Page 1 - 1965-10
P. 1
IROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. VNIŢI VÂ t
T E L E G R A M Ă
PAGINA 2
Tovarăşului MAO TZE-DUN
preşedintele Comitetului Central
al Partidului Comunist Chinez
I S P O R T Tovarâşului LIU ŞAO-ŢI
preşedintele Republicii Popular* Chineze
Tovarâşului CIU DE
preşedintele Comitetului permanen*
B REPRODUCŢIA Şl al Adunării reprezentanţilor PoPu^ar' din întreaga Chină
Tovarâşului CIU EN-LAI
premierul Consiliului de Stat
SELECŢIA - ACŢIUNI al Republicii Populare Chineze _ ,
P E K I N
DE MARE In numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consi
liului de Stat si Consiliului de M-iniştrl ale Republicii Socialiste România
vă transmitem dumneavoastră si prin dumneavoastră poporului frate chi-
VINERI 1 OCTOMBRIE 1965 4 pagini, 25 bani Î N S E M N Ă T A T E hez cele mai calde felicitări cu prilejul împlinirii a 16 ani de la proclama
ANUL XVII. NR. 3345 rea Republicii Populare Chineze.
In anii care au trecut de la victoria revoluţiei şi instaurarea puterii
populare in China — eveniment de uriaşă însemnătate istorică — poporul
chinez, sub conducerea partidului său comunist, muncind cn energie şi en
tuziasm, a înfăptuit adinei transformări revoluţionare şi a obţinui succese
remarcabile in construirea socialismului. Ca rezultat al acestei munci,
Republica Populară Chineză esle astăzi un stat socialist înfloritor, in care
industria cunoaşte un puternic avînt, se dezvoltă agricultura socialistă,
ştiinţa şi cultura, creşte nivelul de trai al poporului. Republica Populară
Chineză aduce o contribuţie de scamă la lupta împotriva politicii agre
PAGINA 5 sive a imperialismului, la sprijinirea mişcării de eliberare a popoarelor, la
cauza păcii şi progresului în lume.
Bucurîndu-se din toată inima de măreţele realizări ole Chinei Popu
lare. poporul român urează poporului chinez, cu prilejul marii sale săr
bători naţionale, noi şi inseonnate victorii fn opera de construire a socia
■ „MESAGERI"
lismului.
EPOCA OPTIMA LA SEMĂNAT ţească s» colaborare tovărăşească dintre Partidul Comunist Român si
Poporul noslru acordă o înaltă preţuire relaţiilor de prielenie fră
Partidul Comunist Chinez, dintre Republica Socialistă România şi Repu
Al
blica Populară Chineză, bazate pe principiile marxism-leninismului, in
ternaţionalismului socialist, respectării suveranităţii şi independentei na
ţionale, egalităţii in drepturi, neamestecului in treburile interne, avanta
CETĂŢENILOR jului reciproc. Ne exprimăm convingerea că aceste relaţii prieteneşti se
vor dezvolta în continuare corespunzător Intereselor ambelor noastre po
POATE FI RESPECTATA a ERMENE secretar qeneral al Comitetului
poare, unităţii si coeziunii ţărilor socialiste, cauzei socialismului şi păcii.
NICOLAE CEAUŞESCU
T
NERESPECTATE Centra) al Partidului Comunist Român
CHIVU STOICA
preşedintele Consiliului de Stat
al Republicii Socialiste România
ION GHEORGHE MAURER
Volumul mare de lucrări agricole Caracteristice acestei tocmai datorită unei lipse de con concluzia că dacă defecţiunile a- preşedintele Consiliului de Miniştri
perioade ca: stringcrea fără pierderi a recoltei de porumb, trol din partea cadrelor tehnice mintite erau înlăturate mai opera al Republicii Socialiste România
cartofi, sieclă de zahăr etc. şi însămîntarea pâioaselor re ale staţiunii. Astfel, deşi humai tiv, cooperativele agricole din ra
clamă multă preocupare şi din partea acelor care muncesc pe pentru raionul llia există două a- ionul llia puteau li mult mai a-
ogoarele raionului Ilia. E adevărat că tată de aceeaşi peri teliere mobile, totuşi acestea nu vansate cu această lucrare.
oadă a anului trecut acum s-a însămin(at mai mult. Astfel, sînt dirijate cu operativitate şi Trebuie spus că se constată şi înapoierea în Capitală
pină la 30 septembrie, în cooperativele agricole de produc tocmai acolo unde se simte ne unele deficiente în ce priveşte INSTANTANEE
ţie din acest raion au fost insămînlale cu griu şi secară 1911 voie. De pildă, pentru înlocuirea organizarea şi controlul muncii a tovarăşului Alexandru Bîrlădeanu
unui şurub a trebuit ca un trac
hectare, ceea ce reprezintă 50,2 la sulă din suprafaţa planifi mecanizatorilor. Aşa se explică de *
cată. Dar, |inind scamă de condiţiile specifice ale acestei tor să fie adus in staţiune toc ce la Bejan, Vetel, ’la G.A.S. Min Joi dimineaţa s-a înapoiaţi in Ca crările sesiunii a doua a Comisiei
mai de la Rădulcşti. Un calcul su
toamne, rezultatele obţinute nu trebuie să constituie prilej mar arată că in medie, zilnic, au tia si in alte unităţi mecanizatorii pitală tovarăşul Alexandru Birlădea- mixte româno-iugoslave de colabo
de automulţuraire. Ne referim la faptul că pentru o supra încep lucrul după ora nouă. Ast
stat şi continuă să stea defecle nu, prim-vicepreşedinte al Consiliului rare economică. S-a
faţă relativ mică (3804 ha| care urmează a fi insămintată, cile 10-12 tractoare, cu care In fel, în ziua de 29 septembrie, deşi de Miniştri, care a luat parle la lu (Agerpres)
au fost repartizate 91 tractoare, 75 semănători, un număr mod normal 6-ar fi pulul însămîn- era ora nouă, mecanizatorii care
Însemnat de grape, discuri şi alte utilaje, iar o marc parte deservesc cooperativa agricolă din
de teren s-a arat încă din vară. De asemenea toate unităţile ta în fiecare zi in plus peste 100 Velei abia făceau plinul la trac Plecarea din Capitali a delegaţiei întîmplat
au pregătit săminta in cantităll corespunzătoare. De ce lo ha. Avind in vedere că insămîn- toare. De asemenea la Lăsău me
tuşi ritmul insăminlărilor nu este pe măsura posibilităţilor? tatul a început la data stabilită canizatorii obişnuiesc să scoată Federaţiei Naţionale a Femeilor din R.P. Chineză
prin planul operativ de campanie tractoarele din brazdă pentru a
Joi a părăsit Capitala, îndrcptîn-
RecoBrfa gistrat decit 30-40 la sută. Spre (20 septembrie) se poate trage merge cu ele după apă etc. du-se spre patrie, delegaţia Federa instituţii din Capitală şl din tară, o- pe
cînd această viteză nu a înre
biective social-cullurale, au avut con
exemplu, în ziua dc 21 septem Aşa după cum rezultă din cele relatate mai sus reiese ţiei Naţionale a Femeilor din R. P. vorbiri la Consiliul National al Fe
în h a m b a re , brie s-au însămintat 139 ha, in i că în raionul Ilia există suficiente posibilităţi pentru ca rit Chineză, condusă de Ţzen $ien-lze, meilor, la comitete ale femeilor din dealul
membră a Prezidiului şi Secretariatu
regiunile vizitate, precum şi la sfatu
zilele de 22 si 23 citc 175 hectare,
pentru ca în ziua de 28 septem mul insămintării griului să fie impulsionat. Trebuie insă să lui federaţiei, membră permanentă a rile populare ale regiunilor Braşov şi
se ia măsuri pentru o mal bună organizare a muncii, atit la
brie suprafaţa insămintată să fie Consiliului Consultativ Politic Popu Dobrogea. Oaspetele au fost primite
săm înŢa de numai 117 hectare. De ce ase eliberarea şi pregătirea terenului cit şl la semănat. lar, care ne-a vizitat tara la invita de tovarăşul Petre Blaiovici, vice
In această direcţie este necesar ca din partea conducerii
menea oscilaţii? Pentru a afla răs S.M.T. Dobra (director tov. Ing. Valentin Cluceru) să existe preşedinte al Consiliului de Miniş Moşciu
puns Ja această întrebare am făcut mai multă preocupare lată de înlăturarea In mod operativ a ţia Consiliului National al Femeilor. tri.
sub b ra z d ă Dobra. Aici erau defecte 12 trac tuturor defecţiunilor ce se ivesc la tractoare şi maşini De Oaspetele au vizitat întreprinderi si (Agerpres)
mai inlîi o vizită la S.M.T. din
toare, unele din ele slînd in ate asemenea trebuie asigurat un control eficient asupra muncii Cota 764. Undeva pe Dealul
mecanizatorilor pentru ca aceştia să folosească din plin tim
O buna parte din griu urmează lier de cîte 5-0 zile. Aflăm apoi pul bun de lucru şi utilajele din dotare. La noua fabrică de oxigen a C.S.H. Moşciu, în apropierea Institu
a fi fnsămîntat după sfeclă de că, aproape zilnic, in timp ce se Pentru înlăturarea deficienţelor semnalate este necesar tului de mine din Petroşani, se
zahăr, cartofi, trifoi de sâjnîntă fac reparaţii, la. numai un tractor, a intrat în funcţiune al doilea grup tehnologic aud bătăile ritmice ale unui
$i porumb. Aceasta a determinat in atelier sînt aduse defecle cile Ca ije p^rlld -a i^ihuinc «/.inducerile looprrati- motor. Ne apropiem. Trecem
luarea unor măsuri care . să-ducă 2-3 tractoare*. Nici-skabilirea mo- . velor agricole şi să le sprijine In organizarea mai bună a 'oxigen a "Corb-"' Zaji^fiâV'informează că unitatea lu- de un pilc de tufişuri şi ză
la urgentarea strîngerii culturilor dului de înlăturare a defecţiunilor muncii, în folosirea cu maximum de eflclen|ă a forţelor şi binalului siderurgic Hunedoara a in crează acum cu întreaqa sa capacita rim turla sondei de foraj. Ur
amintite. Rezultate bune s-au ob nu este cea mal corespunzătoare mijloacelor existente fn fiecare unitate. trat în luncliune cel de-al doilea grup te. Ea a atins parametrii de produc caţi pe instalaţia de metal,
ţinut in cooperativele agricole din tehnologic. Corespondentul. „Ager- ţie prevăzuţi în proiect. Pe măsura muncitorii execută cu indemî-
Boz, Dobra, Hărău, Velei si al pres" din regiunea Hunedoara, A. creşterii producţiei de oxigen a fost nare diferite operaţiuni de pre
tele. La Boz de pildă a fost ter extinsă şi utilizarea gazului respec gătire şi Introducere a unei noi
minat recoltatul sfeclei şi cartofi SITUAŢIA INSAMINŢARILOR IN COOPERATIVELE tiv în procesul de elaborare a otelu prăjini fn adîncimi, urmăresc ci
lor, iar la Vetel s-a Irecut şi la AGRICOLE DE PRODUCŢIE LA DATA DE 30 SEP lui. Experimentată anul acesta aici mentarea corespunzătoai * a pu
culesul porumbului. Acest lucru a TEMBRIE. pentru prima dată in tară şi aplica lului de foraj. Unii, „uspan-
permis ca terenul să fie pregătit tă în prezent la sase cuptoare, folo daţi in centuri de siguranţă, <ac
din vreme şi să se fnsămînteze sirea oxigenului la producerea ote semne celo; (io jos. Sînt co
cu griu şi secară la Boz 148 ha, lului a avut ca rezultat realizarea menzi ce trebui* executata în
din 171 ha. planificate, la Dobra peste plan, în luna septembrie, a tocmai. Ortacii le cunosc sen
121 ha. din 185 ha, la Hărău 130 pe6te 1.100 de tone de metal. sul, le îndeplinesc la timp. A-
ha. din 190 ha. etc. Aici munca flat la qranicul instalaţiei, son
este bine organizată, folosindu-se dorul şef Gheorqhe Avrămescu
cu chibzuinţă timpul bun de lu
cru. mijloacele mecanizate şi for Vizita unei misiuni conduce operaţia de Introduce*
re a qarniturli în put. Pe fata
ţele proprii. fiecărui sondor se citeşte în
Consiliile de conducere ale a- comerciale a S.U.A, cordarea. Operaţia nu e sim
cestor cooperative agricole de plă. Cere pricepere, inderoina-
producţie au organizat astfel mun în Romania re şi mai ales. multă atenţie.
ca incit recoltatul culturilor de pe Sint introduşi 6 paşi de gar
terenurile ce urmau să fie însă- nitură cînd, spre surprinderea
Intre 18 septembrie şi 1 octombrie,
mintale s-a făcut la timp. o misiune comercială a S.U.A., con sondorilor, pasul normal al
De asemenea, au luat legătura dusă de Paul E. Pauly, directorul O- qranicului încetează. La gura
cu responsabilii brigăzilor de trac ficiului de promovarea comerţului in puţului rămăsese suspendat
toare ce deservesc aceste coope ternaţional din Departamentul Co capătul unei prăjini. In adine
rative pentru pregătirea tractoare merţului S.U.A., a făcut o vizită î.i sc intîmplase ceva. ceva ne
lor şi atelajelor şi repartizarea a- tara noastră. obişnuit. Lucrarea de foraj pu
cestora, astfel că imediat după e- In timpul şederii sale in România, te* fi compromisă. Pe lînqă a-
liberarea terenului mecanizatorii misiunea comercială a S.U.A. a vizi ceasta apa industrială folosită
au şi Început pregătirile pentru tat întreprinderi, uzine si instituţii la foraj se putea infiltra la
însăjnîntări. din oraşele Bucureşti, Ploieşti, Bra bazinul de apă potabilă din a-
In atenţia consiliilor de condu şov şi Constanta şi a avut întrevederi propiere. Nu era timp de pier
cere ale cooperativelor de pro cu reprezentanţi ai vieţii economice dut. S-a dat „alarma”. îngri
ducţie amintile a stat şi asigura din tara noastră. joraţi, dar hotărili, sondorii
rea seminţelor necesare. In ziua de 30 septembrie, misiunea au început lucrul pentru a Ui-
Rezultatul acestor preocupări Lependo: americană a fost primită de minis mina avaria.
se reflectă în însemnatele supra trul comerţului exterior al Republicii
A fost inşliintat Şi maistrul
feţe însămintale pînâ în prezent. Socialiste România, Gh. Cioară. Gheorqhe Turcu. Sosit fn gra-
Pe ansamblul raionului fnsă s-a Misiunea comercială s-a interesat bă, el a constatat că garnitura
rămas mult in urmă cu recoltatul €2-89% 5 2 -6 0 % 53-43% despre posibilităţile extinderii expor nu mai putea să pătrundă in
cartofilor, sfeclei de zahăr si cu tului S.U.A. în tara noastră ; totoda h>’n' condiţii spre talpa putu-
pregătirea terenului eliberat dc tă, s-a informat despre dezvoltarea Frcza se oprise Ia capătul
tri'foliene şi chiar de păioase. Ast Tn fiecare an minerii din economică a României In viitorii 5
fel >fecla de zahăr a fost recolta In ultimele zile timpul bun de lucru a permis coo Lupeni primesc în folosinţă noi ani şi perspectivele exportului de vj sas al coloanei de prăjini.
tă^ t pe numai 38 la sută din su peratorilor şi mecanizatorilor din regiunea noastră să S p ectacolele z§lei blocuri cu apartamente confor mărfuri româneşti în S.U.A. Urmările ? Forajul nu mal pu-
prafaţă. iar cartofii de pe 42 la intensifice ritmul de lucru la insăminţări. Cele mai bu tabile. ţ^a continua. Prăjinile trebuiau
sulă, ceea ce a îngreunat actiu- ne rezultate în această privinţă au fost ob|inute în uni Foto: N. ANDRONACHE (Agerpres)
nea de pregătire a terenului şi tăţile din raionul Sebeş. Aici datorită folosirii mai chib scoase din adine. Dar cum ?
deci a fnsămintării griului. In a- Pentru oamenii muncii nit cu artiştii de estradă Maistrul a chibzuit o clipă, a-
ceaslă situaţie se află cooperati zuite a maşinilor de semănat, viteza zilnică de lucru a din regiunea noastră, zi din reqiunea Bucu<reş;i pol, siqur de sine a dat dis
vele agricole din Bejan, Ilia, Bur- sporit cu circa 100 hectare. Bine se munceşte şl în ua de ieri a fost boqa;.ă caro au susţinui specla- poziţie să se taie filei invers
juc. Solmuş, Gurasada, Lăpuşnic, raioanele Alba şi Brad, spre deosebire de alte raioane, în spectacole ale forma colul „Nuntă la revistă”, la tuburile din adîncuri. S-a
Lăpugiu şi altele. In unităţile a- unde in cursul zilei de ieri s-a lucrat în ritm foarte scă ţiilor artistice aflate în iar păpuşarii sibieni au
minţile s-au fnsămîntat pînă acum zut. Astfel, la llia şi Hunedoara au fost însămintale cu turneu. Astfel, la Oră>- prezentat pentru copiii preqătlt dornul şi a începui
cu grîu suprafeţe cuprinse abia griu doar 74 şi respectiv 30 hectare. Esle necesar ca atit tie şi Geoagiu, o orchestră din Vulcan spectacolul operaţia de prindere a tubaju-
Intre 32-66 hectare, deşi fiecare organele şi organizaţiile de partid, cit şi consiliile agri lui la garnitură. După mai mul
unitate are stabilit prin planul de cole raionale şi orăşeneşti să aibă o preocupare mai de muzică populară a pre „Elefăntelul curios”. La
producţie să cultive grîu pe cile mare pentru a impulsiona ritmul de executare a însă- zentat spectacolul „Drag Lupeni se află de citev.i te ore de muncă încordată,
110-300 hectare. Iată deci de ce mi-e cîntecul şi jocul”. zile circul de stat din prăjinile au fost extrase, dar
este necesar să se ia măsuri in mînlărilor. Hunedorenii s-au întil- Bucureşti. cu aceasta intervenţia nu s-a
vederea eliberării şi pregătirii te- terminat. Pereţii pulului trebu
zenului. In această direcţie trebuie
spus că se impune şi o verificare iau corectaţi, altfel s-ar fi dă-
atentă a lanurilor de porumb pen ş tir i rimat. A început operaţia de
tru a se trece imediat la recolta corectare si consolidare a pe
rea lanurilor coapte, crclndu-se reţilor puţului, operaţie la ca
astfel posibilitate încadrării lulo- nicei d».* stat din Arad a prezentai osebit expunerea făcută cit si ilus-
ror insăminlărilor in epoca- opti Orarul de iarnă tratia muzicală. re s-a folosit o Infuzie dc ci
ieri seară în sala clubului muncito
mă. ment si s-a executat şi tuba-
TAROM resc cin Teius un spectacol muzical. rea pină la talpă.
La rcusila spectacolului si-au dai Activităţi După trei zile de muncă limp
V ite ze Incepind cu data de 1 octombrie concursul Ştefan Lăzărescu, Ana Poo record, avaria a fost înlătu
a.c. şi pină la 31 martie 1966 cursele Corondan şi Ana Arcaciu Aniqdali. instructive rată, iar forajul reluat în con
aeriene Deva-Bucureşli îşi vor mo (A. OŢOIU — corespondent). diţii normale. Pentru faptele
în serjptfe difica orarul de circulaţie. Din Deva La clubul „Siderurqistul" din ora lor merită felicitat! maistrul
avionul va decola la orele 8,00 si va
ateriza la Bucureşti la orele 9,25. De Expunere cu şul Hunedoara se orqanizează o qa- Gheorqhe Turcu, sondorii şeii
Vasile
Gheorqhe Avrămescu,
şg în câmp la Bucureşti avionul pleacă la orele ilustraţie muzicală mă largă de acţiuni instructive. ln- Şoan, Petru Ciobanu, Gheor
cepînd de miercuri
29 septembrie
14,40 urmînd să aterizeze pc aero
portul dn Deva la orele 16,05. aici si-au SnceDut activitatea cercu qhe Miclea, sondorii Vasilo
Cursa circulă zilnic, inclusiv du _ In sala casei de cultură din ora rile de balet, de acordeon, chitară şi Ghimpău, Nicolae Vlăduţ, po
Pe baza posibilităţilor existente cercul de croitorie. In aceste cercuri
In raion s-a stabilit ca in coope minica. şul Hunedoara, Comitetul de cultu activează copii si soţii ale 6iderur- darii Simion Albulescu, Nicolae
rativele agricole viteza zilnică de ră şi artă a organizat o expunere cu qtşlilor hunedoreni. Stoicoiu şi alţii.
însămintat să fie de 390 hectare. Spectacol muzical ilust-ratie muzicală pe Ierna „Muzica Cercurile 6e iniţiere numcală-
Dar trebuie spus că de la înce
perea însămîntărilor s> pină în si viata”. Expunerea a fost susţinută chitară şi acordeon — slnt frecven Uzina mecanică din Cuqir. Maistrul Virqil Man (în prim plan) şi L. DEMETER
prezent în nici o zi nu 6-a reali Aflată In turneu prin reqiunea de muzicologul Traian Georqescu. tate de 90 copii, iar col de balet de muncitorul liidor Cruian efectuează proba unei noi maşini de rectificat. (corespondentul ziarului „Dru
zat viteza planificată. Au fost zile noastră orchestra populară a Filarmo- Participanţii au apreciat în mod de 50 copii. ?oto: I. TEREK mul sociaUunukiTli