieţii socialo iu^spe*
nit treptat o adevărată artă. In ge­ zele uscate, fuhm ilale sc fierbeau cial in oraşele mici. Acolo erau Re­
neral chinezii nu prea beau aşa-numi- împreună cu apa. Do abia in seco­ zolvate diverse probleme, se toc­
lul ceai roşu-lunan, foarte rar beau lul X peste frunzele puse în ceai­ meau oameni penlru felurile slujbe
Ambutisarea ceaiuri Ulung (specie intermediară nice dc lut sau de porlelan, iar din şi îndeletniciri, ba chiar funcllcna
şi un fel dc „trib u n a l” ad-lioc care
între ceaiul roşu şi cel verde) pre- timpurile medievale chiar in paha­ rezolva conflictele dintre îm prici­
prin explozie f«*rindu-I pe cel verde şi fără zahăr. re a început să se toarne apă clo­ naţi fără a sc recurge la serviciile
cotită. Dacă ceaiul este pregătit în-
Există în prezent cîleva zeci de so­
Un orugianal campionat După cum relatează ziarul „Cun• iuri «in acest ceai verde. O băutu­ tr-un vas din care se si bea, frun­ autorităţilor. Tot acolo puteau li a-
flale cele mai noi ştiri.
zele rămase pe lundul vasului se
ră mult apreciată de chinezi este
Forfota in ceainărie începe devre­
mai pot opări incă o dală. Alunei
jenjibao", la Uzina constructoare de
şeţel.
cazane din Hancijou (R . P. Chine­ ceaiul din flori de iasomie sau mu­ ceaiul eslc mai bun dccit prima me, iar pe plantaţiile de ceai — încă
Si mai devreme. La revărsatul zotî-
Pare curios, dar gustul ceaiului de­
ză) s-a pus la punct un procedeu pinde nu numai de specie, ci şi de oară. din lor, lele cu toşulcle pe umeri încep
Şi astăzi, în unele localităţi
mondli tie cu un singur cîrlig şi să pună selor pentru cazane. Anterior, ase­ găti. Cea mai puţin gustoasă este cior adăugindu-i-se sare. cimbru, sola sa siringă m ugurii şi cele mai ti­
dreptul să utilizeze o singură tres­
de amhutisare prin explozie a pie
China, ceaiul este liert într-un ul­
apă care serveşte pentru a*l pre­
ceai.
nere frunze din tufişurile de
orice momeală doreşte, inccpind
pc
menea piese erau prelucrate
Ele Irebuic să se grăbească, deoare­
cu viermuşi de carne şi lerminînd
este sâlios.
este mai bună, insă cca mai bună
cu „cocoloşi** de mămăligă sau de prese, ceea ce necesita mult timp. socotită apa de fintină. Apa de riu prăjită şi susan. In felul acesta el ce m ugurii se dezvoltă foarte' re­
piine. A n u l trecut campionatul Prin introducerea noului procedeu este cca de izvor. In China există La sate ceaiul se bea din farfu­ pede, iar frunzele sc învechesc u-
In general, campionatele mon­ ceiui caTe-1 practică un com plet desfăşurat la Wormeldange in tehnologic s-a obţinut nu numai sim­ izvoare care de sute dc ani sînt cău­ rioare. In schimb la oraşe sini folo­ şor. In perioada de la începutul Iul
diale la orice disciplină atraq in de frumuseţi şi satisfacţii care nu Luxemburg a fost cişligat de fran­ plificarea utilajului, dar şi calitatea tate penlru proprietăţile lor deose­ site serviciile de ceai care au deve­ martie şi pină la începutul lui mal
tribune zeci de mii de spectatori le poli avea do la alt sport. O zi cezul Fontanel, care a prins în 3 mai bună a pieselor. Preţul de cost bite in această privinţă. In vechime nit un domeniu aparte al ariei meş­ se obţin cîte 3-5 recolte. Prelucra­
carc-şi susţin zgomotos echipele petrecută cu undita în mină pe ma­ ore *12 de peşti cu o greutate to­ penlru a se da un gust mai bun cea­ teşugăreşti chineze, vestită in lu­ rea materiei prime cere un efort şl
favorite sau pe sportivii simpati­ lul lacului furnizează pescarului tală de 4.345 grame. Pe echipe, pri­ al pieselor confecţionate asliel s-a iului se aduna apa de ploaie şi chiar mea întreagă o pricepere deosebită, cuprinzînd
zaţi, fadnd de multe ori ca arena aer curat, peisaj variat, destinde­ mul loc a fast ocupat de Franţa. icdus cu 91 la sută. Să bei ceai dinlr-un vas frumos cileva etape. Materia primă aduna­
să „tremure* de uralele sau aplau­ re, eliberare de preocupările coti­ De remarcat că, în cele 11 edilii Noul procedeu a fost elaborai de zăpadă, păslrîndu-so in amfore din csle o adevărată desfătare. Oame­ tă este uscată la soare, după aceea
zele pasionaţilor de fotbal, rugbi, diene. Natura este clementul caro ale campionatelor mondiale de Institutul de mecanică al Academiei lut acoperite cu pămînt. Băutura nilor le place să împartă această se prăjeşte pc nişte table de formă
ciclism, volei, baschet.. Există in­ reface în cca mai mare măsură pescuit sportiv staţionar, pescarii de Ştiinţe a R. P. Chineze. preparată din această apă, după plăcere cu prietenii şi cu oaspeţii semisferică. Temperatura irebuie si
să şi un campionat al lumii, care organismul omenesc, iar pescuitul francezi au cucerit 5 titluri. aşteplali sau neaşteptaţi Dacă de fie foarte ridicată pentru ca frunze­
in mod obligatoriu trebuie să se sportiv este o activitate din cele exemplu, este A n u l nou, gazda îşi le să nu fermenteze. In lim pul c it
desfăşoare in cea mai deplina ... mai potrivite pentru reconfortare. Selecţionata tării noastre este cinsteşte oaspetele cu ceai şi cu este prăjit, ceaiul se amestecă con­
linişte/ Această competiţie care Organizaţiile sportive acordă o dornică să se afirme puternic la două măsline care simbolizează ura­ tinuu cu miinile, putîndu-se în acest
se desfăşoară pe un .stadion* pla­ marc însemnătate dezvoltării con­ această ediţie şi să depăşească re­ rea de bogălie şi /ericire. fel controla temperatura.* După a-
sat in împărăţia liniştii, poartă tinue a locurilor de pescuit şi a zultatele inregistrate Ja ultima e- Dacă vrei, î|i poli pofti prietenii ccaslă etapă importantă si foarte
denumirea de camp-onalul lumii la repopulării apelor cu puietul res­ djtie (locul 6 pe echipe şi 14 prin şi ia ceainării. In China ceainăriile grea urmează etapa curăţării, apoi
pescuit sportiv staţionar. Un ase­ pectiv. In prezent, pescarii spor­ N. Enache la individual). De 31) de sînt foarte multe aşa cum sint dc ceaiul este p ră jii a doua oară la foc
menea campionat, ajuns la cca tivi au la dispozilic peste 12.000 de zile, seleclionabilii noştri pescuiesc pildă cafenelele în Europa. La ceai­ mic, după care e din nou curăţat şi
de-a 12-a ediţie, are loc astăzi 26 hectare de ape stătătoare, aproa­ cîte 4-5 ore pe zi. Gălălenii aşteap­ nărie nu se bea numai ceai, aici poţi abia atunci -se obţine produsul finit
septembrie, in tara noastră, pe pe 1.000 ha lacuri de acumulare tă cu legitim interes această con­ servi micul dejun, cina, poli consu­ — ceaiul destinat pielii interne si
şi peste 15000 km de ape curgă­ ma diferite prăjituri... In China de exportului. ___
„valurile" Dunării la Galaţi, in fa­ fruntare mondială a pescarilor
toare de munte si şes sportivi cu toate că în echipă nu
la noului si elegantului cartier al
Cîleva amănunte asupra apro­ figurează niciun pescar din păr­
Ţigîinei. Aici in decurs de numai...
piatului campionat. Cei 75 de par­ ţile locului (gălălenii sini specia­
trei ore. cei mai iscusi li pescari lişti in capturi mari, cu scule spe­ i .dura electronică
ticipanţi rcprezenlînd 15 ţări vor
sportivi reprczenlind 15 lari se ciale, care nu sini admise la m on­
fi repartizau în standuri prin tra­ A apus oare tim pu l modelelor rul electronic au fost Introduse
vor întrece în prinderea oblelilor, diale), In centrul oraşului, aproa­
gere la sorii penlru a se crea con­ pe de faleză, au fost montate tr i­ care pozează penlru pictori? Se datele măsurilor anatomice ale li­
coraşilor, plăticii sau ciortanilor pare că da, cel pu lin în ceea ce nei actriţe de cinema. Bîziitul ma­
diţii egale de concurs fiecărui bune speciale metalice pentru ca
pentru a intra în posesia medaliei îl priveşte pe năstruşnicul pictor şinii electronice a m ingiial auziil
pescar sportiv. In fiecare stand locuitorii frumosului port să facă
de aur decernată de Asociaţia ge­ abstractionist Salvador D ă. M o ­ lui Salvador Dali timp de cileva
va exista o porţiune de 10 m de sîmbălă cunoştinţă cu participan­ minute. Apoi ochii săi s-au aliit-
nerală de vînătoarc si pescuit spor­ delele vor fi înlocuite cu fişii de
apă pe mal unde fiecare va pes­ ţii, iar duminică să-L aplaude în h irlie care ies din deschizătura ti: asupra fişici de h irlic acope­
tiv din lara noastră (A.G V.P S.).
cui liniştit şi... plin de speranţe. cadrul festivităţii de premiere pe calculatorului electronic, pictorul rită cu cifre. Aceasta a fost măi
Forul suprem internaţional (CIPS) nu va avea altceva de făcut decit mult dccit suficient pentru a, punr
Pentru fiecare peşte prins se vor cei merituoşi.
al pescarilor sportivi a stabilit ca să -interpreteze numere şi logaritm i in mişcare in s r :» lia piciorului: a
acorda cile 5 puncte, iar penlru Oricum se va încheia acest cam­
ultim ul său congres să acorde Ro­ pentru a Je transpune în tonuri luat penetul, s-a aşezat in Idla
fiecare gram din greutatea peştilor pionat cu o victorie a englezului de culori şi armonie de forme. şevaletului şi a pictat. Extrava­
mâniei patronajul acestei confrun­
cile 1 punct. Peştii vor fi ti nuli Lane, a francezului Fontanel sau Cine altul dacă nu Salvador Dali ganţă? Bineînţeles. Dar şi un m ij­
tări de prestigiu, devenită tradi­ se putea preta la prima experienţă loc ingenios de a-şi lacc auto-
într-un săculeţ puţin umed. (Pre­ a românului Pană sau Enache, sln-
ţională. ca o confirmare a faptului de pictură electronică? In creie­ reclama.
zentarea la cînlar cu peşti cres­ tem convinşi că, duminică seara,
ca in România sportul unditei cu
cuţi in greutate cu.., ajutorul ni­ la Galaţi, in cadrul mesei de „la
nylon si cu cîrlig a luat o mare sipului, noroiului sau m îlulul va revedere" a participanţilor, felul
dezvoltare, cifra practicanţilor în- fi penalizată). T itlul de cel mai r n
trecînd 70.000 de membri. întii se va servi saramură de peş­ D I V t K S E
bun pescar sportiv din lume se te cu mămăligulă.
Atraclia lot mai mare pentru R. p. P O L O N A : In munţii Bicszcţadv (Polonia de sud) trăiesc aproape
acordă acelui concurent care a
pescuitul sportiv se datoreşle fap­ totalizat cel mai mare număr de PAUL OCMIALBI 100 de bizoni. Unul din ei csle foarte individualist si nu se alătură tu r­
tului că acest sport oferă in plus puncte. Fiecare concurent are redactor la „Agcrpres* mei. Lui îi place să se plimbe singur., In loto: Bizonul în lim pul plim bări­
lor lui singuratice. Fizicienii sovietici randam*ent de 325 tinînd aparate de t r i­
au obţinui c'.-<j mai M V A penlru turbine cotat si dispozitive d i
mare temperatură de de 200 M W . El func­ control. In 8 ore nou:)
radiaţie, expiim ală ţionează cu un regim sistem produce 4.800
Refacerea piciorului retezat p rinlr-o cifră care con­ de 300 turaţii pe mi­ perechi de ciorapi.
IN 1964, populaţia globului pu- inr la fiecare 16 minute se naşte un conomii. Excedentul depunerilor fluviu din lume, lucru care ii în­ ţine 25 de zerouri. A- nut. furnizînd o ten­
★
inînlesc a fost de aproximativ 3.2B3 copil. fală de restituiri s-a ridicat la grijorează in special pe olandezi. Dupu cum transmite agenţia Asso- ccaslă temperatură a siune de 15.000 V In Bulqarin a înce­
milioane de oameni. Ea creşte cu POTRIVIT serviciilor statistice 7.187.000.000 f r a n c i , f a l ă de Ciud ajung in Olanda, apele Rinului cited Press, in Italia, un băiat în vîrs- fost obţinută cu a ju ­ cu o eJicienlâ ac 98,6
circa 65 milioane locuitori pe an, ale Pieţei comune, cea mai mare 4.323 000.000 franci in 1963, adică o transporta 22.000 tone de sare pe tă dc 5 nni. căruia i-a fost retezat un torul fascicolului unui la sută. Răcirea inte­ put fabricarea Jn se- ■
şi in 1980 va atinge probabil 4.300 consumatoare de electricitate din creştere de 65 la sulă. zi. la|ă dc 5 000 cil transporta acum picior, ii ieşit din spital cu piciorul re­ laser. rioară oslo asiqurală rie a aparatului de ra ­
milioane. C.C.E. este Olanda, cu 338 k W h pe PE TERITORIUL actual al Statelor 50 dc ani Toată această sare pro­ făcut după un tratament de patru luni. cu ajutorul hidroqe- dio ,pEho‘\ El are un
Cel mai mare procent dc locuitori vine din apele reziduale ale între­ Piciorul băiatului a fost retezai în ★ nului si ai apei. Con­ aspect plăcut si- miu
trăiesc în regiunile cele mai pulin prinderilor industriale din Alsacia marlie a.c. dc o maşină agricolă. Cînd La Uzinele chimice ductoarele de lonsi-i- cintăreşle dccit 369
dezvoltate ale globului pătninlesc: şi din Ruhr. a [ost adus la spital, piciorul retezat din Şanhai s-a pus în ne au fosl confecţio­ qramo. Dimensiunile
in Europa şi America de nord. S T SAT I CA a reuşit să aterizeze in condiţii per­ de tendoane. Băiatul a fost supus la ra n lită li indus'.ria'o. trolitic amestecat cu pea într-un buzunar.
56 la sulă din populaţie trăieşte în PILOTUL american Tcd VVeicker se linca doar dc o bucală dc pie^e şi funcţiune o uzina oe nate din cupru elec­ lui sînt ţ 36/86/38 mm,
producere a urcii In
aşa incit poale încă­
Asia. 16 la sulă — în America La­
tină Si A lrica şi numai 28 la sulă —
o operalie care a durai 5 orc, si în
argint. Rotorul a fast
fecte pc craterul vulcanului Kili-
★
manjaro, sărind cu paraşuta de la urma tralamenlului piciorul s-a refă­ Acesl inqrăşămint. '*u forjat dinlr-o sinqură A p ic u lto rii sovietici
un conlinul mai ma­
UN ZIARIST din Oslrava — Mo-
aproape 6300 metri. Kilim anjnro cut complot. re în nitroqcn dccit piesă cu un diametru au constatat că in tr o - :
ravia de nord — cea mai dezvoltata
csle un vulcan stins, înalt dc 5.895 sulfatul de amoniu, se de peste un metru. ducînd în foqur m u l
regiune din punct de vedere Indus­ metri. Ted W eicker s-a pregătit un
tria) din Cehoslovacia — a calculat foloseşte în aqricultu- ★ cantităţi de antibioli-*
au de zile penlru această săritură. ră. în industria farma­ cc amestecate cu sub-
ce reprezintă un minut in viata n- cap de locuitor, urmată apoi dc Unite, cele mai vechi urme ale pre­ Un nou preparat ceutică şi cea a ma­ La Institutul de cer­
ccslei regiuni. El a stabilit astfel R.F.G., Belgia, Franţa, Luxemburg zentei fiinlelor umane dalează de „A C I GĂSIŢI V ITA M IN O * sint cetări de tricotaje din stanlc nutritive se
selor plastice.
Uzina
că in fiecare minut se realizează şi Italia, aceasta din urmă cu 185 acum 23.800 de ani. Calculul a fost cuvintele de pe un afiş edre îndeam­ contra cancerului e înzestrată o*. 200 de Brno s-a pus la punct constată o rapidă
aici produse in valoare de 09.000 kW h pe cap de locuilor. Acest de­ efectuat măsurind radioactivitatea nă pc conducătorii auto din Germa­ o nouă linie <semiau- creştere (pină Ia jO îa
coroane, se aduc la suprafaţă 53 zechilibru intre „lâ rile nordice* si carbonului 14 din cărbunele găsii nia federală să se oprească la chioş­ După cum transmite agenţia France maşini, printre care tomatizală pentru pro­ sută) a producţiei de
de tone cărbune, din cuptoarele „ţările medileraniene4* s-ar datora in intr-o vatră preistorică cu p rile ju l curi, unde se vinde o băutură care un compresor uriaş ducerea ciorapilor de miere. Penicilina si
Prcssc, in localitatea
Lagor din Pa­
M artin curg 13 tone de olel. mare parte unei proporlii mai rid i­ unor săpături efectuate la Tule conţine vitaminele A, H„ C, şi D. kistanul de vest se construieşte o fa Si un turn înalt de 36 damă fără dunqă. b om ici na s-au dove­
metri pentru recupe­
In acest fel. au lo rilâ lilc speră să
A m atorii de bere consumă într-un cate a populaţiei rurale In aceste Springs, in Nevada. Nu se ştie ce poată combate efectele dăunătoare brică care va produce un preparat rarea bioxidului de Noua lin ie va fi insta­ dit a Ii cele mai po­
trivite pentru
acest,
minut 427 litri de bere, în acelaşi ultime state. Este firesc ca locuitorii tip uman popula Am erica de Nord ale intoxicaţiei alcoolice a condu­ contra cancerului din planta Podphyl- carbon. lată în cea mai mare scop. Dar nu se ştie
întreprindere de cio­
minut se beau 315 litri de lapte şi de ia sate să folosească in mai m i­ cu 230 de secole In urmă, deoarece cătorilor auto. lum. Această plantă, cu propriclăli te­ ★ rapi „E lita " din oraşul încă în ce mod aelio-j
se fumează 4.750 de ligări. că măsură utilaj eleclro-casnic. nu au fost găsite pina acum frag­ LA PNOM-PENH, capitala Cam- rapeutice în tratarea diferitelor boli, La Uzinele Skoda VarnsQorf. Linia sa nează asupra albinelor
O dată la 36 de minute moare IN 1964, francezii au bătut re­ mente de schelete. bodgiei, orice celălean poale avea a losl descoperită recent în statul din Plzen s-a început compune din mai mul* aceste două antibio­
un locuitor din M oravia de nord, cordul depunerilor ia Casele de c- RINUL a devenit ce] mai sărat o stradă care să-i poarte numele. Svul din Pakistanul de nord, in lr-o lo ­ fabricarea de turbo- te subansambluri, con- tice.
calitate muntoasă care se remarcă prin
un
qencratoare, cu
longevitatea mare a locuitorilor săi.
„CE MAI E NOU IN DACIA?' se sinucide. Troian se întoarce la
Roma cu o victorie ouţinută cu ma­
re greutate. Va
„Dacicul". ii supranumit
Serpentina îngustă se strecoară tefea afirmaţiei. La un moment dat in munţii Orâştici, au ridicat din Păstori, lucrători ai pămînt ului, Cetatea a fost ocupată de trupele
printre lagii seculgri. tace ciLcra privim în jos şi nu ne vine să cre­ piatră adusă de departe capita­ iscusiţi viuătoii şi crescători dc «- romane. Cu timpul, relaţiile cx ro­
volute, ţîşneşte vertical strălucind dem - am urcat o adevărată pră­ la statului dac. Păşim ru sfială în nimalc. cu armele la îndcmiiui, du manii sau ncrmalizat.. D:u conve-
în rellexc argintii de micaşist şi pastie. marea cetate. Istoria se întoarce cii trthaluiau sporindu-şi avutul şi a 0i ţunea lor s a născut pojinlajia ro
se aşterne din nou la drum do- Drumul pare o vreme mai uşor, din secole in sufletele noastre şi o puterea. Cind dinspre Blidaru si numică care vorbea îimta poporu­
mol sub coroana umbroasă şi rece se răsuceşte apoi de aleva ori în trăim aievea, de parcă noi înşine Costeşti se zăreau semnalele de m k - lui cu o cultură superioară — lati­
a frunzelor. Urcăm destul de greu. jurul unui pinten Parcă simţim ală­ an: ti fost aceia care prin si:iute şi luptă. transmise dc la mari depăr­ £ 3 r ***** na populară. De a lungul sutelor
ne opintim, in răstimpuri ne oprim turi de noi respiraţia întretăiată a jertfe am făurit-o. Timouî dispare, tări din cetate hi cetate, şuvoiul de ani s-a format poporul român.
să mai potolim bătăile repezi ale vitejilor daci. Umbrele lor sc sire eternitatea ne dă sentimentul stră­ înarmat cobora pc „Sargetia" în Dacii au diipărut. ca popor, din fi­
inimii. Treptele, trunchiuri dc fagi coarâ pe după copaci, ne urmăresc. bunilor. jos spre cunpul de bătălie. Cei ni- rnm â lele dc cronică gte istoriei, dgr
aşezate transversal peste cate s-a Straşnică cutezanţa trebuiau să ai­ De aici, de pe aleile acestea stră­ maşi f,e refugiau în cetate. trăiesc în noi, :n milioanele de
bătătorit pămînt, ne uşurează ur­ bă aceia, care. venind pe valea juite de blocuri imense, şlefuite cti Pe timp de luptă cetatea adăpos­ români care ne mîndrim cu vitejia
cuşul. Grâdiştci. probabil, Sargetia, in- migală, au pornit atacurile lui Eu- tea j'e locuitorii aşezării civile. '•■%*!** strămoşilor noştri, cu cultura lor
Unii preferă să meargă desculţi cercau pătrunderea în Sarmizegclu- rebista „cel dinţii şi cel mai mure Porţile trebuiau să fie foarte întă­ materială şi spirituală.
imprhnînd in pămîntul milenar sa dacică. Poate păstrat în imensul rege din Tracia". care prin sabie şi rite. O întvnpîare dc tristă amin­ Dar. despre civilizaţia dacă şi
urmele paşilor lor. Ne imaginăm covor de frunze, zgomotul săbiilor inteligentă a întemeiat uriaşul stat tire a făcut ca urmele probabile­ Sanctuar construit probabil în timpul lui Burcbista. Pe bazele de vestiqiiîc ci de la Sarmizegctusa
încrucişate se prelinge firav, ca rom vorbi in materialul următor.
acest drum acum 2.000 de ani, dac. Roma îşi trimitea legiunile a- lor turnuri de apărare să dispară piatră erau fixate coloane înalte de lemn.
un sunet rătăcit peste vremi. meninţăteare pină veste Dunăre. cu desăvîrşire.
frămintal de urme asemănătoare - T. ISTRATE
Brusc. în faţa noastră răsar din
l numai că paşii de atunci, sulele de pămînt ruinele uriaşe. Punem pi­ Le răspundea Burebis.u in fruntea nei civilizaţii cu care pe cit o des­ tute va veni să reunească sub ace­
oştilor dace conlroVmd un teritoriu
I paşi care au fărhniţat acelaşi pă-% ciorul in Sarmizegctusa Regia. imens pentru vremea aceea. CĂ U T Ă T O R II D C C O M O R I coperim. pc atît ne mîndrim mai laşi scut pe daci - Decebal. Statul
I Gloria lui Cezar cru ameninţată O comoară de monede de aur, mult cu ca civilizaţia dacă. dac cuprinde din nou un teritoriu
mare, cit al ţării noastre da azi, iar
i de ridicarea vertiginoasă a regelui descoperită intîmplâtor ve dealul în Sarmizegctusa pulsează din nou
Grădiştii, a stivuit lăcomia impe­
dac. Se pregătea o ciocnire. Bare- „U N PO TRIVNIC DE T E M U T
riului austriac. Dm ordinul fiscu­ inima puternică a statului centra­
bista îşi consolidează sistemul de lui. sub comanda unui ofiţer, sol­ PENTRU R O M A N I" lizat.
cetăti dacice din munţii Oraţtieî. daţii au răscoiit păunului, distru- In mijlocul măreţei cetăti parcă
Pe un platou, lingă cetate, se în­ gînd cele două porţi ale cetit ii. .Am (Dio Cassius) auzi pe istoricul Dio Cassius ros­
tindea marea aşezare civilă. Aici văzut şi noi locul sacrilegiului . o Admirăm frumuseţea şi trăinicia tind cu glas tare, de dincolo de
groapă informă în care stau arun­ vrem:, portretul celebru pe care i
s-a găsit celebrul vas de lut conţi- zidurilor. Şlefuite frumos, blocurile
cate anapoda blocuri dc piatră. l-a făcut lui Dccebal ; „Era priceput
tiind prima inscripţie descoperită mari de piatra au rămas nemişcate
Pentru citcva monede de aur, ra­ în ale ră?.boiului şi iscusit la faptă :
în limba dacă cu textul .* „Dcceba- re nici măcar nu s au găsit, au iost peste secole deşi le-a acoperit ţa­ ştiind cind să nă/.ălească şi cind
lus per Scorilo". distruse mărturii valoroase ale u- rina. Specific duc e ingeiăoeul pro­ sâ se retragă la timp, meşter în a
cedeu de consolidare, Dm loc în întinde curse, viteaz în luptă, ştiind
loc jgheaburile din blocurile de a se folosi cu dibăcie de o victorie
piatră in care sc mai găseşte încă şi a scăpa cu bine ciuh o inlringc-
lemn carbonizat indică existenţa u- re ; pentru care lucruri el c fost
uor trunchiuri cu capelele în „coadă mult timp pen'c i romani un po-
de vhtdunică" ce susţineau laturifc trivric de temut’ . Cwir.tcîe sau
de piatră între care s a aruncat pierdut mistuite de arborii recu­
Ve canalul din
captată a unui I S t S i
dreapta, apa umplutura. luri. plini de taine.
O alee ce duce la incinta sacră,
Zidurile pă<t:,:iză si o umbră
O porţiune din zidul exterior al cetăţii. izvor era dist.ri păstrează lespezile uriaşe peste de tristeţe - poate milmirca lui D c­
huilă la sanc­ cate s-a aşternut pecetea vremii. cebal care după ani dc rezistentă
mint erau ai străbunilor noştri - „C E I M A I V IT E JI ŞI M A I tuare. Ponte pc această alee a plecat pe eroică, părăsit de aceraşi .baraboy-
ultimul drum Burchista ucis de
dacii. DREPŢI D IN TR E T R A C I" „tarahestes", nobilii complotişti. tes". nu mai poate ţine piept ro­
Dacii trăiau aninaţi prin munţi ^ *îrr{j<; le­ manilor porniţi cu grosul trupelor
- spun istoricii. Sintem şi noi. cci (Hcredot) Marile stat dac s-a divizat în pa• sâ nimicească statul dac rival Cu Dacii cunoşteau buc tainele
200 dc excursionişti, o parte din Părintele i.-tiriei a găsit ctminte tru provincii. propria sabie, care a lovit in duş­ ptciucrării pietrei. Iu fotografie :
cei care verifică peste secole jus- frumoase pentru aceia care aici, După mulţi ani o altă personali- man pîtiă în ultima clipă, Decebal unul din canale.
a s i a i t t