Page 100 - 1965-10

! i;-;:;'*-Jor.ra-Deva
f i o LETARl DIN TOATE ŢĂRILE UNIŢbVÂ t

PAGINA 2

PE TERENURI

ALTĂDATĂ

NEPRODUCTIVE,

GRĂDINI

ÎNFLORITOARE

ANUL XVII. NR. 3370 SÎMBATĂ 30 OCTOMBRIE 1965 4 pagini, 23 banî

IN PERIOADA DE IARNĂ

LA NIVELUL ANULUI 1966

O ACTIVITATE

UN INDICATOR CULTURALĂ

PRINCIPAL: B O G A T Ă

* Lunile de lamă oferă condiţii pri­ să acorde o atenţie mult mai m-are
elnice pentru desfăşurarea unei bo­
învătămintu’luiagrozootehnic. Serile
UTILIZAREA în special in localităţile din. mediul de calcule comparative, convorbirile
gate activităţi culturale de masă,
cu brigăzile ştiinţifice, cu fruntaşii
sătesc. In această perioadă, activi­ recoltelor bogate, cu inginerii agro­
tatea culturală din regiune' va trebui nomi, consultaţiile, conferinţele etc.
orientată în lumina' preţioaselor in­ trebuie folosite pentru lămurirea im­ Siluete dc metal, fam ilîare peisajului Indus­
dicaţii ale documentelor Congresului. portantei organizării şi retribuirii trial al Uzinei „Victoria - din Calau.
Foto: I. TEREK.
CAPACITĂŢII obiectivelor stabilite de partid, să-şi muncii pe baza cointeresării mate­
Aşezămintele de cultură sint chema­
te să-şi ridice activitatea la nivelul
riale în creşterea producţiei şi a altor
tivei.
concentreze eforturile pentru ca do­ probleme legate de viata coopera­
cumentele de mare însemnătate ale
Congresului al IX-lea al partidului, Promovarea cu curaj
prevederile cincinalului şi ale planu­
Tn acest an lucratorii pacitatea autocamioane­ lui de 10 ani pentru dezvoltarea ba­ a noului Ş TIR I
din transporturile auto lor este raţional utiliza­ zei energetice să fie cunoscute te­
alo regiunii noastre au tă, realizindu-se nu nu­ meinic de către toii oamenii muncii.
desfăşurat o muncă sus- mai un parcurs mediu Prin comisiile de răspîndire a cu­ Una din problemele principale ale
linulă pentru îndeplini­ zilnic ridicat, ci şi un noştinţelor ştiinţifice trebpicsc popu­ muncii culturale este necesitatea de IN FO R M A Ţ I!
rea ritmică a sarcinilor plus de tone transpor­ larizate materiale actuale, oare să a se promova cu curaj noul, înlă­
de plan. Organizaţiile tate cu aceeaşi cantita­ cuprindă aspecte semnificative din turarea formalismului, rutinei, a su-
de partid au îndrumai te de combustibil. Ase­ planul de dezvoltare pe următorii 5 perficialismului. La căminele cultu­
conducerile tehnice ale menea exemple pot fi an! si planul de dezvoltare a ener­ rale nu trebuie să-şi găsească loc Ş TIR I
autobazelor să ia mă­ citate şi din alte şanti­ geticii in viitorii zece arii. Prin ma­ acţiuni improvizate, neinleresante şi
suri care să ducă la u- ere de pe cuprinsul re­ nifestări frumoase, bogate în conti­ fără ecou in inimile auditorilor. Co­
tilizarea cit mai raţio­ giunii noastre. nui şi atrăgătoare, pe teme legale de mitetele pentru cultură şi artă nu
trebuie să urmărească numai un vo­
nală a capacităţii de In transportul interur­ formarea concepţiei ştiinţifice des­
transport, la realizarea ban de mărfuri lucrăto­ pre lume. de promovare a trăsături­ lum mare de manifestări în detri­
de cît mai multe econo­ rii staţiilor de încărcare lor moralei înaintate, de educare ce­ mentul calHătii acestora. Consfătuire cu comitetele de locatari
mii. Acest principal in­ şi conducătorii auto s-au tăţenească a maselor, asezănv.ntele Prmlr-un mato continui de idei al
dice de plan — coefici­ străduit să elimine ki­ culturale pot contribui mult la îm­ repertoriului, formaţiile artistice dc
amatori trebuie să promoveze pe o
entul de utilizare a ca­ lometrii parcurşi de auto­ bogăţirea calităţilor morale şi poli­ scară mai largă frumuseţea cîntecu- Prin grija Comitetu­ mună precum şi alic
pacităţii — a stat per­ camioane fără încărcă­ tice ale ţăranilor cooperatori. 1 ui, jocului şi portului popular, crea­ lui executiv al Sfatului probleme dc ordin gos­
manent în atentia con­ tură. In acest scop au Tinerii Dumitru ţiile soriitorilor şi artiştilor clasici popular al oraşului Brad podăresc. După prezen­
ducerii întreprinderii fost' folosite atît vehi­ Soălaru şi Pricop şi contemporani. Temelie a activită­ s-a organizat aici o tarea unui referat care
regionale de transpor- culele din parcul pro­ Brtnzan din briga­ In sprijinul ţii artistice, repertoriul trebuie să consfătuire cu comite­ a cuprins aspecte pe
luri auto Hunedoara, ca priu, cît şi cele aparti- a anului viitor, încă tn Ia sută sarcina stabilită da de fierari belo- îmbrăţişeze o varietate de teme, ge­ tele de locatari şi dele­ aceste teme, 27 cetâleni
iiind principala cale de nînd altor întreprinderi acest trimestru. De pil­ pentru anul viitor. Prin- ni$ii condusă . dc cooperativelor agricole nuri şi stiluri, care să răspundă ce­ gaţii dc imobile. au luat parte la discuţii
sporire a volumului de regionale de transport dă. pentru înlăturarea tr-o mai bună organiza­ Ioan Osvat sînl bi­ rinţelor fireşti ale omului contempo­ Cu acest prilej s-au venind cu o serie dc
mărfuri transportate., In auţo aflate In tranzit defecţiunilor ivite in re a sincronizării trans­ ne cunoscuţi pe de producţie ran. Pentru aceasta, permanentizarea dezbătut probleme le­ propuneri valoroase pri­
acest sens, au fost • stu­ prin regiunea noastră. timpul transportului, portului interurban, prin şantierul de con- muncii cu formaţiile de amatori prin gate de înfrumuseţarea vind continua înfrumu­
diate posibilităţile de Rezultatele oblinule ■ îmbinarea diferitelor, . sLruolîi din Petrila schimburi de experienţa,. treceri in oraşului, întreţinerea a- seţare a oraşului şi păs­
utilizare maximă a ca- în primele 9 luni ale.a- înainte de ieşirea auto­ comenzi ale beneficiari­ partid, aşezăminlelo culturale de la TeVi<ffi7 *TFsTlV?îîrrî “Kaioriatc c!c. este partamenlelor şi a spa­ trarea fondului do lo­
paciţaţii de transport si nului confirmă eficienta camioanelor din garaje lor, aven! convîiiqdreâ priceperea lor. sale sînl datoare să mobilizeze ma­ foarte necesară, tiilor do lolosintâ- co­ cuinţe. •
cauzele care au făcut acestor măsuri In pe­ se face o atcnlă revizie că vom depăşi şi coefi­ Străduindu-sr sele de ţărani cooperatori la înfăp­
ca In anii trccuti să se rioada amintită coefici­ tehnică fiecărui vehicul. cientul de utilizare a să-si însuşească cit tuirea sarcinilor ce stau în fata agri­
obţină rezultate sub ni­ entul de utilizare a ca­ In felul acesta staţionă­ capacităţii prevăzut pen­ mai multe cunoş­ culturii noastre. Prin activitatea de încă 80 apartamente date
velul posibilităţilor. Stu­ pacităţii a fost realizat rile cauzate de defecţi­ tru enul viitor — de tinţe. să acumule­ râspindire a cunoştinţelor agricole, Mobilizarea activă
diile făcute au scos în bilă de sarcina stabilită uni tehnice sînl în mare no,3 la sută. Spunem a- ze o experienţă căminele culturale, trebuie să abor­ în folosinţă
evidentă faptul că atît pentru autocamioane în parte înlăturate. Condu­ cest lucru tinînd sea­ bogată, ei reuşesc deze probleme legate de creşterea a cititorilor
la şantiere, cît şi în proporţie de 102,2 la cătorii auto se preocu­ ma de faptul că în pri­ să-şi depăşească producţiei de cereale, lărgirea bazei n*n, j11 AIbn
transportul interurban sută. Pe această cale, la pă mai mult de elimi­ mele 9 luni ale acestui cu regularitate furajere, dezvoltarea sectorului zoo­ lulia a fost dat In folo­ AOi, comoi faune, au fo*t
se foc multe curse fără tone kilometrice planul narea staţionării la 1n- an coeficientul de uti­ norma, olectuînd tehnic, a horticulturii, Icgumiculturi, In fiecare an statul nostru cheltu­ repartizate muncitorii"''
încărcătură, că între a fost realizat în pro­ < ărcare-descărcare, mă­ lizare a rapacităţii a în acelaşi timp şi viticulturii. ieşte sume importante pentru ca în sinţă încă un bloc, cu de la fabrica de produse
parcursul mediu zilnic porţie de IUI,4 la. sulă, rind aslfel timpul dc fost de fii la s'^ă, iar numai lucrări de Experienţa dobihdiîâ în organiza­ biblioteci să ajungă mii de publicaţii 8(t de apartamente, con­ refractare şi din alto
şi tonele transportate nu realizîndn-sc numai la parcurs al autocamio­ in trimestrul IU s-a rea invălămînlului agrozootehnic tre­ şi cârti care să ajute pe fiecare om struit în microraionul dc întreprinderi ale oraşu­
există un raport just. carburanţi si lubrifiant! nului. Tot in acest scop realizat 61,8 la sulă, bună calitate. Da­ buie valorificată pentru susţinerea să muncească mai bine, să cunoască, după cetate. Locuinţele lui.
politica internă si externă a stalu­
Măsura luată, de a se rcoriomii în valoare de preconizăm formarea de torită acestui fapt, acestei forme prin căminul cultural lui nostru, să-si îmbogăţească cunoş­
trece la sincronizarea p^ste 850.000 lei. Auto­ fală de 59.7 planificat. de altfel, se situ­ (manifestări ajutătoare) cit şi prin tinţele de cultu-ră generală. Ră.spîn-
transportului interur­ baze cum sînt Hunedoa­ noi echipe alcătuite din Pentru desfăşurarea ează mereu în organizarea temeinică a ciclului de diroa cărţilor pe o scară di<n ce în ce Gală de filme romaneşti
ban, prin folosirea sta­ ra şi Alba lulia an re­ doi conducători pe au­ transportului în bune rîndul evidenţia conferinţe agrozootehnice. In func­ mai largă face ca bibliotecile să de­
ţiilor de încărcare, cit uşit să sporească in a- tocamion ceea ce va ronditîuni şi în timpul ţie de terminarea lucrărilor agricole vină centre importante de cultură.
si pe şantierele diferi­ rost an cu 9,4 sl res­ face ca parcursul mediu Iilor în întrecerea de toamnă, consiliile agricole raio­ Tn cadrul concursului spectatori, muncitori din
ţilor beneficiari, a dus pectiv 3.9 la sulă sar­ sezonului rece, trebuie, socialistă pe şan­ nale, în colaborare cu comitetele ra­ cu temă : „Să cunoaştem cadrul fabricii de pro­
la creşterea coeficientu­ cina de utilizare a ca­ zilnic să crească, rcali- Insă urgentate pregăti­ tier. ionale pentru cultură şi artă, trebuie (Continuare In pag. 2-a) noile realizări ale cine­ duse refractare, de la
lui de utilizare a capaci­ pacităţii. zîndu-se si un coefici­ rile de iarnă, care să matografiei româneşti", LF. şi ţărani cooperatori,
tăţii, la realizarea unui Directivele celui de ent ridicat de utilizare asigure condiIii bune de organizat de către în­ au vizionat filmele „Pă­
trafic rapid şi intens de al ÎN-Iea Congres al a capacităţii Pe aceas­ lucru şi cazare pentru treprinderea cinemato­ durea spînzuratilor".
mărfuri. Sincronizarea partidului prevăd ca în tă cale, am reuşii ca în conducătorii auto şi o grafică de stat Hunedoa- „Neamul Soimărcştilor",
rn-Deva, In comuna Baru
transportului a mulţumii anii viitorului cincinal prima decadă a acestei stare tehnică • corespun­ Marc, rulează o gală de „Gaudeamus-îgitur" şi
„La patru paşi de infi­
pe beneficiarii deserviii volumul de mărfuri luni să realizăm un zătoare a autovehicule­ filme româneşti. nit". (MARIA BARA —
de conducătorii noştri transportate cu mijloa­ parcurs mediu zilnic dc lor. Va trebui ca şefii Un mare număr de corespondentă).
auto, fiinriu-le transpor­ ce nu Io să crească prin 145 km. pe autocamioa­ de coloană, conducătorii
tate la timp mărfurile îmbunătăţirea dotării ne, cu ■ 1 km. pesle auto, să caute cele mai In excursie
prevăzule. Spre exem­ tehnice si prin utiliza­ sarcina planificată. bune melode de organi­
plificare as cita felul în rea din plin a capacită­ Rezultatele înregistra­ zare a transportului, să
40 de elevi din clase­
care am colaborat cu ţii de transport. Pregă­ te piuă in prezent, aşa stabilească cu to|i be­ le I si III, de la Şcoala Lucacl, Maria Moisiu şl
Exploatarea minieră tind intrarea în anul vi­ cum reiese din urmări­ neficiarii o strinsă co­ generală din Teliuc au Veronica Munteanu, c-
Wii au vizitat oraşu ,
Muncelul Mic. Autoca­ itor. conducerea între­ rea operativă, ne dau laborare în scopul spo­ fost joi oaspeţii oraşu­ parcul, cetatea, zăbovind
mioanele care vin de prinderii şi conducerile garanţia că în acest ririi continue a capaci­ lui Deva. Insoliţi <Jo în­ mai mult în muzeul d
la Muncel cu minereu autobazelor, au luat trimestru, prin aplicarea tăţii de Iransport. văţătoarele Sinzicnia istorie.
transportă la întoarcere încă de pe acum măsuri măsurilor amintite, vom ALEXANDRU DEVIAN
pietriş, lemn de mină şi care să ducă la alinge- realiza un parcurs me­ director al întreprinderii
alte materiale necesare iea nfrelor de plan sta­ diu zilnic de 138.4 km, regionale de transporturi
exploatării. Aslfel, ca­ bilite pentru prima lună inlrccînd astfel cu 1,3 auto Hunedoara—Deva

Bobloată Ioan lucrează hi
reparaţii capitale în sectorul
flotatie al I.M. Barza. El esto
TO AM NA PE OGOARE Elevele lolanda ză nemotivat, vorbeşte necu-
certat cil disciplina : absentea­
vrincj ° s cu maiştrii şi tovară­
• Meisler (la vioară) şii săi de muncă.
Si Camelia Badoi
(la pian), ambele
în clasa a 2-a !a
şcoala de muzică
Mai multă atenţie La culesul strugurilor d:n Petroşani au
media notelor 9 şi
10.
arăturilor! Acum. cînd toamna isi Împarte cele mai bune au fost obţinute la
din plin darurile, în viile G..AS. Cricău, unde brigada condusă de
d:n Galdn de Jos, raionul Alba a- Loghin Slanciu, recoltează şi vi-
In aceste zile. pe ogoarele unită­ nirnalia e mai deosebită. Culegă­ nifică zilnic 25-30 tone de struguri. h * r «
ţilor agricole din regiunea noastră torii — numiţi asa prin tradiţie De asemenea, succese importante
se lucrează din plin la recoltatul — string de zor strugurii arămii a obţinui şi brigada din Galda O
porumbului şi la eFberarea terenu­ care iau drumul budanelor. Se
lui. Dovedind o preocupare susţi­ munceşte intens şi atent pentru a de Jos care se află pe terminale
nută pentru buna desfăşurare a aces­ cu această lucrare. Pe întreaga
tor lucrări, conducerea G.A.S. din se înlătura brice pierdere ce ar gospodărie, pînă ieri, strugurii au
putea fi cauzată de bruma groasă
Gelmar a mobilizat toate foitele, care conîinuă să cadă in timpul fost culeşi de pe aproape 130 hec­
Rezultatele obţinute 'sini concreti­ tare din cele 139 cite există o- IT.7 V V
zate in faotul că recoltatul porum­ nopţii. In întrecerea ce se des­ cupale cu vită de vie pe rod.
bului |ie cete 084 dc hectare s-a ter­ făşoară între brigăzi, rezultatele
minat cu multe zile in urmă. Paralel
cu aceasta s-a făcut şi eliberarea te­ letii, cu 25 de atelaje se (ace tran­ Expoziţie de artă culinară
renului. Zilnic, clte 20 hectare recoltate sportul recoltei spre pătule. Pa­
Dacă lucrările amintite s-au des­ ralel cu efectuarea lucrărilor a- In cursul zilei dc ieri a fost des­ ponate, unele constituind chiar sur
făşurat corespunzător, despre arături mintile cooperatorii din Deva au chisă o expoziţie dc artă culinară în prize în domeniul ariei culinare. ^ l \
nu se poale spune acelaşi lucru. Fi­ In ultimele zile ale lunii oc­ cooperatorilor la lucru a făcut po­ trecut la tăiatul cocenilor şi la e- localul restaurantului „Mureşul" din Înaintea deschiderii expoziţiei, a
nă la dala de 28 octombrie din cele tombrie, la cooperaliva agricolă sibil ca pina la data de 28 octom­ liberarea terenurilor Acest fapt a oraşul Deva. Aici şi-au dat intîlnire avut loc o consfătuire pe tema îm­
500 de hectare planificate au fost a- dc producţie din Deva se desfă­ brie din cele 284 de hectare ocu­ permis celor 7 mecanizatori care măiestria colectivlor laboratoarelor bogăţirii sortimentelor de produse
ra!e doar 1C7. şoară o activitate susţinută Ia re­ pate cu porumb să se recoHeze deservesc unitatea să treacă la de produse pentru restaurante şi bu­ culinare proprii, la care au partici­
O situaţie asemănătoare se înlîl- coltatul porumbului. Toate forţele pesle 260. Zilnic cele trei brigăzi arat ou toate forţele fete şi a celor de patiserie şi cofe­ pat directorii trusturilor de alimen­
neşte şi la G.A S. din Sîntămărîa Or- existente sint mobilizate în cîmp. dc cîmp culeg porumbul de pe Buna desfăşurare a tuturor lu­ tărie din cadrul T.A.P.L. Deva. A- taţie publică din regiunea noastră,
lea. Aici recoltatul porumbului a fost Pe tarlalele „Tăulaşi", .La fabri­ cîte 20 de hectare. Atingerea a- crărilor este un rezultat al hărni­ ceste colective prezintă în fata pu­ bucătari, şefi de laboratoare şi dc
terminat. Arăturile sini însă rămase că" şi .La C F R." munca de strîn- cestel viteze se datoreşte faptului ciei cooperatorilor din brigăzile I blicului consumator peste 70 de ex­ unilăti ele. - Sint eu pentru... ..repet-
în urmă. Din cele 996 ha planificate qere a recoltei de porumb este In că munca este bine organizată. şi II conduse de Lazâr Ormindean raf,ir capitale (11)
abia 460 au fost arate. toi. Participarea î-n număr mare a Pe măsură ce se recoltează ştiu- şi Elena Gros. V. m ihailescu