Page 13 - 1965-10

1 Biblioteca u n i. —r
Regională ;

Hunedoara-O*'-'3 PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI*Ă I

Al COMITETULUI REGIONAL HUMEflOARA AL P.CP.’ŞI AL STATULUI POPULAR ROTAI VIAŢA DE PARTID

m Primirea de noi

ANUL XVII. NR. 3348 MARJI 5 OCTOMBRIE 1*65 4 pagini, 25 bani
membri —

TOAMNA o sarcină
permanenţă

PE OGOARE
Postul de

Măsuri pentru grăbirea corespondenţi

eliberării terenului vărat orăşel in care eleganta şi culoarea noilor blocuri se îmbină armo­ voluntari
Pentru constructorii
de maşini-unellc din Cuqir. s-a construit un ade­
nios. " I ne informează
ln toamna acestui an Tn raionul Alba sint Foto: I. TEREIC
unităţile agricole socia­ si unităli care au ră­
liste din raionul Alba mas in urmă cu recolta­
urmează să cultive cu tul cartofilor. La coope­
gria după -cartofi, sfe­ rativele agricole din To- I
clă de zahăr şi porumb toi şi lierghin mai sînt
o suprafaţă de circa încă Lupralele însemnate ŞTIRI ■ INFORMAŢII ■ ŞTIRI ■ INFORMAŢII
2000 ha. Din cauză că de recoltat. Consiliile de I
starea de vegetaţie a a- conducere din aceste u-
cestor culturi este intir- jiitiili, cu tot ajutorul
ziată, fapt ce provoacă acordai, neglijează orga­ = m trenul La b a ra jul hidrocentralei
greutăţi în efectuarea la nizarea muncii in condi­
iimp a însămmtărilor, ţii mai bune. „G h eo rg h e G h e o rg h iu -D e j"
consiliul agricol raional Cea mai mare supra­
a întreprins o serie de faţă ce trebuie eliberata Stăteam la Icieastra vagonului
acţiuni menite să evite este ocupată cu porumb. I şi pliveam aevea. Locul dc vis- A fost atinsă înălţimea finală de 15 m
orice întirziere. Cadrele In această direcţie con­ ă-vis era ocupat dc un băietei dc
de specialişti din cadrul siliul agricol raional a vreo şapte ani. In compartiment
consiliului au studiat la întreprins o acţiune dc se mai allau un bărbat şi două De pe şantierul hidrocentralei opera unele retuşuri proiectelor coca
fata locului starea de verificare -a tarlalelor si temei. Una din ele, mama băia­ „Gheorghe Ghcorghiu-Dei''. corespon­ ce a dus Ja economisirea a peste
coacere a culturilor de o îndrumat condu.:er;le dentul Agcrpres pentru reqiunea Ar­ 30.000 m.c. boton. Jntr-un mod inge­
pe suprafeţele ce se vor cooperativelor să elibe­ tului, avea în braţe un sugar. Nu geş. I. Bociu, ne informează că pînă nios a fast rezolvată $i problema aşa-
însămînta cu griu şi in reze în primul Tind su­ ne cunoşteam unii cu alţii. in luni constructorii au turnat pes’c numitei tor mici lă li a betonului. Con­
funcţie de aceasta au prafeţele ce urmează a compartiment era linişte. Dc o 445.000 mc. beton, făcînd ca unul comitent cu aplicarea unui complex
întocmit, împreună cu fi insamînlale cu griu. jumătate de oră, dc chid nc-am dintre platouri să atingă înălţimea de măsuri de prerăcire a agregatelor,
consiliile de conducere La Cstci. Cricău. Teius urcat in tren. nimeni nu a scos iinală de 165 metri.
ale cooperativelor pla­ şi alte unităli recoltatul măcar o vorbă. cim?ntu)ui si apei. se foloseşte un
nuri operative pe zile porumbului se face pe Ajungem la Bănită. Omul de Pcrfcctionind soluţia Institutului ce sistem dc răcire cu serpentine mon­
penlru lucrările de pri­ lingă mine îşi aprinde o ţigară şi studii şi proiectări hidroenergetice, tate in cornul barajului In acest fel,
mă urgentă. Astfel, la Ciu­ parcele şi toate lucrările mă serveşte. de-a construi acest zăgaz al apelor cu se elimină posibilitatea apariţiei unor
fisuri, rezultate din diferentele
d9
tei, Henig.Vinlul de J >s dc cules, transport şi - Fumaţi ? dublă curbură, cca mai economicoa­ temperatură, si se asiaură darea în
si alte cooperative reent- eliberarea terenului de să in condiţiile naturale existente, exploatare a barajului cu un an mai
Peisaj industrial Tea cartofilor s-a termi­ coceni se fac concomi­ - Nu, mersi - li răspund. specialiştii de ne şantier au scos în devreme.
oferit dc Prepara- nat, iar terenurile eli­ tent. Călătoriţi departe ? mă în­ evidentă noi rezerve In urma unor
(ia cărbunelui din berate au şi fost însă- treabă. calcule si experimentări, s-au putut (Aqeiv*-S|.
GIURGIU NICOLAE
Lupeni. mintale. In felul acesta (Corespondentul ziarului - La Simcria. A M — 1, un nou exploziv
s-a procedat si la recol­
COMERŢUL Fot of V. ONOILÎ tatul sfeclei. .Drumul socialismului") I
- Avem aceeaşi destinaţie, con-
S itu a ţia ins& anm ţarilor (9c to am n ă pentru industria minieră
..AM-l" este un nou exploziv folosit în industria noastră minieră.
[la d ata de 4 octomha*ic a. c. Rezultat al cercetărilor întreprinse de Institutul dc cercetări miniere el
SI SEZONUL rilor să impulsioneze ritmul lucrărilor la semănatul qrîului sl secarei. i l se obţine dinlr-un amestec de azotat de amoniu si motorină. Produsul •••
Timpul bun din ultimele zile a permis cooperatorilor şi mecanizato­
caracterizează printr-o marc insensibilitate, care-i conlcrâ o siguranţă
Cele mai bune rezultate au fost înrcqistrate fn unităţile aqricole socia­ tinuă el. Silit miner, lucrez Io ridicată în operaţiile de transport şi manipulare.
AM-l şi-a qâsit o larqă întrebuinţare şi în industria materialelor
do
liste din raioanele Brad şi Alba. Orăşlic şi Petriîa. $/' astlel tăcerea tusese I construcţii, în economia forestieră şi în construcţia de şosele şi căi fe­
spartă. Discuţia începută devine
DE TOAMNĂ-IARNĂ Sebeş. Cu cele 40 de semănători alo S.M.T. Dobra au fost insămintato tăinuiri. Tovarăşele din ţaţa noa­ rate. El a fost experimentat cu bune rezultate în carierele dc calcar ale
Un ritm necorespunzător există însă în raioanele llia,
interesantă Ne facem mici des­
fabricilor de ciment de la Turda şi Bicaz. la minele din Tcliuc şi Ocnele
ieri in raionul llia numai 89 dc hectare. De asemenea în raionul Orăştie.
îu ziua dc \ octombrie s-au insămintat doar 164 ha, iar în raionul Sebeş stră ne privesc cu dezaprobare. I Mari. in saline. (Agerprcs).
340 ha. Trecem cu vederea acest lucru.
Deşi vremea se mal menţine cială .regională.., *4 .intervină din Orqanizatiile de parlid şî sub conducerea lor consiliile de conducere
caldă, loamna îşi face lolusi sim- timp pentru a evita golurile in din cooperativele SqYftbîe; ; specialiştii $1 mecanizatorii sînt-J«hemati să ia Du va cile t*a opriri. tn comporţi- 1 Şezătoare literară
ti(<1 prezenta. Verdele copacilor a aprovizionare*. - - toate măsurile pentru terminarea grabnică a insâraintărilor dc toamnă.
căpătai culoarea arămie, iar di­ Dinlic unităţile comerciale, cea nul dintre ei avea o ţigară din i Cu prilejul „Săplămîniî poeziei", De la Comisia
mineţile şi serile isi au răcoarea mai marc afluenţă o cunosc în a- care ieşea un turn innccâcios. In- ieri după-amiază a (ost organizată la
lor Sini senine suficiente care să ceste zile cele care desfac lequ- trerupem discuţia şi-i măsurăm clubul Siderurgislul din Hunedoara
Îndrume bunii gospodari să se pre­ melc si fructele. Lucru firesc dacă din ochi pe noii veniţi. Acelaşi I o reuşită şezătoare literară. Si-au dat Electorală Centrală
gătească penlru a întîmpina sezo­ avem în vedere că aproape fieca­ lucru îl tac şi tovarăşii de pc concursul poeţii Tiberiu Utan. Con-
nul rece cu cămara plină. Acest re gospodină îşi pregăteşte con­ banca alăturată. Trec cîteva cli­ slantin Abălută, Gheorghe Radu Chi- ln ziua de 4 octombrie, Comisia C-
lucru se fa:c simţii îndeosebi in serve pentru iarnă. La aceasta pe. Femeia care avea copilul în i rovici şi losif Naghiu. lectorală Centrală pentru alegerea
unităţile comerciale. Aici alluen- mai adăuqăm şi sarcina unităţilor braţe tuşeşte, şi ii priveşte de­ TINCUŢA BUSUIOC unui deputat In Marea Adunare Na­
ta oc cumpărători creşte neconte­ O.L.F. pentru asiqurarea pc lot zaprobator pe cei doi bărbaţi ca­ corespondentă ţională s-w întrunit în şedinţă de lu­
nit Au căutare mai ales Icqumrle timpul iernii a unor cantităli de cru, sub preşedinţia tovarăşului A-
si fructele care vor fi conservate produse aqroalimentarc solicitate re turnau. Celcristuî cu pricina vram Bunaciu, preşedintele Comisiei.
pentru iarnă, cil si articolele de de masă de cumpărători. sesizează. îşi dă scama că cele In Editura Politică Comisia electorală a adoptat hoiă-
îmbrăcăminte si încălţăminte a- In această direcţie U.R.C.C. a două temei nu suportă tumul. rîri, potrivit Legii nr. 9/1952, în le­
decvate. inlrepnns' o serie de acţiuni. Au Deşi abia aprinsese ţigara o a apărut: gătură cu alegerea unui deputat in
Satisfacerea acestor cerinţe do lost încheiate contracte de livrări stinge. Acest amănunt I au se­ circumscripţia electorală vacantă nr.
sezon este direct influenţată do penlru cartofi, ceapă, varză, roşii, sizat tofi din compartiment. Ime­ Geografia Foamei — 12 Bercsti, regiunea Galaţi, care va
modul în care orqanizatiile comer­ arcei, vinete, rădăcinoasc ctc. cu diat. gestul ceferistului este ur­ avea Ioc la 28 noiembrie a c.
ciale din regiune au silul să se o seric de unităli aqricole din re­ mat şi dc minerul care turnase Dilema braziliană:
Drcqăteasră, de măsurile luate pen­ giune cît si cu furnizori din alte vreo trei ţigări.
tru asiqurarea aprovizionării a- regiuni. Cu grijă au fost pregătite - Iertaţi, nu am ştiut că vă su­ pîine sau oţel
bunciente pe toată durata sezonu­ $i continuă pregătirea silozurilor pără tumul - se scuză cel dm
lui de toamnă — iarnă cu produ­ care vor păstra pe timpul iernii urmă. Am ieşit tocmai acum dm de JOSUE DE CASTRO
ce alimentare si nealimentare. aceste produse. Semnarea aranjamentului
Pregătirile si măsurile pentru Avînd însă în vedere' că în a- mină şi acolo nu intru nimeni Autorul, om de şliintă brazi­
buna aprovizionare a populaţiei în nrovîzionarea cu legume s-au ivit nici măcar eu o tiaară. In adine lian dc reputaţie mondială, fost de colaborare
perioada sezonului rece a consti­ în acest an unele deficiente lega­ nu c voie să se turneze. preşedinte al F.A.O., prezintă
tuit si tema analizei reccntpi şe­ te de ritmicitatea livrărilor, de - V-nti obişnuit ? îl întrebă u- condiţiile de muncă şi de viată ştiinţifică şi tehnică
dinţe a Comitetului executiv al cantitatea si. calitatea lor se im­ nul din celei işti. din diferite reqiunl ale Brazi­
Sfatului popular regional. Conclu­ pun încă de pe acum măsuri care - Da. dar cînd ies la „zi" tu­ liei. Meritul lui Josue dc Cas-
ziile desprinse au arătat că în să impulsioneze acţiunile între­ rnez f.ioară după ţigară lro constă in faptul că el nu între Consiliul Superior
'bună parte cei chemaţi să umple prinse in vederea preqălirilor pen­ - Cum lucraţi în mină ? se limitează la studierea aspec­
cămările pentru iarnă au luat o tru întimpinarea iernii. Datoria - Să vă novcstcsc. $i minerul telor lizioloqice ale foamei, ti al Agriculturii
seric de măsuri în acest sens. U.R.C.C. si a organelor de valori­ isi scoate din nou o ţigară din l caută să scoată la iveală cau­
Orqanizatiile comerciale din re­ ficare este să impulsioneze recol­ buzunar Şi îl invită pc ceferist zele economice si sociale ale şi Ministerul Agriculturii
qiune — ne-a declarat Iov. loan tarea si livrarea cantităţilor de le­ fenomenului. De asemenea el
Pulcan. oirectorul Direcţiei regio­ gume si îndeosebi la cartoli pen­ pc culttar. l abordează problema, deosebit al Franţei
nale comerciale — au analizat ce­ tru a asigura volumul planificat si - Acolo-i locul turnătorilor, de actuală, a căilor de dezvol­
rinţele de consum ale populaţiei chiar să-l depăşească. Sarcini im­ spune acum cu convingere mine­ tare armonioasă a ţărilor ră­
Si pe baza lor au întocmit nece­ portante revin în această direcţie rul. i mase în urmă din punct de ve­ Luni 4 octombrie, la Consiliul Su­
sarele de mărfuri. Astfel, pentru raioanelor Alba. Sebeş, Oră$tie şi 80-25?. 65-752 45-552 L. DEM ETER 0 dere economic perior at Aqriculturii a avut loc
trimestrul IV 1%5 au fost atribu­ Haleq care trebuie să asigure în semnarea aranjamentului de colabo­
ite mari cantităli de mărfuri ali­ bună parte aprovizionarea cen- rare ştiinţifică si tehnică între Con->i-
mentare — orez, carne, slănină, irelor industriale Hunedoara si P liul Superior al Aqriculturii al Repu-
untură, ulei. brînzeturi, conserve Valea Jiului. I bliciî Socialiste România şi Ministe­
de carne, scmiconserv'e de peste, In acelaşi timp este necesar ca fi V) SP1 rul Agriculturii al Franţei.
l l l d b
zahăr ele. — care depăşesc eu oficiile de lequme şi fructe să tină Aranjamentul a fost semnat din
J7-56 la sută consumul realizat în o legătură permanentă cu furni­ : . : ţrele cheltuielilor partea română dc Nicolae Giosan.
aceeaşi perioadă a . anului trecuţ­ zorii din regiunile cu care s-au în­ preşedintele Consiliului Superior al
i i unele produse la care fondul de cheiat contracte penlru a se im­ Agriculturii, iar din partea franceză
marfă nu satisface dc oeplin ne­ pulsiona livrările de produse aqro- se adauqă si altele. Cuantumul chel­ oe Edqar Pisani, ministrul aqricul­
turii.
voile Dopulaliei. organizaţiile co­ alimenlarc. Eforturi deosebite tre­ POSIBILITATEA ESTOMPĂRII LOR tuielilor neeconomicoase a continu ii
merciale au intervenit penlru su­ buie îndreptate mai ales pentru In- ş i să crească de la o lună la alta din La semnare au fost prezenţi repre­
plimentarea repartiţiilor iniţiale. silozarea produselor aqroalimenta- cauză că De şantiere se mai consem­ zentanţi ai Ministerului Economiei
Cu mai multă grijă vor fi apro­ re. Nu trebuie scăpată din vedere nează. cu o frecventă oestul de ridi­ Forestiere. Ministerului Industriei A-
limentare.
Ministerului Afacerilor
vizionate în acest sezon localită­ mai ales calitatea produselor 5n- Printre înlreprindcrile care au în­ vino este in înlreqime a noastră si qice încă nu s-au luat. E vorba in cată. întreruperi in procesul tehnolo­ Externe, Comitetului de Stat al A-
ţile îndepărtate si punclele fores­ silozate. astfel incit să se evite registra: numeroase cheltuieli nepro- porneşte din ncasiqurarea unei asis­ principal de ncdescărcarea în termen gic datorită slabei orqanizări a mun­
tiere. pe cît posibil pierderile cauzale ouclive. aleetind negativ reducerea tente tehnice corespunzătoare. Locu a vaaoanclor, ceea ce a condus Ij cii. lipsei de materiale si front de pelor şi alte persoane oficiale
Creşteri importante de mărfuri de alterare pe timpul iernii. Pa­ preţului de cost, se numără si Trus­ rile de muncă nefiind controlate Irec- creşterea iimnului lor dc staţionare, lucru Dcnlru diverse meserii, din ca­ Au fost de fală Jean Louis Pons,
vor it si în sectorul texlile-îm- ralel cu impulsionarea aprovizio­ tul roqional dc construcţii. Volumul vent. cu autoritate şi răspundere, s-au cit şi datorită (aptului că vagoanele, uza unor degradări de valori mate­ ambasadorul Franţei la Bucureşti,
brâcăminte si melalo-chimic. Com­ nării este necesar să se asiqure tel mai mare de cheltuieli neecono- născut ceficicnte ce-au afectat orga­ în perioade fieevenlo. ne sosesc in rialo rezultate Drinlr-o slabă gospo­ precum si Armând Wallon, in.spcc’or
parativ cu ultimul trimestru al a- desfăşurarea in bune conditiuni $i micoase se datorează în principal no- nizarea muncii, aprovizionarea cu număr mai mare decit se prevede in dărire. prin crparea de stocuri supre- general în Ministerul Aqriculturii al
Franţei.
nului trecut fondul de marfă cres­ a des/cCerii de nroouse do piaţă respectării disciplinei de plan $i fi­ matcriaic. repartizarea oamenilor in contracte. Fiindcă în tranzite munca normative. din cauza repetatelor re-
te la aceste produse în trimestrul si in special pentru aprovizionarea nanciare. ceea ce a atras după 6ine fronturi coresDunzătoare de lucru etc. nu este orqanizată coresDunzălor, li- tăceri de lucrări. Toate acestea au A^aniamenlul de colaborare ştiin-
IV 1965 cu 40,7 la sută la confcc* de iarnă a populaţiei, acţiune care penalizări din cauza nepredării la Ţoale au condus la crearea unor de- indcă primează clortul manual in de­ condus nemijlocit la încărcarea costu­ I tificâ si tehnică între Consiliul Su­
perior al Aqriculturii al Republici
Iii, 10,5 la sută la ţesături de bum­ a început încă Ia 15 septembrie. iermen a obicclivelor executate, do- calaic Între termenele prevăzute prin trimentul mecanizării, noi nu facem rilor lucrărilor, la dublarea sau tri­ Socialiste România şi Ministerul A-
bac, 0,5 la sulă la încălţăminte ctc. Penlru a evita aglomeraţiile in t'inzi penlru împrumuluri restante, grafice si realitatea oferită de teren, fală sarcinilor, iar efectul se oglin­ plarea chiriei orare în limn supor­ qrîeulfurii al Franţei prevede .schim­
Faptul că a fost repartizat un special la produsele cu mare ce­ chirii suportate pentru ulilaje aflate la o slabă execuţie din punct de ve­ deşte fidel în cifra dc care o amin- tată pentru utilaio, la imobilizări de
fond oe marfă mai bogat clocit în rinţă — cartofi, ceapă, — este ne­ într-o lunga perioadă de stagnare, dere calitativ. Beneficiarii, in astfel lem mai sus. mijloace circulante care au «tras do- buri de specialişti pentru studii si
documentare în domeniul agricultu­
anul trecut, nu înseamnă că pro­ cesar ca O.L.F. să analizeze posi­ cheltuieli nccconomicoase determina­ de cazuri ne-au prelins remedieri, pe Foarte multe necazuri financiare se bînzi. la cheltuieli indirecte cu mult rii. silviculturii, industriei alimentare
blema aprovizionării de iarnă cu bilităţile pentru deschiderea unor te in special dc nefolosirea la în­ care trebuia să le executăm si pentru nasc pe şantiere din cauza proas­ mai mari decit cele planificate. ,
produse alimentare si nealimenta- centre volante în apropierea ma­ treaga capacitate a mijloacelor dc care am cheltuit noi sume de bani. tei exploatări a utilaielor, sju a de­ Succint, cam acestea ar li cauza­ şi economiei apelor. de informaţii
rc a fost rezolvată intcqral. Da­ rilor unităli industriale. transport şi încărcare. Stocurile su- iar pentru întîrzieri ne-au acţionai la fecţiunilor apărute din cauza întreţi­ le caro au nelerminat Trustul regio­ S ştiinţifice, tehnice si material biolo-
dc cercetare
I oir. Drecum si teme
toria organizaţiilor comerciale este Ln buna aprovizionare a popu­ pranormative create, pe care acum arbitrat. Din situaţiile noastre se poa­ nerii necoruspunzătocirn. Numai jn nal de construcţii să înregistreze un K ştiinţifică caro prezintă interes re-
de a urmări si impulsiona în con­ laţiei dc timpul iernii sînt chema­ am reuşit tn mare parte să Ic lichi­ te consiota că numai pentru înlîrzie- semestrul I a.c. s-au plătit chirii, pen­ '■olum sporit de cheltuieli neproduc­
tinuare livrarea de către furni­ te să vegheze si comitetele execu­ dăm, precum si întreruperile dc pro­ rca predării depozitului LOLA. din tru utilaje ce au stagnat. în valoare tive şi un preţ He cos» ridicai al lu­ f i c!oroc'
zori a fondului de marfă reparti­ tive ale sfaturilor populare. Ele ducţie provocate oin cauze orqaniza- Deva s-au plătit penalizări de 203.0G3 de OG,000 lei. iar neutru cele nefolo- crărilor Dacă astfel dc deficiente con­ După călătoria făcută în tară. Gd-
zat. Totodată nici un moment nu au datoria să urmărească îndea­ tonce, au qcncrat şi ele o scamă dc lei. Pentru obiectivele nereceplionate, site la capacitate. în aceeaşi perioa­ tinuă să se mai manifeste vina o I gard Pisani. ministrul agriculturii a!
trebuie neglijată activitatea de proape modul cum sînt îndeplinite cheltuieli care au încărcat preţul dc din cauza remedierilor ce mai trebuie dă. s-ou suportat cheltuieli ncecone- noa.rtă. în enală măsură, atît condu­ C Franţei. împreună cu Nicolae Giosan.
deservire din unităţile cu amă­ planurile de aprovizionare Si des­ cost ol lucrărilor. făcute, Trustul a suportat Dină acum micoase de peste 360.000 lei. Sint ci­ cerea frustului, cil si cele ale gru­ preşedintele Consiliului Superior al
nuntul. Atcnlia trebuie îndreptată facere. dacă acestea oglindesc ne­ Vorbeam la începui despre neres- cheltuieli care se cifrează la 50 000 fre care rezultă tocmai din nesocoti­ purilor dc şantiere, ale şantierelor, Agriculturii, precum si Jean Louis
mai ales spre prezentarea alrăqă- voile de consum ale populaţiei. Dedarea disciplinei de plan si finan­ lei. rea importantei folosirii utilajelor la care n-au căutat să le înlăture, nu Pons. ambasadorul Franţei la Bucu­
toare si păstrarea în bune condi- Apropierea sezonului rece pune ciare, ca despre una din principalele Urmărind balanţele încheiate de capacitate, din slaba lor coordonare s-au străduit să imprime tuturor fac­ reşti. s-au reîntors luni în Capitală,
tium a mărfurilor, spre ridicarea deci sarcini deosebit de importan­ cauze care a determinat să plătim trust, se poate observa că plata lo­ si întreţinere. Vinovaţi pentru aceas­ torilor antrenaţi în producţie un ln orum spre Bucureşti oaspeţii an
nivelului de deservire si a com­ te în fata organizaţiilor comercia­ penalizări. Efectul ei se concretizea­ caţiilor C.F.R. se rioică la considera­ tă stare de lucruri se face atît con­ soirii sănătos dc disciplină financia­ vizitat Combinatul de industrializare
portării lucrătorilor. le. Ele sînt chemate să depună ză în două variante: penalizări pen­ bila cifră de 407.000 lei, cele mai ducerea I.P.I.P.. cît şi şefii de şantie­ ră, spiritul de răspundere pprsonal a lemnului de la Piteşti, unde Ion
La acele produse, la care fon­ toate forţele pentru a asigura fon­ tru obiective a căror execuţie a în- mari sume revenind grupurilor din re, maiştrii, care liind chemaţi să le NICOLAE TUNARU Rîmbu. adiunct al ministrului econo­
dul ne marfă nu asiqură cererile dul de marfă necesar, astfel ca a- lîrziol s\ penlru lucrări date în fo­ Deva si Petroşani. Deficientele şi ca­ folosească cu pricepere si randa­ contabil şef la Trustul regional miei forestiere, a prezentat procesul
de consum, iar la altele la care provizionarea populaţiei să nu cu­ losinţă. dar nereceptionate din cauza uzele ce au generat asemenea pier­ ment. ..uită" de această datorie im­ de construcţii Hunedoara de Droductie al acestei complexe u-
necesarul n-a fost judicios stu­ noască goluri, să satisfacă în în­ unor remedieri ce mai trebuie efec­ deri sînt cunoscute, dar continuă să portantă. t nîtăti.
diat, va trebui ca Direcţia comer­ tregime cerinţele si pevoile tuate, Si într-un caz si în celălalt se manifeste pentru că măsuri ener- La cauzele pe care le-am amintit (Continuare in pag. a 3-a) (Aqerpres).