Page 10 - 1965-10

PAGINA 2
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3347

D I V E R S E

UN GRUP DE arhe­ straturile sînt mai re­ gră. De asemenea. se Chat (la 1.500 km dc la
ologi. de sub conduce­ cente, cu atit ştiuîcţii ştie. datorită in special coasta Mcditcrană înspro
rea prof Richard Mac sint mai mari şi mai a- cercetărilor arheologice inima Saharei), a des­
Ncish. conducătorul sec­ propiaţi de cei din zi­ făcute in inima Saharei, coperit desene rupestre
ţiei de arheologie dc la lele noastre. in regiunea masivului reprezentind oameni
Universitatea Albcvta In stratul corespunză­ lioggav, că acum 6-8 albi. Pe baza acestor
(Canada), a făcut cerce­ tor mileniului 1 i e n. au milenii, regiunea aceas­ descoperiri, Dr. Wolfram
MUZEUL ŞI CASA O SPECIE NECUNOSCUTĂ tări arheologice in va­ crarea vestigiilor arheo­ ta a fost- toarte fertilă Kuhman. unul dintre
fost găsiţi ştiuleţi de 11
lea Tehuacan din sudul
şi aici a existat o cultu­
membrii expediţiei.
a
cm lungime. La prelu­
Mexicului.
emis părerea că primii
ră dezvoltată.
Deosebită importanţă
Problema nelămurită
MEMORIALĂ DE DINOZAUR prezintă descoperirea a logice găsite in valea era insă de unde au a- locuitori ai Saharei au
(ost oameni
cu pielea
colaborează
Tehuacan
numeroşi ştiuleti de po­ arheologi, botanişli. zo­ părut in Africa de nord deschisă şi nu negri. Ei
In cursul unor săpături arheo­ ştiin(ă. dinozaurul din Sicilian a rumb. principala plantă ologi. geneticieni, geo­ popoarele cu piele des­ duceau, cu şase mii de
„EMIL RACOVIŢĂ' logice efectuate in provincia Si­ existat cu aproximativ 140 mili­ dc cultură americană. grafi şi geologi. care chisă - tuaregii, berbe­ ani in urmă pe acele
cilian. din sud-vestul RP. Chi­
speră că se vor aduce
neze. a fost descoperită la 100 oane de ani in urmă şi avea o Au fost descoperiţi ştiu- contribuţii interesante rii ? Părerea generală meleaguri, o viaţă de
păstori şi vinâtori şi nu
feţi de porumb în dife­
greutate de 30-40 tone. Se crede
era că aceste popoare ou
•In fosta locuinţă pă­ aparat fotoqrafic — întregesc portretul metri adincime fosila unui dino­ că el era amhbiu şt trăia in mlaş­ rite straturi, corespun­ in problema originii a- venit din Spania. Re­ cunoşteau războiul. Pă­
rintească din Şură- de care s-a folosit savantului Emil Ra- zaur uriaş. care. după cum au tini şi lacuri, hrănindu-se cu plan­ zând diferitelor perioade, cent. această teorie a rerea lui Kuhman a fost
neşli. raionul Vaslui, cercetătorul român in coviiâ cu acel al de­ stabilit paleontologii chinezi, a- te şi moluşte şi ieşea pe uscat griculturii. întărită şi ele faptul că
sat care poartă acum expediţie. mocratului convins, parvine unei specii incâ necunos­ incepind din mileniul al fost complet răsturnată
denumirea „Emil Rd- Afişe ale vremii, e- al luptătorului pentru numai pentru a depune ouăle. V-îca al erei noastre. In TOATE descoperirile de rezultatele cercetări­ el a găsit un desen pe
covită”, s-au înliinţat xistente printre expo­ dreptate si progres cute pind acum. Este vorba dc Judecind după lungimea neo­ stratul cel mai vechi arheologice făcute piuă lor făcute in Libia de o stincă in caic erau re­
Muzeul si Casa mo nate. anunţă confe­ social : facsimilele u- un dinozaur cu o lungime de 22 . bişnuită a gituîui - 10 metri - prezentate două femei
mo/iald consacrale i- rinţele pe care lc-.i nor scrisori prin ca­ metri şi o înălţime de 3,5 me­ scurtimea trunchiului şi a cozii, s-au găsit ştiuleţi dc 2 in prezent, inclusiv de­ expediţie germană. Po­ cu părul de c.idoare ro­
lustrului om de ştiin­ linul la Paris savan­ re cl declară că pă- tri. conservat in întregime. Exis­ forma coloanei vertebrale şi ahe cm. lungime, in stratul senele şi picturile rupes­ trivit revistei maghiare şie. lung piuă la umăr.
ţă român tul român, la întoar­ minlul trebuie dat ce­ tă puţine cazuri hi lume. in care caracteristici, „noul" dinozaur ta­ următor ştiuleţi care tre au confirmat că A- ..Elet es Titdomany". ex­ Or. sc ştie că pârul roşu
Exponatele din mu­ cerea din explorare. lor ce îl cultivă, fac­ au fost găsite fosilele complete ce parte dintr-o specie căreia i pediţia. care şi-a desfă­
zeu reflectă pasiunea similele unor confe- şi de proporţii asemănătoare. s-a dat numele de ..Mamcnchi- silit mai qroşi şi cu 0,3 frica este leagănul oa­ este o caracteristică
fierbinte a lui Raco- Intr-o altă încăpe­ rinle pe care le-a ex­ După aprecierile oamenilor de saittus Hochuanensis", cm mai lungi. Cu cit menilor cu pielea nea­ şurat activitatea în oaza care lipseşte negrilor.
vită pentru ştiinţă, im­ re. înlilnim exponate pus în vremea cînd
portanta contribuţie privind munca de bi- era student la Paris
pe care a adus-o dez­ ospGoloq a lui Raco- si caro tratau uneîe
voltării ştiinţelor na­ vitâ: urocirame-itine- probleme marxiste Părintele
turii în acneral şi (teoria valorii mo­ j Aninate ciudate
biospeoloqiei in spe­ ÎNSEMNĂRI nedei si a salariului,
cial. Una din camere plusvaloarea etc.); ar­ I circului modern
este destinată prezen­ ticole cu caracter i- FLUTURELE monarh, de culoa­
tării celebrei expedi rarii, hărţi, atlase, o- deoloaic am presa re brunâ-portocalie, se deosebeşte Părintele spectacolu­ intangibilă. Vedeta spec­
ţii din 1097-1899, în­ bicclc de cercetare în democrată a timpului. prea puţin ca înfăţişare de alic lui modern de circ este tacolului era chiar Ast­
treprinsă sub auspici­ qrole si caverne. Ton­ Recent, muzeul a in­ lepidoptere, considerai englezul Pin-
ile Academiei belgi­ te dau o imaqine cla­ trat în posesia unui Acest fluture, care trăieşte în ley in umiormă de ser­
ene, prin Oceanul At­ ră a pasiunii lui Ra- document preţios: o America de nord, face în fiecare V.ip Astley. Născut in gent major. Alături de
lantic la Polul Sud şi covită pentru corec­ lucrare în manuscris an o călătorie, zburînd din re­ 1742. Astley. a venit de ci apărea şi soţia sa.
la care savantul ro­ tarea vieţii din p a ­ o iui Racovîlă, prin giunile reci spre regiuni mai cal­ timpuriu la Londra, un­ acrobată ecvestră In
mân a luat parte ca teri. El a întreprins care (leininlă slarea de. Din Canada, de pildă, el se de atras de uniformele evrind in program a fost
naturalist. A fost pri­ cu mare competentă de înapoiere si îm­ îndreaptă spre sudul Californiei, frumoase s-a înrolat in­ introdus şi itu savant.
ma expediţie cu ca­ si miqală cercetări pilarea sînqeroasâ la Florida sau chiar Noua Zeelandâ, tr-un regiment dc cava­ ..Micul soldat", care
racter ştiinţific de ex­ minuţioase în peste care erau supusi ţă­ parcurgînd peste 3.600 km. In tim­ lerie. In ciţiva ani, ins­ ştia să adune, să scadă
pul zborului fluturii se ridică la
plorare a acestei 1.300 qc caverne din ranii români in peri­ mari înălţimi (pină la 120 metri) tructorul regimentului a şi multe altele Au urmat
părţi a lumii ; la ca diverse ţări ale lu­ oada dintre cele două Si zboară zi si noapte cu o vi­ tăcut din tlnăvul Astley
au participat oceuno- mii, în primul rinrl războaie mondiale. teză de cca. 12 km oră. Pe drum anoi italianul Colpi şi
qrafi, hidroqrafi, an­ în România, apoi în Casa mcmorialâ a- ei se odihnesc uneori asezîndu-se un cavalerist dc prim familia sa specializata
tropologi. medici clin Franţa, Spania, în ţări (lăi)osleste mobilierul direct pe suprafaţa apei cu aripile ordin. In 1768. plicti- in piramide umane Şl in
diverse ţări, care au din nordul Africii, a folosit de savant, di­ desfăcute. sîndu-se de armată. tfivşit. clovnul Fortunrl-
cercetat multilateral urmării evoluţia unui verse obiecte de uz Astley s-a gîndit să 1y. Locul spectacolului
coasta dr est a Amu- mare număr de vieţu­ personal. Pe perete IN OCEANUL Pacific şi în mă­ pună în practică. sub era o baracă de lemn
ricii de Sud. ltinern- itoare găsite în o ro­ atirnă portretul po­ rile calde trăiesc animale preisto­ forma unui spectacol (eră acoperiş, ridicată
riul expediţiei si hur­ le. Putem afirma, fără vestitorului 1 o II rice — rodiolarii. Este uimitoare pentru public, cele în­ pe un teren viran. d;n
ta cu însemnările (fi­ teamă că qresim, că Creanqă, institutorul frumuseţea formelor acestor ani­ văţate la regimentul de apropierea sediului Par­
lelor de popas în di­ în prezent, pe intrn- lui Racoviţă pe cind male, adevărate giuvaeruri, minu­ cavalerie. El a construit lamentului.
ferite puncte ale cu­ nul cilob o vâslă ar- nat cizelate. o pistă rotundă, asemă­
tezătoarei acliuni. în­ malfl de cercetători acesta urma cursurile nătoare cu aceea dc la Astăzi pe locul unde
tocmite do Racoviţă, explorează qrotele şcolii primare la Iaşi. PASĂREA loforina, care trâie- se ridica arcul lui Ast­
se află printre prin­ după metodele si în­ şle in Noua Guinee, are pieptul manejurile militare şi a ley se va construi un
cipalele exponate. drumările lui Raco- A. M1REA acoperit cu pene negre si roşii, fixat diametrul pistei dc cartier de locuinţe şi
Cîteva vitrine con­ vitei. corespondentul qîlul negru cu o cravată verde. 13 metri. De atunci, tocmai acest lucru a
ţin felurite obiecle- In muzeu sînt, ele „Aqcrpres" in Sunetele pe care le emite seamănă toate circurile din lume făcut presa britanică
Drusă, ceas portabil. asemenea, piese care regiunea laşi cu miorlăitul unei pisici. Un nou lot de turişti o sosit Io Poiana Braşovului respectă cu fidelitate să-si reamintească de
această cifră considerată ..părintele cucului".
IN 1965 stalul polonez împlineşte concludente de acest fel, pe şoareci.
I 000 de ani de la înfiinţare. In cin­ Oamenii de ştiintă sînt de părere că. PELICANI Ploaie de fîn fa ri
stea acestui eveniment a fost emi­ tu unele perfecţionări, metoda va
să o medalie jubiliară. Pe una din CA... putea fi aplicată cu succes şi la Un adevărat nor de liniari s-a a-
a fost nevoit să reducă viteza car-
feţele medaliei cslc qravată o ima- oameni. PE SCENĂ bătut asupra cargobotului sovietic gobolului.
qine infâlisind baterea unei mone­ DOI cercelâlori americani, docto­ „Himik Zelinskî" care făcea o croa­
Pe punte, ţîntarii formau un strat
de în F.vul Mediu iar pe revers este LA COON BUTTE CRATER, in rii Sărai Hashira şi Theodore van zieră pc Marca Neagră între Kcrson gros de 10 cm. încercările de a-i
reprodusă cfiqla primei monede po- POTRIVIT unor date slalislice. Arizona (Statele Unite), se altă u- Itallie, au descoperit remediul infai­ Micilor moscoviţi le place şi Odesa.
j loncze, emisă in limpul domniei lui in R F. Germană mai bine de un libil pentru înlăturarea obezităţii. foarte mult ..Colţul Durov". unde In cîlcva minute lot vasul era plin alunga cu ajutorul petardelor fum1-
milion de oameni suferă de „boala ‘ nul din cele mai mari cratere me-
r Mieszko 1 (065-9921 cu numele voie­ zgomotului". Numai iu oraşul Ham- teorilice dc pe păminl. avind un Studiind reacţiile unor voluntari care fiica celebrului dresor. Amm D'u‘ de liniari, pînă şi sala maşinilor. gene nu au reuşit. Abia a doua zi.
o scădere a temperaturii a nmortit
vodului ir\ transcripţie latină. In- diametru de 1.265 metri si adinci- s-au supus unei alimentaţii consis­ rova. continuă tradiţia tatălui ci. Erau atit dc mulţi, incit vizibilitatea insectele şi astfel oaspeţii nepoltiţi
Ir-un ornament în formă de clepsi­ burq, care are 1,2 milioane de lo­ mca dc 175 metri. tente dar puţin sapide (adică aproa­ Teatrul animalelor se bucură de a scăzut considerabil şi comandantul au putut fi aruncaţi în mare.
dră este încadrai vulturul polonez, cuitori numărul celor suierinzi de pe fără qust) ei au constatat că o- un mare succes. Recent, trupa a
aceasta boală si aflaţi in evidenta
stema Poloniei de astăzi şi datele crqanctor sanitare trece de 10.000. PENTRU reanimorea persoanelor bezii revin la qreutatea normală iu fost completată cu noi ..artişti"
96G-1966. Zqomotele puternice şi persistente asfixiate dr. Marvin M. Nacldas şi decurs de aproximativ doi ani. - doi minunaţi pelicani.
inq. Melvin P. Siedband, din Balli-
PRIMUL ziar bulqar „Bălqarskî provoacă boli ale auzului, ale ini­ morc, au pus la punct un aparat al Alimenlalia experimentală era a-
Orei" (Vulturul bulgari a apărut in mii si sistemului nervos central : do cât uit dinlr-un dispozitiv de insu­ ceea a aslronautilor, sub forma li­ lată o repetiţie - artiştii apar
anul 1864 la Leipziq. asemenea, deranjamente ale orqane- flat si un altul de masare a muş­ nei paste pe care pacienţii o absor­ l*e scenă. Ei înaintează fără gra­
POTRIVIT dalelor Institutului na­ lor de nutriţie, stomac, intestine cit chiului cardiac. O mască acoperă beau presind un tub din material bă, se aşează cuminţi la locul lor.
ţional de statistică din Franţa, nu­ şi ale memoriei. fata pacientului, in timp ce i se in­ plastic. Lipsiţi de plăcerea dc a miil­ Sint gata să înceapă. Repertoriul
mărul tinerilor în virstă de IC şi suflă in plămini oxiqen sub presi­ ea, obezii nu mai consumau dec;t păsărilor este destul de vast. Pi-
19 ani rare se căsătoresc este de LA PARIS s-a inauqurat un ser­ une. In acelaşi timp, dispozitivul siliciul necesar. Rezultatul: ei au Ha ştie să ..citească" şi nici arit­
10.000 pe an, fată de numai *1.000 viciu special care comunică lelelo- mecanic de masare sileşte inima să-şi pierdut in medic vreo iV0 kg. la fie­ metica nu-i este străină ; dindu şi
in 1030. In acelaşi timp, numărul nic (limp de trei minute si jumă­ reia pulsaţiile. Acest dispozitiv este care două luni. Concluzia: obezii importanţă răsfoieşte ut ciocul
persoanelor de 65 de ani sl mai tate) toate noulălile medicolc la zi. alcătuit dinlr-o pompă cu aer caro trebuie să se hrănească cu mincă-
miiU, care se căsătoresc, a crescut Solicitanţii pol recurqc la acest ser­ comprimă regulat cavitatea toraci­ ruri insipide. paginile unei cărţi, apoi trece in
fată de 1930 cu 33 la sută pentru viciu incepind dc dimineaţă pînâ la că înlr*un rilm de 40 pină la 60 faţa numărătoarei.
bărbat; si la sută pentru femei 9 seara. mişcări pe minut. Aparatul in în­ FRICA ar putea fi înlăturată prin Iată numărul cel mai interesant.
In Franţa 54 la sulă dintre bărbaţi IN JAPONIA s-a qăsit un coral a tregimea sa este porlaliv. administrarea preparatului atnital Pilia ciută la citeră, in timp ce
şi 75 la sulă dinlre femei se căsă­ cărui virstă a fost apreciată de oa­ SE ŞTIE că miopii si prezbilii de sodiu care se prezintă sub for­
mă de pilule. Cel puţin aşa susţine
toresc inainle de a attnqe virsla de menii dc ştiinţă la 300 milioane dc dr. Neal Milîer de la Universitatea Kamocika se invirteşte cu graţie,
25 de ani. Procentul tinerilor caro ani. Coralul a fost descoperit înlim* trebuie să poarte ochelari sau lenti­ mtşchidu-şi in cadenţă labei?,
se căsătoresc înainte de 20 de ani plălor de un ţăran in munţii din a- le de contact. In curînd va exista Yale, in baza unor experienţe făcu­ mari. galbene şi bâtind uşor din
insă un alt remediu. Oftalmologul
te pe soreci. cobai, dini si pisici.
este de 10 la 1.000 pentru băieţi şi propierea oraşului Morioki. columbian Jose Barraqucr a propus
37 la 1.000 pentru fele. Acest linul muntos a fost cindva Aceste animale supuse la Început aripi.
In anul 1963 in Franţa au fost un fund de ocean. Oamenii de şti­ o operaţie in cursul căreia se ex­ unor zqomote. lumini si şocuri elec­ Trupa are şi un al treilea peli­
trage corneea, este supusă unei o-
contractate 333.463 de căsătorii, cele inţă consideră că această descoperi­ perajii de pilire cu o pilă foarte fină trice dădeau semne dc spaimă pro­ can artist - foarte tînâr - Ma-
mai multe în luna iulie — 40.570. si se pune la loc. Deocamdată, Bar­ fundă, vecină cu qroaza; apoi s-au
urmează apoi aprilie — 40.349, au- re va contribui la elucidarea origi­ calmat brusc în urma administrării lîşlta. Acesta dc abia îşi începe Elveţia : Oaspoii rari au sosit pe cimpul din apropiere de Ulzcn-
qust — 40 212 ele. nii arhipelagului japonez. raqucr a efecluat cileva operaţii acestui medicament. ucenicia. slocf, canionul Berna: berze care in drumul lor spre ţările sudice, Iac un
scurt popas.
—re ry:» *-*Tffr*
lucrările, coloanele propriu-zise Ne oprim mai multă vreme în tuit ecourile glasurilor noastre ră-
n-au mai apucai să fie montate. Se fala unui uimitor „soare” dc aa- mîmnc»' singure şi lari să îutrunle
mai întilnesc si astăzi cileva din dozit. • Împreună cu celelalte vesti­ mai departe veacurile. De jos. ‘în­
gii din incinta sacră, el c un ar­
ele, fineţea şlefuirii aduce dovada
cercăm să mai privim o dall minele.
b fC E ) .a IN D A C IA ?' (H) unei mari arie, asemănătoare cu gument pentru ideea că la daci cul­ Nu vedem nimic. Ocrotitoare şi
tul urano-solar, caracteristic inau
coa a construirii sanctuarului pa­
misterioasă, pădurea uriaşă de fag
trulater mic cu 16 coloane de an- europenilor era în floare. In jurul îşi ascunde comorile.
eezit distrus do romani. Din marele lespezii rotunde din centru, plăci Iu La vale. trcnuletul forestier alu­
sanctuar au mai rămas bazele cir­ de andezit .sînt aşezate in formă de necă ceva mai vesel. Pe valea adine
culare de piatră cu un diametru raze. „Soarele” servea probabil ca scobită în munţi, asemănătoare pe
Rînd pe rînd, marca cetate îşi Timpul a sters multe din vesti­ atins de secoli. mărturiile milenare nim si vestigii ale unor prime cx- dc peste 2 metri. Preot ii daci aveau allar de ierlfii.' alocuri unui fiord, dîra ele fum u
dezvăluie tainele. Patina vremii a giile culturii materiale si spirituale se oferă cu qenerozitate vizilato- perienlc ştiinţifice. pasiunea marilor lăcaşuri de ritual. Ne pare rău ca nu putem vedea locomotivei dansează leneş in a-
aninat
Deasupra unei prăpăstii,
adăugat frumuşele blocurilor mari ale locuitorilor Sarmizeqctusci. Do­ xilor. pe o coastă abruptă, vechiul san­ In apropiere dc aceste sanctuare mai mult. Ştim că aici au fost gă­ murg.
de piatră de care ne apropiem cu vezi de prel, scoase la lumină de întilnim încă două, rotunde. Taina site blocuri dc piatră cu litere qre- T. ISTRATE.
sfiala cuvenită unor vestigii de arheologi, sc găsesc azi în marile IfiicisUa sa cra ctuar părea din vale o construcţie unuia, cel mic nu a fost dezlegata cesti care atesta folosirea scrisului, PS.
o excepţională importanţă pcnlru muzee ale tării. Alături de celelal­ gigantică. Coloanele de lemn, aso- încă. Celălalt servea drept măsură fragmente de ceramică ce indică o In acest post scriptum la cxcursi
istoria poporului nostru. Lima te descoperiri si de basoreliefurile Ieşim pe o poartă a cetăţii. Am zate De bazele lor rotunde de pia­ ă timpului si pentru observaţii as­ înflorire a acestei meserii împinsă aducem mulţumiri publice orqaiu-.
dreaptă a zidurilor, feţele şlefuite din Columna Traiana. ele oferă po­ putea coborî De splendida alee pa­ tră se înălţau către soare — lumina tronomice. Aşezarea celor 180 do pină in miezul artei, unelte şi po­ zatorilcr pcnlru iniţiativă şi îndem­
cu artă ne evocă pe pricepuţii meş­ sibilitatea unei largi reconstituiri. vată cu lespezi ae calcar dar no era adorată. Tehnica a evoluat, da­ doabe ce pol întregi tabloul vast nul de a o repeta. Locul dc glorie
teri daci care au zăbovit îndelung Dar au rămas si la Sarmizoqelusa sfiim să atingem cu paşii noştri pia­ cii doreau un sanctuar mai' mor-?, pietre, cile 6, presupune împărţirea al culturii materiale şi spirituale u al străbunilor noştri merită să de­
asupra lor, făurind din daltă fru­ suficiente dovezi... Si o uimitor cum tra ademenitoare acoperită da dacilor. Ele se află spre păstrare in vină obiectul unor excursii cit moi
muşeii care au înfruntat miile de acolo, în mijlocul pădurilor uriaşe, muşchi. Pe aici s-au perindat paşii ■ r- r , n * muzee. Dar şi ceea ce cxcursionislu! dese
unui început de istorie şi poate re­
ani. seculare, într-un decor ce pare ne- poate vedea sus, in cetatea de pe O.-Vi. „Corpali” ar putea ampne
zonanţa lor mai vibrează încă im ■V. |S • 9 # , - --^rT Grădişte, e suficient pentru a re­
perceptibil, discret. constitui fragmentar imaginea înal­ ia un punct (le staţionare la Cos-
/r» 7 j -s*,v‘ J Deodată, pădurea se despică in- tului arad de civilizaţie pe care il l05'i s' <1f trebui să imbunălâlcască
Ifojfcb ja p cercuind luminişul înconjurat de atinseseră strămoşii noştri. sistemul qc transport ţjvînd în ve­
prăpăstii, unde sînt aşezate sanc­ Coborim poteca mai greu docil dere numărul mereu mai marc de
tuarele. Piaţeta cu canalele dc apă pA r j%rTT - am urcat-o. Ruinele cetăţii au mis­ vizitatori ai cetăţilor dacice din
munlii Orăstieî.
'•^Vîfc > A ? W jv ţ-TT' ; f pe laturi ne permite intrarea în lă­
3 V rrtţ caşul sanctuarelor. In vremurile de
: demult acelaşi izvor care susură a-
cum şi ne potoleşte setea se stre­
— / Î4 cura gălăgios pe cele două braţe t
ale canalelor. Din nou isteria îşi
găsesle sălaş în sufletele noastre. a -A- ~ tx*
* " 5 * f j , ^ :r
Mani preoţi daci îşi extindeau i ?ţ%. /
puterea dincolo oe limitele sanctu­ 7f: f
arelor. excrcilindu-se ca factor po­ • • • j .i Sanctuarul mare ji
litic important in stalul dac, Esle rolund cc servea
semnificativă urcarea pe tron a la măsura timpului
lui Dcceneu, marele preot, după şi observaţii as-
uciderea lui Burebista. Religia dacă, ' Ironomicc.
in maro parte o religie a naturii y '
un
Se distinge
(principalii zei erau de fapt ele­ grup de 6 pietre
mentele: focul, păminlul, apa (Du­ dispuse vertical în­
nărea), pădurea etc.l a (ost unul din ’ J ' /: 3 -V cadrate de pietre
01 mm (actorii do bază în consolidarea sta­
•1 A ţiw ^v** lului dac Germenii ştiinţei, cultu­ „Soorele" de piatro orizontale.
rii, primele forme de int^Vprelare a
Înmii înconjurătoare se amestecau • '-'H i
' ţ -tit fffş. i'. *i,y mai spectaculos. cu coloane
cu credinţa in forţa elementelor si, dv? timpului iu cîte 6 zile. O vreme a c. O . -
piatră. Andezilul adus dc deparo. fost ispititoare ipoteza că cele ’î N9
mai lirziu, a divinităţilor. Alături
prelucrat cu finele si migală a cons- pietre in picioare reprezintă zilele V
de construcţiile cu destinalie reli­ liluit baza unui nou sanctuar din lucrătoare iar cea de-a 7-a, culcau, ■
Ruinele morelui sanctuar gioasă de la Sarrmzeqetusa, întii* 60 de coloane. Războiul a întrerupt reprezintă duminica.