Page 104 - 1965-10

PAGINA 2
DRUM UL SO C IA LISM ULUI 3371

Biu ium ea

ştiinţei şi tehnicii

MAŞINA MANUALA DE TIPĂRIT sector este împfirtit în cîleva seclii, sc întind, ele se spală şi sc pliseaz.5
ETICHETE ni căror număr corespunde număru­ uşor, sînt rezistente la acizi, alcool,
lui de tuburi caro sc umplu conco­
grăsimi si lubrefianli. In afară do
mari In curlnd, în R FC. va fi pusă în esle prevăzută cu un număr de găuri aceasta, ele sc usucă foarte uşor
mitent cu drajeuri. Flecare secţie
după spălat. Malonul se foloseşte la
vînzare o maşină manuală de tipărit
etichete. La o simplă apăsare, acea­ rotunde egal cu al drajeurilor cu confecţionarea de tricotaje, ţesături,
pături, covoare,
blănuri artificial©
Parcurghid sălile sufletul micilor ar­ elevi de diferite virs- sta imprimă literele, semnalele sau care sc umple fiecare tub. Sub acest etc.
disc se află montat un alt disc fix cu
Expoziţiei interna­ tişti este sirius Ic- te - nu realizat lu­ cifrele, ara-nialc in prealabil pc un găuri — cîIc una de fiecare scclic. La expoziţie a fost prezentat, do
rînd orizontal sau vertical. Imprima­
ţionale de desene a gaL, crări deosebit de re­ rea se face pe o bandă colorată (din- Deasupra discului mobil se află un asemenea, un material notesul, denu­
copiilor şi tinerelu­ Organizatorii expo­ uşite asupra cărora tr-o masă plastică) care se lipeşte buncăr fără fund. Găurile discului mit „relex". Produs de întreprinderea.
La
U.R.SS. —
lui şcolar - dcscln- ziţiei au recurs la se opresc îndelung Moscova s-a des singură. Etichetele împrimnle pe ban­ fix sînt legate de jgheaburi, sul) care „Keqhcncraţia" din Zagreb (Croaţia),
să in Bucuroşii - te o formă de prezen­ privirile vizitatorilor. chis o expoziţie dă, pot Ii lipite pe orice suprafaţă se aşează tuburile în cuiburile unui telexul este lin melanj rle lînă, fibroŢ
alt disc
mobil.
Mişcarea ambelor
cuprinde treptat un tare corespunzătoare In nudul celor mai unională de jucă­ curată si netedă — sticlă, porle’iin, discuri, unul cu găuri pentru cile un sintetice si artificiale. Materialul este
poros şi extrem de uşor.
sentiment de bucu­ v'irsici artiştilor. De­ frumoase dintre ele rii pentru copii. lemn sau carlon. Ele nu se slerg si singur drajeu si al doilea cu cuiburi
nu se decolorează La nevoie, eti­
rie şi de recunoştin­ oarece primele săli amintim, printre al­ In standurile ex* cheta poate li înlăturată cu uşurinţă. penlru tuburi este sincronizată. ELEMENT COMBUSTIBIL —
ţă lată de aceşti cuprind desene şi tele, „O seară cu poziţiei se află Benzile pe care se tipăresc pnt li Această inovaţie sporeşte produc­
mici creatori, desco­ picturi ale micuţilor jocuri de artificii" moi mult de 40 de culori şi lăţimi diferite. tivitatea muncii, clibcrînd un mare DETECTOR DE OXIGEN
perind cu lumea şi între 3 şi 7 am. iar (premiul special) a mii de exponate. număr de muncitori pentru alte ope­ După cum anunţă ziarul «Financial
fenomenele văzute celelalte ale elevilor fui V/an Ming-Ming In loto : — Li­ UNDE VOR .ÎNCEPE SĂPĂTURILE raţii. Times". în laboratorul de combustibili
de cei mici sini de­ piuă la 17 ani, se din R P. Chineză. nul din exponate. IN DIRECŢIA MANTALEI reactivi al Institutului Tehnologic
osebit de gingaşe şi pot urmări cu uşu­ „Crasul meu*' (pre­ Păpuşi în costume PĂM.lNTULUI NAVA DIN BETON ARMAT din California (S.U.A.) unele clemen­
frumoase. miul III) al lui Wttn- româneşti. te combustibile sint folosite ca de­
rinţă alîl sporirea in­ Ziarul „Jcnminjibao" anunţă că în tectori de oxigen.
Tema expoziţiei teresului şi sensibili­ derman Charles din Americanii au 6tabillt definitiv to­ R.P. Chineză a fost construită o navă
La un electrod al clementului com­
,.Aspecte din viaja tăţii artistice a copi­ S.U.A., „Peisaj ur­ rul pe care se vor efectua sondajele din beton armat cu un motor ludro- bustibil vine in permanentă o canti­
Şi activitatea copiilor ilor, cit şi dezvolta­ banistic" de Serghei In cadrul operaţiei Mohole (explora­ monilor, destinată nlît penlru tran­ tate de hidrogen, celălalt electrod
şi tineretului şcolar a rea talentului lor. In Scdclnihou dm Uni­ rea prin foraj a adincurilor pămînlu- sportul mărfurilor, cil si pentru iri­ este alimentat cu oxigen din aer. Cu­
rilor). A fost ales un punct din O-
garea ogoarelor.
i prilejuit participan­ ritului creaţiilor ce­ copiilor şi tineretu­ reanul Pacific, situat la 160 km spre apei este mică. Atunci cînd esle fo­ ment. este continuu, dacă canlitolcu «r
din patria mea'
unea Sovietică
rentul electric, la ieşirea din cle­
In ape liniştite, nava va dezvolta
Expoziţia interna­
lor mai mici dintre
nord de Insulele Hriwai. Adincimea
o viteză de 11 km'h. Ea sc va putea
de oxigen din aer nu se schimbă.
ţilor din 20 de (aii
ţională de desene a
sub apă a acestui loc este de 4.260
ci. am remarcat ta­
declasa si în locuri unde adincimea
Dacă survine o scurgere de oxigen
ele lumii largi posi-
m. Aici, mantaua terestră (masa de
blourile „vis", apar-
din rezervorul cu oxigen, puterea cu­
i bilităţi de comunica­ ţinind japonezului lui şcolar de la Bu­ materie care se afla imediat sub care se îndreaptă spre ogoare. Ace­ rentului electric creşte, semnalizind
losită ca mijloc de irigaţie, la pupa
scoarţa superficială) va putea fi a-
cele
cureşti. ca şi
navei sc ataşează un sistem de ţevi
şi
re a ghid urilor
In (olul acesta prezenţa în aer a u-
Naho
Fukuyama
linsă după un foraj do numai 5200
organizate de
alte
nci mari cantităţi de oxigen.
sentimentelor, a nă­
(premiul
special).
m (în orice altă parte pe pămint son­
laşi sistem de ţevi, ntaşat In prora
zuinţelor de
viitor.
navei, o transformă înlr-un agregat
cunoaşterea şi apro­
a dragostei pentru „Femeie neagră" de tăvi. contribuie la i ) î c { i o 9 i a B * e tf§ & ifB © !© g ic dajele prin trepan nr fi trebuit să a- de uscat. Pe nava din beton armat
jungâ la aproximativ 100.000 in, îna­
şi
Nora
Rottncr.
patria lor, pentru „Porumbei" de Tu- pierea tinerelor ge­ inte de a atinge „mantoua**). Lucră­ sc poale instala, de asemenea, o hi-
muncă şi creaţie. In dor Şctran. ambii din neraţii de pretutin­ GAZ. — Originea acestui cuvint limba francczfi cuvîntul a ajuns „ge­ rile urmează să înceapă în primăva­ mă 5nlr-o centrală electrică plutitoare. IN STUDIOURI,
drolurbină si. alunei, ea se transfor­
limbajul desenului România. deni. In acelaşi timp, nu o fost lămurită. Se ştie că el a neral". La vremea sa a fost adoptată ra anului viilor.
şi culorii. înţeles da Interesul copiilor după cum a sublini­ fost pus in circulaţie de savantul noţiunea de „căpitan-gencral", pe
oamenii de prclutin. se opreşte frecvent at ministrul invăţă- fizician olandez Van Iiclmont apro­ care ulterior germanii au seurlot-o NUMĂRAREA AUTOMATA JESATURI SINTETICE IUGOSLAVE
deni. cele 000 de lu­ şi asupra impresiilor mîntului. Ştefan Bă­ ximativ în sec. XVI sau XVIf, dar la „general". De la ei cuvîntul a a- A DRAJEURILOR PE ECRANE
crări selecţionate din râmase din basmele lan in cuvîntul de ce anume stă la baza noului termen juns s> la noi. Medicamentele sub formă de dra- Ziarul iugoslav „Borba" anunţă ră
nu s-a lămurit nici pină acum.
Se
mai mult de o mic mult îndrăgite. Ast­ deschidere rostit cu crede că omul de ştiinţă a pornit de GEOGRAFIE. — In limba greacă jeuri ocupă un loc importont în in­ la Expoziţia internaţională de textile REGIZORUL sovietic Mihail Ro-
reflectă simţul ar­ fel. cu un premiu prilejul vernisajului la cuvîntul grecesc „haos" — caro ,qhco" înseamnă „pâmînt", iar „qrn- dustria chimico-farmaceutică. Numă­ si maşini textile din oraşul Loskovat qhm terminal recent fiImu 1 „Dm"
fo” — „scriu", deci „descrierea pa-
a fost prezentată o nouă fibră sinte­
tistic al copilului - special a fost răs­ - „Expoziţia urmă­ înseamnă tenebre veşnice. mîntului". Ambele părţi intră in rarea si îinpachelnrcn drnjeurilor esle tică (monnmer nilrilncrilic), denumi­ inspirat dmtr-un fapt real do viaţă,
de oriunde ar fi el plătit tabloul fetitei reşte să promoveze GALAXIE. — Denumirea dată do denumirea multor stiinle — „geo­ lina din operaţiile care necesită un tă „malon". i Mica Nataşa rămînc surdă de la
- subliniază tradi­ Maricn Wagnev din in rîndurilc copiilor astronomi grupurilor gigantice de dezie" (măsurarea păminlului), qco- mare volum de muncă în procesul Din luna iunie a.c., matonul esle vîrsta de trei am. Ultimele sunete,
ţiile popoarelor in R D. Germană, care şi tinerelului şcolar uleie din Univers. Sistemul noslru qnozic (materiale si resturi de faună tehnologic r1 ambalării. Tehnicienii produs de noul combinat chimic de carc-sî aminteşte sint .şuieratul
bulgari Liubon Sloianov si Polar Pe-
domeniul artelor înfăţişează celebrul ideile păcii, înţele­ solar reprezintă doar o picătură in si floră care alcătuiesc pămîntul), trov, de la Fabrica de medicamente „CHIS", din Skoplie. materia primă unei bombe, zgomotul unui ar­
plastice. Lucrările „Motan înrâVat' gerii şi colaborării oceanul qalaxiilor. El este denumit geologic (învăţătură despre pămînt). din oraşul Stankc Dimilrov, au croat de bazfl fiind petrolul. bore căz.ind si apoi linişte mor-
jnlnlală.
Iar oceanografie înseamnă descricrco
copiilor din Româ­ plăsmuit de Ander- intre popoare, să cu cuvîntul grecesc „gala" care în­ o maşină penlru numărarea automată Fibrele de malon sînt de două ori O cortină a căzut brusc între
Cum se explică a-
seamnă lapte.
nia ilustrează. dr. SCIl. stimuleze activitatea ccasla ? mării, iconografie — stiinla despre a drajeurilor si turnarea lor In tu­ mai durabile decîl cele de lină si Nataşa si restul lumii. Dar socie­
portretele personalităţilor cunoscute
pildă, aspecte vari­ artistică a elevilor Prima galaxie cunosculă a fost Ca­ ele. buri. Ea se compune din.tr-un disc deosebit rle rezistente la frecare. tatea în mijlocul căreia trăieşte
ate din nesecatul te­ Iluştri nd aspecte şi încrederea in apti­ lea Laclec. Grecii ii spuneau „Calcn GIGANT. — Patria giganţilor a mobil împărţit in sectoare. Fiecare Ţesăturile şi tricotajele din malon nu o ajută să se adapteze noilor con­
zaur al folclorului din via(a de familie, tudinile lor creatoa­ laptelui”. Milenii mai tîrziu, astro­ fost. fireşte, Grecia antică. Legende­ diţii, să devină un element util
din activitatea şco­
nostru, din munca a- re. să i ajute să-şi nomii nu folosit vechea denumire le greceşti cuprind o întreagă pleia­ societăţii. Natasn ajunge elevă a
vintată a poporului, lii şi a organizaţiei verifice pregătirea penlru descrierea uriaşelor aglome­ dă de semizei uriaşi, pe care îi denu­ unei scoli do acrobaţi si aci cu­
noaşte penlru întiia oară dragos­
din realizările sale. de tineret, din tra­ in domeniul expre­ rări de slcle pe caro păstorii greci meau „gingaş" (la qenetiv si alte tea: reintegrarea este completă.
din frumuseţile na­ diţiile naţionale, „ar­ siei artistice". nici nu le bănuiau. cazuri cuvîntul devenea „gigant1*... Rolul Natasci este interpretat de
turii patriei, de caic tiştii mai mari" - ADINA CONST. GENERAL. — Cuvîntul latin „qo- ..qhiqanlos"). Cuvîntul a ajuns la noi Victoria Fedorovn, fiica a cir i tei
ncralis" înseamnă „principal". In tîrziu, din limbile occidentale.
de cinema Zoia Fedorova.
ic
furi
REGIZORUL
ESTONIAN
POATE vorbi o fetită la vîrsta S.U.A, a stabilit că schimbările de Muur a transpus pe ecran roma­
e s t ___ de 6 săptămîni? Patru persoane temperatură exercită o influentă nul scriitorului Anton Tamnvsaare
magazine.
asupra vînzărilor din
au declarat că au auzit de cîleva
■P *9 ori o fetită, născută în apropiere Ci iul temperatura scade sul) nor­ „Noul Satan ieşit dm infern", fnr-
mm-mtmr-----— i— ■ — i i m — i h m w m i i a ..... ................... de Novisnd (Iugoslavia), pronun- mat primăvara sau depăşeşte tem­ mînrl o frescă realistă a grijilor,
lînd unele cuvinte obişnuite. peratura normala toamna, vînză- aspiraţiilor şi speranţelor unui
' DUPĂ prevederile comisiei pen­ pămînturilor arabile anlica roată Medicii au stabilit că este vor­ rilo înregistrează o scădere de I inie cultivator dintr-o Iară guver?.
tru problemele populaţiei de pe hidraulică, denumită şaduf, care ba de o precocitate excepţională. la sută. nată de legile capitalismului.
lingă Naţiunile Unite, populaţia datează de nu mai puţin de 5000 ic
globului se va dubla pină Ja slir- de ani. Cind se lucrează cu acea­ ★ ic CUNOSCUTUL comic Mnlian U-
şitul secolului nostru, depăşind G stă roolă se ciulă un cîntec spe­ CEL MAI mic televizor din lu­ IN ITALIA este interzis să se go Tognazzi (cunoscut publicului
miliarde de locuitori. cial — acelaşi rle 50 de veacuri. me a losl prezentat de japonezi dea unui copil numele propriu al noslru din „Marşul asupra Ro­
★ la cco de-a Xll-a Expoziţie elec­ tatălui, pentru a nu se produce mei") a terminat recent turnarea
AUTORUL cel mai tradus este COSMETIC1ENII francezi au sta­ tronică si nucleară. Dimensiunile confuzii în acte. Do asemenea, nu filmului „Mă căsătoresc în A-
William Shakespoarc. Operele bilit că felele in virslă de 6-10 sînt de o cm 6 cm. are două an­ este permis să se dea copiilor nu­ merica" în regia lui Cian Luigl
sale au apărut pină în prezent în ani îşi petrec zilnic în fata oglin­ tene, funcţionează şi la baterie si me proprii străine. Astfel, un tată Polidoro.
207 limbi străine. Urmează Tol- zii în medie sr.pte minute: tine­ de aceea se instalează uşor in au­ care a dorit să pună copilului <său Esle vorba de o saliră n vieţii
sloi, care a Iost tradus in 04 de rele între 20-23 de ani — 00 ini­ tomobil. numele Oscar a trebuit sfl-1 nu­ de familie în genul filmelor „Di­
limbi. Dostocvski — în 75 de limb:. mile; femeile în vîrstă de peste ic mească Oscarre. Funcţionarul de vorţ italian" sau „Sedusă şi a-
Ral/ac şi Pear) S. Buck — în 05 60 de ani revin la timpul iniţial IN S.lf A se află de vînzare )a starea civilă i-n explicat că un banrlonată". Partenerele lui L’qo
de limbi. de şapte minute. o lesă din ny^on care se poale nume terminat in consoană nu Tognaz.z.i sînt Marina Vlatly, Ju-
★ ic mări sau micşora automat prin poale fi considerat italian de o- liete Prowse, Graziella Ganata şi
LA ASV1ABAD a fost fabricat AMERICANII care poartă pro­ simpla apăsare pe un bulon. In rigină. Rhonda Fleming.
cel inai marc covor din lume. El teze dentare sini în număr de a- felul acesta clinele va rămînc la Acelaşi a~*nr apare într-un alt
are o suprafaţă de 252 inetri pă­ proximaliv 20 milioane. Alte 10 distanta dorită de posesorul său. ★ film-satiră „O chestiune de ură"
traţi. Pe fondul de un roşu aprins milioane $i*au pierdut jumătatea ★ LA CASTELUL Hluboka din care tratează problema „vendete­
al covorului sint presărate flori tnferioară snu superioară a dan­ PENTRU amatorii de spaghete Cehoslovacia sini expuse o pere­ lor" creditare caracteristice regiu­
albe. Greutatea lui este de o to­ turii. lnlr-un raport al serviciilor a fost creată o lurculilâ automată che de coarne de cerb considera­ nilor înapoiate din sudul Italiei.
nă, iar penlru a-1 transporta esle sanitare americane se prevede că de răsucit aceste gustoase paste te cele mai mari din lume. Ele au Celălalt interpret principal din
nevoie de un vagon. numărul celor care vor purta pro­ făinoase. Furculiţa funcţionează 26 de ramuri şi cînlărcsc 11 kg. „Marşul asupra Romei" — Vitlo-
★ teze, ca urmare a diferitelor boli pe baza unei balerii încorporate. rio Gassman turnează în regia lui
IN UNELE regiuni din Fqipl se sau acculcnle, va creşte in anii ir Cerbul a fost vinat prin deceniul FRANŢA. — In loto: Paris. Această fotografie este făculă în centrul Mario Monicelli un film grotesc
folosesle şi acum penlru irigarea viitori. O AGENŢIE de specialitate clin al patrulea. capitalei franceze, pe strada Rivoii. O femeie cu piciorul în ghips îsi intitulat „Armata de mercenari".
cîşligă o bucală de piine ciulind din flaşnetă.
CALEIDOSCOP Cea mai mare broască ţestoasă
Nai Sipard Tcmarocn. un pescar că ţestoasă foarte rară, fără cara­
tailandez in vîrstă de 19 ani. din pace.
Butoaie uriaşe zervor din beton ar­ Saliara se înlilnesc Ciumpona, era să cadă în apă dc Aceste broaşte ciudate, cele mai
mat cu o capficilnte cu curenţi umezi şi turnire: in plasa sa se zbatea un mari dintre broaştele ţestoase ma­
fştili că în multe de peste un milion caizi de aer din sud îngrozitor monstru marin... El avea rine, sînt pc calc de dispariţie. Din
ţări există butoaie u- lilri. şi cu curenţi reci din 2 m lungime, aproape 1 ni lăţi­ 1558 încoace au fost prinse in total
riase ? Astfel, de pil­ Uneori, chiar şi Arctica. De aici, ma­ me. iar grosimea sa era de 1 m. 40 de asemenea broaşte. Broasca
dă, intr-un oraş sa­ rîurilc adevărate sele de aer se în­ Pielea dc pe spinare se asemăna prinsă de pescarul lailandc2 este,
xon (R.F.G.) există şi care curg în împre­ dreaptă spre vest şi cu cea a crocodilului, fiind insă pare-sc, una dm aceste ,,fosile vii"l
astăzi un butoi cons­ jurimile oraşului sc transformă in lai- fără solzi. Capul era asemănător cu Cercetătorii dc la Institutul zoo­
truit in anul 1725 şl Mendoza devin rîuri func si uragane teri­ al broaştei tcsLoasc. dar sc termina logic dm Kuala-Lumpur (Birinama)
care nre o capacitate de vin. Fabricanţii, bile, care se năpus­ cu un cioc ascuţit. Animalul cîn- încearcă să prezerveze această spe­
dr 225.000 litri. La slrăduindu-sc su păs tesc asupra insulelor cie. Ei strîng ouă de broaşte ţestoase
Chiraqo se află un troz.c preturile ridi­ si litoralului din re­ lărea o jumătate dc tonă.
butoi de 200.000 li­ cate, aruncă vinul in giunea continentului De îndată cc s-a publicat fotogra­ fără carapace ji le pun la clocit în
tri. Acesta a fost rîuri atunci cind <-• american. fia monstrului, misterul a (ost lă­ instalaţii speciale. Cind din ouă ies
confecţionat special xistă o supraproduc­ broscuţele, le cresc pină ce prind
pentru expoziţia in­ ţie. O lim piada murit - pescarul prinsese o broas­ puteri. apoi le dau drumul in mare.
ternaţională de vi­ Pescarii localnici
nuri. In 1306, Unga­ povestesc că în ase­ colecţionarilor
ria şi-a sărbătorit un menea cazuri, peştii
mileniu de exislenlă din apă se îmbată $» ...Recent, in orăşe­
sî în cinstea acestui sînt prinşi cu o a mai lul Halingen din Ger­
eveniment, fabricanţii mare uşurinţă în pla­ mania occidentală, a
de vin au prezentat sele pescarilor. avut loc o „olimpia­
un butoi do l.OOU.OOO dă a colecţionarilor
lilri. In interiorul lui Pafria de capace de la stic­
funcţiona un resiau- le de bere”. La a-
ranl cu orchestră. uraganelor ceasiâ „olimpiadă"
Dar toate recordu hu participat peste ELVEŢIA. —
rilc au fost bătute de „Isabello" si ,, Flo­ 360 de colecţionari Compania france­
oraşul argentinian ra”, „Carrie" şi „Fm- din Elveţia, Austria, ză „Air France" a
Mendo/a. Aici exis­ ma" — Jislo de nume Olanda, Franţa, Itel- dăruit cu ocazia
ta cel mai mate re­ pe care oamenii de (|ia si Republica Fe­ „săptămînii fran­
zervor de vin din silinţă le dau uraga­ derală Germană. Cu cezo", grădinii zo­
lume. In alară de rî- nelor pustiitoare de arest prilej, colecţio­ ologice din liasel
(ova butoaie, (iecare pe litoralul vestic al narul Maus Meixnrr un ghepard din
cu o capacitate rle Atlanticului, creşte din SluUqar! a pri­ Iv'cnya.
peste 100.000 litri, ia an de an. Încă nu de mit medalia d'' aur
Mendoza există si cel mult, majorilaiea a Olimpiadei. In 25 In foto : — Ti­
mai mare butoi rle meteorologilor con­ de ani. el a sirius nerele gazde nle
lemn din lume, în siderau că aceste 2.6.500 de capace de acrului dăruind
care încap 300.000 de frumoase fără mimă ne toate cele cinci pe „Concorde",
litri. Zi şi noapte, se nasc undeva în continente. Printre ghepardul din Ke­
prin ţevile groase Oceanul Atlantic. Dar rarităţile colecţiei sa­ nya, directorului
montate deasupra un meteorolog fran­ le se numără rapare grădinii zoologice
străzilor, se scurg cez., după ce a stu­ din Laponia şi din din Uascl.
sure acesi re/on'or diat ani de-a rîndul Australia. Tof la <v
rîi)r■ le de vin. In fie­ clima regiunilor ves­ r castă originală ma­
care 24 de orc. pes­ tice ale Africii, a e- nifestare. colecţiona­
te Străzile din Men- mis ipoteza că ele rul Schneuler a pre­
rloza se transportă provin din regiunile zentat o culegere de
500 000 lilri de vin de desert care încon­ 40 000 de etichete,
nou. Recent, in ocest joară lacul Ciad In provenite dr la 4.500
oraş a apărut un nou aceste locuri, masele fabrici dc bere dm
lac de vin — un re­ fierbinţi de aer din 118 ţâri.