Page 106 - 1965-10
P. 106
PAGINA 4
DRUM UL SO C IA LISM U LU I N r.337I
PREZENŢE ROMANEŞTI
FRAGA 30 - Corespondentul
Agerpres. A. Liţă, transmite :
Intre 11 şi 29 octombrie s-au
desfăşurat la Fraga lucrările sim
pozionului internaţional pe te
ma evaluării proiectelor indus
triale. Simpozionul a fost orga
nizat de Comitetul pentru dez
Vizita delegaţiei militare române vietnamul de sud : Amănunte în legătură Studenţii străini critică voltare industrială al O. N. U.
(C.I.D.).
La. simpozion au participat spe
in Iugoslavia cu atacul torţelor patriotice de la Da Nang politica S.U.A. în Vietnam cialişti din 36 de ţări din Europa,
şi Republica Dominicană Asia, Africa şi America, precum
şi reprezentanţi ai organizaţiilor
BELGRAD 30 — Corespondentul terilor şî subofiterilor-telinicieni şi însuşi locotenent-colonelul Georgo economice internaţionale. Au fost
navală si Ciu-Lai
Agerpres, N. Plopeanu, transmite: institutul de hidrodinamică Bauman, conducător al unei baze de WASHINGTON 30 (Agerpres). —
Conlinuîndu-$i vizita in R. S. F. din Zagreb. Comandantul regiunii elicoptere, iar rezultatele obţinute au In cadrul unui program televizat prezentate 107 referate.
Iugoslavia, delcqalia militară româ militare Zagreb, general-colonel Ivan SAIGON 30 (Agerpres). — fost considerate ca „excepţionale". al companiei „Columbia Broadcasting Din partea Republicii Socialiste
nă condusă de qeneralul de armată Rukovina, a oferit în cinstea dele Agenţiile de presă dau noi amă Asemenea termeni nu sînt exageraţi, System" organizat la Washington şi România a participat Sică Gheov
Loontin Sălajan, ministrul Forlelor gaţiei un prînz care s-a desfăşurat nunte în legătură cu atacul prin sur deoarece, potrivit unor statistici a- legat cu alte capitale, printre care
Armate ale Republicii Socialiste Ro Snlr-o atmosferă prietenească. După- prindere al forţelor patriotice viet mericane oficiale, pierderile suferite Londra, Paris şi Cvudad de Mexico
mânia, a vizitat în cursul zilei dc amiază, oaspeţii au vizitat oraşul. nameze asupra bazelor militare de în urma celor două atacuri se ridi prin intermediul satelitului de comu
vineri o mare unitate de tancuri, Simbătă, delegaţia militară româ la Da Nang şi Ciu-Lai. După cum că la peste 18 milioane de dolari, iar nicaţii „Early Bird", politica Statelor
Centrul şcolar şi de pregătire a ofi- nă a vizitat un regiment de transmi relatează comandantul aerodromului 47 dc avioane şi elicoptere au fost Unite a format obiectul unor aspre
siuni. In aceeaşi zi oaspeţii au ple de la Ciu-Lai, Leslie Brown, atacul a distruse. critici din partea unor studenţi stră
cai spre Ljubliana. La sosire în o- fost întreprins numai de două deta Atacurile forlelor patriotice au ini. Trei personalităţi americane dc
raş, ci au fost întimpinaţi de generol- şamente de partizani. Aceştia au reu provocat reacţii la Saigon. Jn tot tim seamă au avut de răspuns criticilor
Sesiunea Consiliului locotencnt Rade Pehacek, coman şit să se Infiltreze pe aerodrom şi să pul zilei de vineri avioanele ameri şi întrebărilor: fostul preşedinte Ei-
şcnhower, şeful delegaţiei S.U.A. la
cane, venite de la baza din Guam, au
dantul districtului militar Ljubliana,
aşeze încărcăturile de exploziv sub
Edo Brainik, membru al Vecei exe avioanele şi elicopterele aflate aco efectuat numeroase raiduri, bombar- O.N.U., Arthur Goldberg şi consilie
F, D. I. F. cutive din Slovenia, Marian Pepina, lo. Partizanii au acţionat extrem de dînd masiv un sector situat la 40 km. rul juridic al preşedintelui John
son, Thurgood Marshall.
de Saigon, unde se presupune că se
preşedintele Vecei orăşeneşti. Mjem-
rapid, astfel că forţele americane nu
brii delegaţiei au vizitat una din fa au reuşit să intervină dccit în ulti află amplasate mari unităţi ale for Potrivit relatărilor ziarului „New
SALZBURG 30 (Agorpres). — bricile combinatului de utilaj electro ţelor patriotice. Intr-o singură zi au York Times", „pentru telespectatori
Intre 26 şi 29 octombrie s-a desfă mul moment. Operaţia, aşa cum a fost trase mai multe dc 1.100 obuze, a fost clar că politica externă a pre
şurat la Salzburq sesiunea Consiliu nic „Iskra". Apoi delegaţia a plecat fost ca concepută şi executată, este iar elicopterele au efectuat 3.250 de şedintelui Johnson nu este acceptată
lui F.D.l.F. Au participat 157 repre la Bled. apreciată ca „remarcabilă- de către raiduri. de tînăra generaţie din alte ţări".
zentante ale organizaţiilor de femei Simbătă dimineaţa, partizanii au Studenţii, arată ziarul, şl-au îndrep
din 60 de ţări. Ordinea de zi a se întreprins puternice atacuri asupra tat atacurile în special împotriva po
siunii, care a marcat si cea de-a 20-a unei baze situate la 15 km. dc Da liticii S.U.A. în Vietnam şi în Repu
cuprins următoarele rapoarte: învă LUCRĂRILE SESIUNII 0. H. ti. Nang, retrăgîndu-se după ce au pro blica Dominicană. Majoritatea între
aniversare de la crearea F.D.l.F., a
bărilor puse au arătat că această in
vocat din nou pierderi serioase for
ţămintele primilor 20 de ani de ac- ţelor americane. In acelaşi timp, a tervenţie estQ considerata ca „nejus-
livitate a F.D.l.F. şi perspectivele sa fost atacată şi tabăra forţelor specia lificată din punct de vedere moral şi
le pentru viitor,* Participarea femei in terv en ţia rep rez en ta n tei ţă rii n o astre le guvernamentale şi americane dc incompatibilă cu principiile autode
lor la lupta pentru pace şi indepen la Piei Me. terminării".
dentă naţională; Lupta justă a fe NEW YORK 30 — Trimisul special generaţii: statele, guvernele, inst-ltu-
meilor vietnameze împotriva agresi Agerpres, Nicolae Ionescu. tronsmite: ţiile de formare, organizaţiile cultu
unii americane, pentru independen Vineri seara a fost adoptat în una rale şi de tineret, familia etc.**.
tă şi pace; Iniţiativele de luat pen nimitate proiectul Declaraţiei cu pri In încheiere, Mia Groza a arătat,
tru a contribui la crearea condiţiilor vire la promovarea în rîndurile ti printre altele, că „spiritul de colabo
neretului o idealurilor de pace, res
permitînd femeii să îmbine sarcinile pect reciproc şi înţelegere între po rare care a dominat în cursul lucră
sale de mamă. cu cele de muncitoa poare. Desfăşurate înlr-o atmosferă rilor Comisiei ca şi modul în care
re şi cctăleană. declaraţia a fost adoptată atestă po
de colaborare, lucrările Comitetului
In cadrul discuţiilor au luat cu- pentru problemele sociale, culturale sibilităţile care există pentru a duce
vînlul numeroase delegate, printre şi umanitare consacrate acestei pro la bun sfîrşit o operă dacă cxi6tă do
care Suzana Gîdea, preşedinta Con bleme au demonstrat importanta deo rinţa de a acţiona spre binele comun,
siliului naţional al femeilor din Re sebită pe care reprezentanţii tuturor ţinîndu-se seama de interesele fiecă
publica Socialistă România. Cuvîn- ţărilor o acordă documentului ela ruia. Felul în care s-au desfăşurat lu
tarea reprezentantei noastre a fost borat, care îndreaptă atenţia lumii crările noastre ca şi rezultatu1! obţi
primită cu mult interes. conlesnporane spre generaţia care va nut constituie cel mai bun omagiu
In cadrul sesiunii au fost adopta- fi chemată în viitorul apropiat să pe care noi toţi J-am fi putut aduce
le un Mesaj către femeile din lumea conducă doslinc-le omenirii. Organizaţiei Naţiunilor Unite cu
întreagă şi o Rezoluţie în problema După vot a luat cuvîntul reprezen prilejul aniversării a 20 de ani de
vietnameză. tanta lării noastre Mia Groza. Expri- existentă".
După această intervenţie lucrările
mindu-şi satisfaclia in legătură cu a- şedinţei de vineri după-amiază s-au
dopîarea declaraţiei, ea a subliniat, încheiat urmînd ca luni dimineaţa
printre altele, că propunind elabora reprezentanţii altor ţă:l să ia cuvîn
Forţa (ie pace a 6 J.U . rea unui asemenea document, dele tul în baza dreptului de explicaţie la
gaţia română a fost convinsă de im vot pentru a-şi exprima satisfacţia
In Cipru se menţine portanta pe care o are la ora actua în legătură cu adoptarea documen
lă promovarea în rîndurile tineretu tului.
atîta timp cit situaţia lui a idealurilor de pace, de respect Potrivit normelor procedurale, tex
reciproc şi de înţelegere între po
poare. tul declaraţiei urmează să fie prezen
tat spre aprobare şi şedinţei plenare
o cere ,,Această declaraţie, a subliniat vor a Adunării Generale. Dar felul în ca
bitoarea. vine să se adauge celorlalte re s-au desfăşurat lucrările in Comi
declaraţii do foarte mare importantă
NEW YORK 30 (Aqerpres). — adoplale de.Naţiunile Unite, cum sînt sie şi unanimitatea cu care a fost a-
Intr-o declaraţie făcută la sediul doptnt documentul ne îndreptăţesc
Organizaţiei Naţiunilor Unite, un pur cele privind drepîurile omului, acor să facem afirmaţia că oficializarea
tător de cuvîni al delegaţiei enqle- darea independentei ţărilor şi po declaraţiei de- către Adunarea Gene
poarelor coloniale, eliminarea tutu
la O.N.U. a relevat că guvernul ror formelor de discriminare rasială, rală va constitui, un nou prilej de
britanic este de părere că forţa de drepturile copilului". subliniere unanimă a importanţei şi
pace a O.N.U. în Cipru trebuie să fie „Astăzi, cînd asistăm la transfor oportunităţii ei.
menţinută atîta timp cit situaţia din mări profunde care au loc în diferite
insulă o cerc. Această precizare a regiuni şi diferite ţări ale lumii, la
fost făcută ca răspuns la anumite in afirmarea entităţilor naţionale, a in
formaţii apărute care arată că secre dependentei şi suveranităţii egale a
tarul general al O.N.U., U Thant, in statelor, declaraţia apare ca un do
tenţionează să nu mai recomande cument de mare importantă. Sensul
Consiliului de Securitate prelunqirea ei major li este conferit de princi
mandatului forţei O.N.U. în Cipru piile pe care le conţine şi care tre
după data do 26 decembrie, cînd îi buie să slea la baza formării noii ge
expiră mandatul din lipsă de fon neralii, pentru ca aceasta să-şi poală
duri. După cum se ştie, forţa de pace îndeplini sarcinile acluale co si cele
a O.N.U. în Cipru este finanţată prin care vor reveni miine cînd ca va
contribuţiile volunlorc ale ţărilor ca lua locul nostru în slafela vieţii".
re o compun. In prezent fondul rlc In continuare, roproz.enlania ţării
întreţinere al acesteia înregistrează noastre a subliniat imporlanţa conju
un deficit de aproape şapte milioane gării eforturilor „tuturor factorilor
dolari. responsabili pentru formarea tinerei
0 declaraţie a P.C. din Uruguay
MONTEVIDEO 30 (Agerpres). — Declaraţia subliniază în continua
Comitetul Executiv al CC. al Par re cu introducerea de către guvern
tidului Comunist din Uruguay a dat a „măsurilor excepţionale dc secu
publicităţii o declaraţie în care, ana- ritate" a constituit o încercare de o
lizînd evenimentele din ţară, arată crea atmosfera necesară pentru a-
că „ultimele două săptămîni (după doplnroa planului economic, avanta
instaurarea „măsurilor exccplionale jos latifundiarilor si capitalului stră
de securitate- — NR) au dovedit in. Aceste măsuri au constituit o
spiritul combativ, fermitatea şi uni concesie făcută imperialismului stră
tatea mişcării muncitoreşti şi a între in si un stimulent, pentru acţiunile
gului popor". Clasa munciloare şi grupurilor complotiste, se spune în
întregul popor au oblinut o primă declaraţie. Partidul Comunist chea
victorie în lupta împotriva claselor mă pe oamenii muncii la unitate şî
guvernante, întrucît a fost impusă coeziunea tuturor forlelor progresis
eliberarea a sule de deţinuţi, sindi te şi democratice ale ţării în lupta
catele au obţinut permisiunea de a pentru anularea imediată a „măsuri
tine prima lor adunare iar autorită lor excepţionale de securitate", eli
ţile au fost nevoite să ducă tratati berarea tuturor celor arestaţi, repri
ve cu privire la revendicările econo mirea la lucru a muncitorilor conce
mice ate oamenilor muncii, se arată diaţi şi satisfacerea revendicărilor
în declaraţie. economice ale acestora.
încheierea convorbirilor
lui Wilson la Salisbury
SALISBURY 30 (Agerpres). — ce nutresc asemenea iluzii nu fac
După aproape o şăpiămîna dc decîl să-şi piardă timpul’'. Wilson
discuţii obositoare, încheiate vi a menţionai că aceoslă hotarîre a
neri seara — după cum afiTmă a- adus-o şi la cunoştinţa principali
genlia France Prcsse — prinlr-o lor lideri ai ponorului Zimbabwc
adevărată lovitură de teatru, pri — Nkomo şi Silhole — pe care
mul ministru britanic Harold i-a sfătuit, totodată, „să adopte o
Wilson a părăsit sîmbătă diminea poziţie mai realistă”. Primul mi
ţa capitala sud-rhodesiană, pur- nistru englez a afumat că „gu
tînd în bagajul său o propunere vernul meu nu este de părere că
concretă: oferta lui Ian Smith (de în condiţiile existente în Rhode-
fapt, o contrapropunere la iniţia sia, poate şi trebuie să fie insti
tiva britanică privind crearea unei tuit astăzi, sau mîinc, un guvern
comisii însărcinalc cu elaborarea al majorităţii. Pentru aceasta, mai
unei noi Constituţii) viz.înd crea este necesar un timp care să a-
rea unei „comisii regale unite" rate că Constituţia Rhodesiei, cu
care să hotărască dacă actuala unele modificări, poale fi viabilă".
constituţie, cu modificări aduse Premierul Wilson a ţinut, totuşi,
după proclomarca stalului inde să orale că, în cazul unei acţiuni
pendent rhodosian, este sau nu ac unilaterale, guvernul britanic va
ceptabilă Rhodesiei. fi obligat să adopte o serie de
înainte de plecare, pe aeropor măsuri economice, potilice şi con
tul din Salisbury Wilson n făcut stituţionale şi că „nu trebuie să
o amplă declaraţie în cursul u- existe nici un dubiu asupra efica
ncl conferinţe de presă în care, cităţii acestora”. El a adăugat că
după ce a precizat — matematic — în afnră de aceste măsuri trebuie
că a conferit cu 126 de reprezen avută în vedere o acţiune colec
tanţi rhodcsîeni „de diferite ten tivă în cadrul Naţiunilor Unite,
dinţe", a ţinut să sublinieze, in în cazul unui act ilegal din partea
primul rînd, că este exclusă orice Rhodesiei de sud, întrucît „Marea
intervenţie militară din partea Ma Britanie — chiar dacă ar dori, nu
rii Britanii în vederea soluţionării ar putea împiedica o asemenea
problemei sud-rhodesicne, că „cei acţiune".