Page 103 - 1965-10

PR0IE7APJ D/.V TO \TB TARILE. VNlfl VĂI

» **' i STîTT.r IEI s wîi n i f i t
j
j
JgfTkWu-- tl<
m m k..

«a * *

I
COMBINATUL AVICOL DE LA MINŢIa

ANUL XVII. NR. 3371 DUMINICA 31 OCTOMBRIE 1965 4 pagini, 25 bani

Multe din frumuseţile caic binatul a fost populat cu spus că ele conţin toate e-
NiCI O RÂM 8MERE IN URMA dau un conţinut bogat vieţii 70 000 pui din rasa „Starc- Icmenlcle nutritive necesare
pentru obţinerea
producţiei
ros*'. Acţiunea de populare
noastre cotidiene se nasc în
taină. Aşa s-a născut si Com­ continuă, astfel ca în primul planificate. Mrănirca raţio­
binatul avicol dc la Mintia. an al cincinalului combina­ nală si numai la orele indi­
cam dc ceasurile programa­
cu întreaga
tul să lucreze
FATĂ DE INDICATORII DE PLAN ! Mai iutii a apărui ca o pre­ capacitate. Este prevăzut ca toare va permile ca annai.
vedere în holăririlc partidu­
lui. Apoi, gîndirea proiec­ anual din halele acestei u- dc la fiecare găină, să sc ob­
tanţilor l-n transpus sub for­ nilăli să ia colea consumului ţină în medie cile 210 ouă.
mă de schite pc hîrlia de intern şi exportului peste Halele din sectorul indus­
porlie de 10*1,1-1 la sulă, iar al pro­ Lucrătorii sedîei I nu sl-au rea­ calc. Mai pe urmă. din be­ 10 000.000 ouă, circa 700.000 trial sint prevăzute si cu uit
Dincolo ducţiei marfă în proporţie de 102.53 Aceasta datorită nercspeclării docu­ # ton şi sticlă, din var şi cără­ pui dc o zi. mai mult de 110 sistem special de iluminat
lizat sarcinile la producţia marfa.
la sută. El a însrris asifel in bilan­
etc
artificial cu ajutorul căruia,
tone carne (Ic pasăre
NO®
să capete
midă a început
ţul primelor 0 luni ale anului, pe lo­ mentaţiei tehnice stabilite, ceea cc a contururi precise, iar astăzi Puii de o zi vor fi obţinuţi în faza premergătoare sa­
ial aclivilalc, numai depăşiri ale sar­ dus în repetate i înduri la lipsă dc Br: avem de-a face cu o nouă în cadrul staţiei dc incuba­ crificării găinilor, se pre­
cinilor dc plan. materiale. Nu este vorba de o cauză unitate economică. trecută ţie dotată cu doua ineuba- lungeşte ziue-lumină ceea ce
va duce la sporirea produc­
de cifrele obiectivă. Ea o apărut ca urmare a Si de probele rodajului, care loure, cu o capacitate de zării. fiecare ou va li produs
ţiei de ouă. Datorită mecani­
112.000 ouă pe serie.
se întinde pe o suprafaţă de
lipsei de supraveghere tehnică. A
Instalaţiile combinatului se
tirmalia porc nejustificală, dar dacă
f« hectare. Construcţiile pro-
sc are în vedere procentul ridicat de f y? priu-7isc ocupă 4 hectare dar, caracterizează printr-un grad aici la un preţ dc cost dc*
rebuturi, piese pentru care s-a con­ ţinînd seama ea lierare hală. avansat dc automatizare şi numai 0,58 Ici.
La o analiză mai amămmlilă se sumat materie primă, se găseşte ex­ dispune si dc ctai vom ve­ mecanizare la majoritatea fa­ Combinatul esle prevă­
constalâ că nu toate secţiile şi-au plicaţia greutăţilor din aproviziona­ dea că este vorba de 80.Ofili zelor din procesul dc pro- zut şi cu un filtru sanitar do­
tat eu aparatură si medica­
b ila n u lu i realizai in întregime indicatorii pla- re. Aceste rebuturi sînt tocmai ur­ mp. destinaţi activităţii dc duclie. Halele sînt dotate eu mente necesare prevenirii
hrănitoare si adăpători auto­
marea insuficientei îndrumări tehni­
producţie.
m f icaii. Dacă la productivitate apar
depăşiri cuprinse intre 5 şi 11 pro- co Dealtfel rebuturile din secţiile n- Scopul principal al cons­ mate, cu aparate în vederea holilor şi asigurării unor
cente, se constată norealizări, fie la mintile au grevat asupra procentu­ truirii acestui combinat se înregistrării temperaturii, condiţii de igienă impuse cb-
producţia marfă, fie la preţul de cost. lui de rebut pe întreaga uzină care, situează pc linia sarcinilor ceasuri programatoare pen­ creşterea modernă a păsări­
lor.
tru furajare, un sistem mo­
trasate de partid cu privire
Hărnicia si priceperea colectivului Sediile I si a 11-a, care la produc­ dosi nu esle depăşit, se ridică la o la sporirea producţiilor în dern de aerisire, iar încăl­ Dar. mai presus de orice
valoare (le peste 450.000 lei.
de muncă al Uzinei „30 Decembrie" tivitate au întrecut sarcina planih- Iată deci că la nivelul unor secţii sectorul zootehnic. Esle o zirea se face dc la centrala aici există un colectiv harnic
din Cugir s-au concrelizat în acest cală cu 11,20 şi respectiv 9.16 pro- silit deficiente care trag înapoi rea­ unitate modernă unde creş­ proprie. Pentru transportul si entuziast care încă din
an în cele 250 de maşini dc spălat renle şi-au realizat planul producţiei lizările obţinute de întregul colectiv. terea păsărilor sc face după furajelor în interiorul com­ prima zi de activitate a nou­
rufe şi peste <15.000 m.l. lanluri arti­ marlă doar în proporţie dc 92.G7 !a Dacă aceste norealizări n-ar fi exis­ cele mai noi metode indus­ binatului se folosesc molo- lui combinat şi-a propus ca
culate produse pesle plan, in reali sulă si respectiv 88,87 la sută. tat. depăşirile de plan erau mai mari. triale. Aici există două sec­ earelc din dolare. sarcinile care ii stau în faţă
zarea a mai mull de 700.000 lei eco­ Aceste minusuri sînt urmarea nc- iar Ia economii si beneficii se mai toare principale dc activita­ In ce priveşte furajele să le îndeplinească în mod
nomii la preţul dc rost şi a aproape rcalizăni unor produse cum sînt fu­ adăugau încă importante sume de te : industrial şi dc repro­ combinate care sc vor folosi exemplar.
I.OOO.OOC lei bcnelicii in plus fr.ţă dc sele de lr>rs pentru ring şi oHele. bani. Este adevărat, pc total activi­ ducţie. Pînă în prezent com­ in hrana păsărilor trebuie î. MANEA
sarcini. Secţia a IlI-a însă, nu s-a încadrat
rici in preţul de cost planificat. Care tate s-au obtinut rezultate frumoase,
este cauza ? Produsele fabricate aici dar prin compensarea nercalizărilor
au avut numeroase reclamaţii la ca­ din unele secţii, cu depăşirile altora
PE TOTAL litate. Cum era si norma), defecţiu­ unde s-a muncit bine, cu simt dc
nile au trebuit remediate şi aceasta răspundere. Această problemă a răs­
a costa!, nici mai mult nici mai pu­ punderii faţă de realizarea de către TOAMNA PE OGOARE
ACTIVITATE ţin dc 520000 lei. Remedierile însă, fiecare secţie a tuturor indicatorilor
au grevai si asupra desfăşurării nor­ de plan, nu oslo cuprinsă în bilanţul Fabrica de pro­
male a producţiei, deoarece s-a iro­ celor 9 luni de activitate. Va trebui duse refractare din
sit timp preţios pentru punerea la însă ca ea să stea în atenţia comi­ Alba lulia: linia participarea esle mai bună. fapt ce
punct a unui produs ajuns o dală tetului de partid si a conducerii teh­ de şamotă. Roadele hărniciei sc oglindeşte în realizările obţinute
la capătul fluxului tehnologic. nice. pentru ca fiecare muncitor, mai- Foto: I. TEREK în ultima zi, cîrnl a sporii viiezn do
Cifrele citate sînt cuprinse în bi­ Dar a'casta mai înseamnă încă ce­ siru sau inginer să muncească cu recoltare la peste 12 heclare.
lanţul încheiat de colectivul uzinei va: că în secţie calitatea nu esle ur­ simt de răspundere astfel ca sarcini­ In acesle zile, pc ogoare se des­
la slirsitnl primelor 0 luni ale anu­ mărită îndeaproape, că se execută le dc plan să fie realizate integral, făşoară o muncă intensă în vederea
la lo|i indicatorii şi dc către toate
lui. Acest bilanţ arată că comitetul lucru de minimală, iar conlrolorii de secţiile. terminării tuturor lucrărilor agricole.
de partid si conducerea uzinei s-au calitate nu-şi fac conştiincios dato­ Cooperatorii din Simcria. dc exem­ Viticultorii
preocupat îndeaproape de realizarea ria. S. POP plu. şi-au organizat munca in aceas­
integrala a tuturor indicatorilor de tă toamnă în mod temeinic. Drept re­
plan. In adunării? dc partid ale or­ zultat. slrinsul recoltei de porumb strîng recolta
ganizaţiilor de bază, ( ii şi în plena dc pc cele IC8 de hectare s-a termi­
rele comitetului de pariul, această nat cu eîleva zile în urmă.
problemă a constituit obiectivul per­ Paralel cu recoltatul sa urmărit O dată cu sosirea lunii nclnmhria.
manent al discuţiilor purlale fie co depozitarea in bune condiţiuni a ca în fiecare an, ţăranii cooperatori
mu inşii. Ei an recomandat conduce PRESE porumbului. O atenlic deosebită s-a
rii tehnice măsuri crţrc să durii la acordat tăiatului cocenilor şi trans­ din Iqhiu au început lucrările do re­
îmbunătăţirea procesului tehnologic portului acestora. Pînă ieri lucrarea coltare a strugurilor şi vinificarea
de fabricaţie, la asimilarea unor noi amintită ss* . cjceculat pe 138 de lor. Pînă ieri s-nu recoltat strugurii
produse, la îmbunăt-ătirea rubiniu heclare. Eliberarea terenurilor po do pc o suprafaţă de 55 heclare din
lor. Realizarea integrală a prevede­ măsură ce se recolta a permis mo-
rilor planului de măsuri lehnîco-or- In drumul spre uzină sau fabrică, acestea. Oare cei s-or fi gîndil ?! In < miza lori lor din brigada a 17-a dc cele 70 heclare. După rezultatele
ganizaloncc si a celor cuprinse in spre birou sau şcoală, la sosirea la Trasee întortocheate care au stabilit ase- nici un caz, la cililor, la S M.T. Orăşlic. condusă de Aurel obli mile merită a fi evidenţiată bri­
contractul colectiv au condus la •' locul do muncă, la întoarcerea spre menea trasee In ce nu l Murmezan, să treacă la efectuarea gada 1, condusă do tovarăşul loan
mai bună folosire a maşinilor şi a casă. în primele ore ale dimineţii, arăturilor, lucrare ce s-a executat pi* Munlontiu. care a reuşit să recoltez.**
timpului dc lucru. Depăşirea sarci fiecare din noi găsim cîtcva clipe In unele locuri zia­ bare" pînă la Bălţa
mi de 'rostere a productivităţii mun­ de răgaz pentru a răsfoi ziarul, pen­ rul pornit din lipn- cu autobuzul. De a* E greu sculatul de dimineaţa 2G3 de hectare din cele 293 plani­ strugurii de pc aproape inlrcaga su­
cii cu G,74 procente arală ră măsu­ tru a ne informa cu colo mai noi grafie ajunge la ci­ ici, sînt aduse apoi ficate. Bine au muncit mecanizalorii prafaţă repartizată,
rile luate au avut tdecl pozitiv asu­ veşti din ţara, regiune şi de peste titor pe căi ocolite, cu căruţa dc factorul Petre Rraşoveanu şi Petru Gavrilă.
pra bunului mers al procesului d«' hotare. Este un lurru cît sc poate uneori chiar lipsite poştal la abonaţii din Din gara Subcelale în plină stradă fără
producţie. L'rmînd această cale. a (le firesc astăzi, rind ziarul a de­ de raţiune. Vâlişoara. De ce se pînă la I la leg sînt ca cineva să Ic ia în
creşterii continue a productivităţi venit o necesitate spirituală a marii Cititorul de la preferă această rulă doar ciliva kilome­ primire. Măsuri eficiente De la U niversitatea serală
muncii, colectivul uzinei şi-a reali majorităţi a populaţiei. Ghelar de pildă pri­ rind mult mai uşor tri. §î totuşi acest
zat planul producţiei globale în pro Deci satisfacerea acestei necesităţi meşte presa de di­ şi operativ ar putea drum ziarele îl par­ (i de m arxism -leninism Deva
cit mal operativ, la primele orc mineaţă în jurul orei fi trimise cu autobu­ curg în aproape... pa­ ii ie cap Ln cooperaliva agricolă de prjdj :
după ieşirea ziarului din „gura" ro- 11. cinci ar putea s o zele care trec aproa­ lm ore. Care să lie Seminarul la temele „Industriali­
IMivei esle o cerinţă de prim or­ primească la ora 8,30. pe din oră în oră cauza ? Se parc ră sau tio din Gîrbova, raionul Sebeş. pVui zarea .woialistâ a ţării — obiccliv
Cum este posibil nn
înapoierea din Austria din. Tocmai de aceea întrebarea : asemenea lucru? Zta prin Vălisoara ? I pentru salariaţii ser­ acum, lucrările de recollare a po­ central al politicii economico a parti­
de comoditate?
Dc neînţeles esle
cum aiimq ziarele Ia cititori, cit timp
rumbului nu s-au (leslăşural pe mă­
dului" şi „Dezvoltarea multilatera­
viciului raional
şi (Intimii pe
care
a delegaţiei trebuie relrlei de difuzare a presei nil „Drumul socia­ ajung ziarele la Roş­ difuzare a presei In unele localităţi sura posibilităţilor. Spunem acesl lă, intensivă a agriculturii”, se va
lismului" ajunge
la
pentru a-şi duce la bun sfîrşil sar­
(instructor tov. Ion
desfăşura in sălile Şcolii generale
cinile in aceoslă direcţie ? a consti­ autogara din Hune­ eam, raionul Ilia. In Ordeanu) sculalul de ziarele ar putea ajun­ lucru deoarece piuă ieri porumbul „Dr. PeIr;i C.roza", după cum urmea­
lor şă fie trimise cu
doara între ora fi,30-
ge mult mai devreme
parlamentare române tuit tenia raidului înfrenrins in cî- 7. De aici în loc să autobuzul l.R.T.A. dimineaţa mult prea la cititori. Dar, după a fost cules dc pe numai 24fi hectar^ ză : — luni I noiembrie a.c de la orele
esle
un
t'**a localităţi din regiunea Hune­
din .300.
lucru
doara. plece cu prima Cursă care circulă dc la greu. expresia unor sala 18. cu studenţii anului II şi III, sec­
IR.TA. spre Ghelar Deva direct la Roş- Cele G0 dc heclare caro mai Irc-
Sîmbălâ seara s-a înapoiat în Ca- (la ora 7.30) ziarele câni, ele sînt trimise In baza graficului riali de la difuzare, buic recoltate sînt situate în tarlaua ţia economie ;
pilală, venind de la Virnn delega­ sînt duse la oficiul cu cursa de Lugoj, întocmit ziarele ar „nu-i cazul să-si bato „Valea Dobîrcii". Penlru grăbirea a- — marţi 2 noiembrie ac. dc la
ţia Marii Adunări Nalionalc. condu­ Pe drumul cel mai scurt P.TT.R. oraş Hune­ îşi fac stagiul citeva trebui ridicate din capul şi cu asta l~. orele 18 cu studenţii anului 1 de la
să de deputatul Ion Pas, rare la in­ doara, unde aşteaptă orc la Dobra pînă gara Subcotatc Ia ora (Continuare ceslei lucrări consiliul dc conducere secţiile economic, filozofie şf cons­
vitaţia Consiliului National al Au­ piuă în jurul orei 9 vine factorul poşlai C dimineaţa. (Inexpli­ a luat măsuri de mobilizare a tutu­ trucţia dc parlid.
striei a Mcut o vizită prietenească .Aceasta este do­ torului, de la ora şe- rind pleacă camionul al comunei rcspecli- cabilă ora deoarece in vag. 3 a) ror cooperatorilor In muncă. Acum
în această Iară. Din delegalie au lă- rinţa fiecărui cililor : sini la oficiile P.TT.R cu poşta. De cele mai vo să Ic transporte ziarele ajung aici la
• il parte deputaţii Emil Bobii, prol sa primească ziarul osie scurt. Aici s-au multe ori ora 9 nu cu... căruţa. Drumuri 3,45). Din comodita­
Trainn Jonnşru. inq Petre Turcii, în primele ore după stabilit măsuri care se respectă şi astfel inutile parcurg şi zia­ tea unora elo slnu în
prof. Ion Creangă, Mircea Uobroanu apariţie. Si nu se indică cum trebuie ziarele stau împache­ rele care sînt des­ gară pînă la ora 7
si Ion Crisloloveami. poale spune ră în acţionat penlru a tate in curtea poştei. tinate penlru locali­ cînd sînt trimise cu
La sosire, pe aeroportul Bănoasa aceaslă direcţie nu rîntări fiecare minut Si toate acestea se tăţile Cricani. Lă-
delegaţia a (ost salutată de tovarăşii s-an fărut lucruri în favoarea cititori înlimplă sub ochii puşnic, C.urabarza si trenul de Boulari. A-
Ştefan Voiler, preşedintele Marii A- lume. Grafice cu lor După o rapidă îngăduitori ai Iov. Barza cit şi penlru şa se fare că ziarul
riunări Naţionale, St. S. Nicolau, vi­ mişcarea mijloacelor cartare, ziarele por­ Buştca, şeful serviciu alte localiţăţi. Redăm în loc să fie la citi­
cepreşedinte al Mani Adunări Na­ de transport pe nesc spre chioşcuri lui de difuzare a pre­ doar un singur caz, tor încă de diminea­
ţionale, C.h. Pele, adjunct al minis­ CER. şi aulo stabi­ Si debite, sau purla­ sei, rare pare foarte tipic penlru toate cr-
trului afacerilor externe, .Iran Livos- lesc o întreagă reţea le dc (actorii poştali mulţumit de activi'a- IHalle. Din Brad zia­ ţă, ajunge la oficiul
cu, adjunct al ministrului învăţămîn- lea sa. rele penlru Barza şi raional P.TT.R. din
1 ului. de deputaţi în M.A.N., func­ de difuzare a presei. spre domiciliul aho Cai mult înlerto Gurabar'/a sînt duse Haţeg abia in jurul
ţionari superiori din M.A.E. La Orăşîie, Brad, nalilor. In asemenea cheate străbat ziare­ Ia oficiul Crişcior. -Do orei 8.
Au fost prezenţi dr. Johann Mnnz.. J.npcni, Deva şi în cazuri ziarul ajunge le şi în alle locali­ aici far calea întoar­ Fn aşteptarea celor
ambasadorul Austriei la Bucureşti şi alle localităţi timpul operativ iar cititorul tăţi. Ziarele penlru să exact pe acelaşi (le la dilu/.area pre­
membri ai ambasadei. necesar ajungerii zia­ şi abonatul sc decla­ comuna Vâlişoara fac drum ca să (ie lăsa- sei slau pc rampele
(Aqrrpres). rului in mina citi­ ră mulţumiţi. in fiecare zi o „plim- le la chioşcuri şi a- C.E.R. sau în auto-
bonatii colectivi. De qări şi ziarele dcsii-
re arest drum inu­ natc oficiilor Hune­
til ? !
De altfel in privin­ doara, Teiuş, Petro­
ţa stabilirii traseelor şani şi altele. La so­
,.Ghiocel" în octombrie, pe caro să le parcur­ sirea trenurilor şi
gă ziarul pînă la ci­ autobuzelor (c drept,
Foto: I. TEREK lilor în multe locuri
s-au ales drumurile cam de dimineaţă)
lungi, inlortochcaic. ziarele sînt descăr­ Viticultori cu veche tradiţie, ţara nil cooperatori din Răhău, raionul Sebeş, acordă
de parcă s-ar prefera cate între linii sau o mare atenţie sirii; qerii recoltei bogate de struguri din acest an.
cuvinte care să exprime dragostea priveşti vreodată în ochii copiilor
mea fală de copilă — spune mun­ dumitalc?"
citoarea ANA SUTSCI-I de hi fabri­ „Bine a spus tovarăşul Ichîm în
ca „Sebeş”. Nu ţi-a (ost greu să-ţi faţa organului regional dc miliţie,
nărăsoşti copiii tocmai cind ci sim­ ca nu copiii trebuiesc duşi la o
ţeau mai mult nevoia unei mame a- şcoala dc reeducare, ci părinţii, a-
dcvărale?" rlică dumneata, Iuliana Crişan —
MARlA FJLOTI din secţia maşini- spune cu tărie în scrisoarea adre­
unelte de la U.M. Cugir, no spune: sata redacţiei muncitoarea MARlA
Dacă am reda rind cu rînd loalc întreb: ai inimă (le piatră? Cum ai vad copiii dc vîrsta ci, şcolarii; cu „Fiica mea are un an şi jumătate. NEGREANW mamă a doi copii din
scrisorile sosite ln redacţie, ca răs­ pulul să-ţi lipseşti copiii de cel mai ochii limpezi, ochii acria curioşi Nu pol exprima prin cuvinte sen­ Cugir. O asemenea şcoală iţi lip­
puns la reportajul „E vinovală Lu- elementar drept al lor, de dragostea care vor să cunoască frumuseţile timentul pc care-l încerc cind o seşte".
cicn?" am putea scrie pagini intregi de mamă?" inedite ale patriei, locurile istorice,
de ziar. Si ţoale or putea purta un „Nu tc-ai gîndil că laşi in urmă pitorescul neasemuit al naturii. Oare revăd, după orele de lucru, nerăb­ Dînd exemplul unei mame care,
singur titlu: Nu. Categoric, nu. Lu­ iţi dai seama, măcar acum, dc ma­ darea cu care mă îndrept spre casă. râmînînd singura cu patru copii,
dea nu e vinovata. rca greşeală pc care ai făcul-o?" Ai pulul sta liniştită. Iuliana Crişan. i-a ajutat ca astăzi unul să fie me­
Nu e părinte, nu e copil, din cei Oprindu-so asupra atiludinii pr -diind ră patru copii ai tăi n-au canic, fiica ''cu mare farmacistă, iar
care semnează scrisorile, să nu con­ ECOURI care Iuliana Crişan a avul-o în faţa ulapost?" cei doi mai mici studenţi, M. HO­
damne atitudinea mamei şi nu este organelor de miliţie, alunei cind. Trei muncitori de la Llzinn „Vie- ŢEA din Petroşani relatează: „Exi­
unul care să nu adreseze Luc.căi refuzînd sa şi reia fiica găsise rlrep1 ‘oria" Călan — lăcătuşii ZAHARIF stă oare un viitor mai măreţ docil
cuvinte dc Îmbărbătare, îndemnul lacrimi? — întreabă IOAN MANO- scuză „nu m-a dorii*1. I. LEONARD MURCU. SUCIU NICOLAF: şi slrun viitorul incredinţat copiilor? Oare
dc a-şî asculta lălăi, profesorii, pe LACHE, din Brad. In faţa organului din Petroşani o întreabă: „Tc-ai ju (/arul M1HÂILĂ POP îi spun ma­ nu copilul e viitorul unei mame?
toţi cei care i-au întins mina şi ca- de miliţie spuneai: „să o crească decât vreodată ca să descoperi de mei Lucicăi; „Cei ce-ţi scriem a Iuliana Crişan, qindeşte-te: Viitorul
re-i doresc sincer să pornească în statul" Dar stalul sintem noi. noi ce nu eşti dorită? încearcă şi-ţi vei ceste rînduri îţi putem fi copii, unii unei mame s? traduce — copil. In
viaţă cu fruntea sus. formăm statul. Cu cită uşurinţă te-ai da scama că, oricum, faptele tc a avem chiar familiile noastre, cu “.izul dnmneatalo: Lucica, Romeo,
VIircea, Nicu'b
„Te privesc cu ochi de mamă, lu- dezis de fiica dumitalc: „să pleco-n cuză". copii. Ce exemplu ne oferi? Te*ai
liana Crişan — ne scrie ELISABE- lume. las’ să vodă lumea...". Dar ea „Am 27 de anî, sînt mamă a unei gindit cui vor spune copiii dumi­ LUCIA LICIU
TA DEAC (I;n Hunedoara — şi te trebuia să vadă lumea aşa cum o fetiţe dc 7 ani şi cred că nu sînt talc — mamă? Vei avea puterea să (Continuate in pag. a 3-a)