Page 15 - 1965-10
P. 15
PAGINA 3
DRUMUL SOCIALISMULUI 3348
\ f l
UNEA & BRASBRAŞOV
m
£ 3 © © 0 Q , £ \ o cawapca eartnSA.
".*2 m 9 CJ.HSkPiA COriOOA.
© f o t o l iu aocacj;
fi roTOLiu R 2 3 .
• FOnOLlU ^AT M.C
O BUCArAR)) ii fana
C A p p i O \ NAL \ÂTOA«e PlAr-
u A n b l fORHE CAMION 3 R
CARPAfl BUCE3I ere
i
ti » H
„In Partidul Comunist Român sînt primiţi cei mai înaintaţi şi mai activi oameni ai muncii,
care prin calităţile moral-poiitice şi prin întreaga lor activitate se dovedesc demni de înaltul titlu
de comunist".
(Din Statutul Partidului Comunist Român). In fotografie: Dispensarul diu comuna Sintăruăria Oilea
Partidul nostru manifesta o preo pregătitei, tovarăşa Farcas a fest in briqada dc Ia Ule$ există în acti
cupare neîntreruptă pentru întărirea primită nu de mult ca membră u vul fără dc parlid mulţi cooperatori
riiulurilor sale, pentru îmbunătăţirea Partidului Comunist Roman. hor nici, cinstiţi din rîndul cărora pu
iietiviidlii organizatorice si politico, Atunci cind la căminul cultural au teau fi atraşi in parlid numeroşi to
pentru ridicarea rolului si nivelului rulai filme eu un pronunţat caracter varăşi.
muncii organelor st organizaţiilor cir; educativ, biroul orqanizaliei de bază La Gurasada locuiesc alţi trei mem
partid in toate compartimentele vie a orqanizat vizionarea în colectiv a bri ai comitetului, tovarăşii Ioan
ţii politice, economice si -sociale. In filmelor rcspeclive şi discutarea lor Oarqă, Gliqor liuna si Marta liroio-
Raportul prezentai In cel de al IX-lea de căirc loti comuniştii, inclusiv no tcan. Cu toate acestea, organizaţia dc raionul Tîrgovişte, regiunea Ploieşti,
Congres al P.C.R.. tovarăşul N'icolae către tovarăşii din activul fără do baz.ă din briqada respectivă n-a pri
Ceauseşcu sublinia : ,,Grija pentru partid. mit anul acesta în rîndurilo partidu vinde pe bază de comenzi ferme
întărirea permanentă a partidului a Important este si faptul că pentru lui ducii 5 tovarăşi-
unităţii si coeziunii rindunlor sale întărirea rîndurilor partidului, mem Comitetul do partid desfăşoară o
constituie îndatorirea supremă a fie brii biroului orqanizatici dc bază muncă formală. Sint membn ai co
cărui comunist". muncesc colectiv, sc consultă si sc mitetului ea Gliqor liuna ori Marta
Indicaţiile dale de conducerea ajută reciproc, existînd o deplină u- lirctotcan care nici Ja şedinţele pro- © Planul îndeplinit ritmic © Toţi indicatorii realizaţi
partidului cu privire la creşterea r.itate de vederi in toate acţiunile qramate nu participa. Neqaliv este l © Calitatea — sarcina tuturor © Se învaţă muncind.
continuă a nodurilor comuniştilor întreprinse. lăutul că ci, nu ajută birourile or-
.sini respectate cu strictele de marea Prestigiul membrilor orqanizatici nanizatiilor dc bază. nu le îndrumă Livrarea se face fără repartiţie.
majoritate a organizaţiilor de baza dc bază a crescut mult în ultimul si nu le controlează îndeaproape stituie pregătirea profesională a
clin raionul llin. In anul acesta, n- .imp deoarece ei participă zilnic !a nici în numea du întărire a rindun După trei trimestre muncitorilor. Pe această linie a
lentia a fost îndreptolă către acelo muncă, la prăşit, seceriş. trcicriş, lor partidului si nici în celelalte ac- fost organizat în acest nn un curs
sectoare unde numărul comuniştilor transporturi, culesul recoltei ctc. Injtii. Adevărul este că acestei sar de activitate de calificare, fără scoalcre din
era mir. p^nlru ca în lierarc din rla Existînd o deplină concordantă Intre cini nu i sc acoroă importanta cuve producţie, pentru meseriile do mi
să existe nuclee de partid puternice. vorbele $j laptele lor, comuniştii şi-au nită. Du la începutul anului si pină Făcind bilanţul celor trei tri neri de cariere si artificieri, la
atras stima şi aprecierea tuturor co în prezent, la Gurasada s-a linut o mestre dc activitate, reiese că care participă ’24 de muncitori. Cu
aceasta insă problema pregătirii
0 susţinută muncă operatorilor. Acest pre.stiqiu cîştig.d „singură conferinţă educativă. Unii în cadrul întreprinderii noa-slrc profesionale, nu este epuizată. De
planul producliei globale s-a rea
membri ai birourilor orqanizaliilor dc
prmtr-o muncă susţinută, dc fiecare
7i, s a răslrint înlr-o mare măsura bază (tovarăşul Auqustm Andrica, do lizat în proporţie de 116,60 la sută, aceea, la indicaţia organizaţiei de
iar producţia marlă in proporlic
parlid, cei mai buni muncitori, în
00-3 şi i:i acţiunea de atraqerc în part io1 pildă), susţin că dc la raion nu li se de 113,07 la sută. In aceeaşi pe frunte cu comuniştii, sînt profe
trimit asemenea expuneri.
a noi membri.
Se face, dc asemenea, afirmaţia că rioadă s-an obţinui 260.000 lei be sori permanenţi ai celor mai tineri
tovarăşii din activul fără de partid neficii pp.ste sarcina planificată, in meserie. Acest lucru se reali
Acesta este criteriul principal de 150.000 lei economii la preţul de zează prin puterea exemplului per p r o d u c e ş i
apreciere a felului cum a muncit bi sint umanizaţi în colective dc stu cost. iar productivitatea muncii sonal. a ajutorului tovărăşesc, a
roul organizaţiei dc bază de la co diu a problemelor economice, că dc s-a realizat in proporţie de 106 la grijii fiecăruia pentru ceea ce face LIVREAZĂ
operativa anricolă de producţie din ci se ocupă comunişti cu o vechime sută. Inlăpluinlo aînmtilc sini ro el şi tovarăşul său. Această ac
Mlul Cimpun Surduc, raionul lini, mai marc îu parlid, că au ci înşişi a- dul muncii entuziaste depuse de ţiune se realizează în procesul 3m
pentru întărirea rîndurilor partaju numite sarcini concrete. D.ncă-i aşa, către întregul nostru colectiv, ca muncii, este de un real lolos tu
lui. De la începutul anului $\ pină in atunci unde sint rezultatele concre re, mobilizai de comunist). si-a turor, eforturile 'întregului colec-
nrezenh organizaţia dc bază aminti te ? Există printre cooperatorii din (acut din realizarea exemplară a tiv fiind îndreptate spre ridicarea [3 UT/LA7( PENTRU INDUSTRIA LEMNULUI
ta a primit în partid un număr de Cele 5 orqanizaliî de bază din raza Gurasana oameni cinstiţi. harnici, sarcinilor de plan o datorie de o- pe o treapta tot mai înaltă a pres
10 membri. Fată de posibilităţile dc de activitate a comitetului dc partid care printr-o muncă politico-educati- noarc. tigiului .mărcii întreprinderii”.
care dispune, sc poate aprecia ca (Im cooperativa anricolă Gurasada, vă mai susţinută nr putea fi primiţi Cunoaşterea amănunţită a tutu Antrenau intr-o entuziastă în
rezultatele cbtinute sini satisfăcătoa au primit în acest nn numai 5 mem in rîiulut membrilor do parlid. ror sarcinilor ce revin fiecărei sec trecere socialistă ale cărei rezul Q UTILAJE PENTRU PRELUCRAREA LEMNULUI \
Părerea instructorului
teritorial,
re, ele fiind o consecinţă a muncii bri. Dacă ţinem coama de faptul eă tovarăşul Traian Farcas, care răspun ţii si om în parte a constituit o tate sînt urmărite şi evidenţiate
politiro educalive desfăşurate dc că numărul tovarăşilor din activul fără problemă deosebit de importantă zilnic, oamenii muncesc şi inva|ă.
tre biroul organizaţiei do bază, rte dc partid osie destul dc mare, ne de alit dc comitetul de parlid de la pentru organizaţia de partid şi străduindu-se ca dc la o zi la alta
către toii ceilalţi comunişti. putem da seama că această impor- Gurasada cit si dc orqanizalia de conducerea întreprinderii. Paralel să producă mal mult $i mai bun.
De cooperatorii din activul fără de Ifinlă acţiune nu a fost privită cu bază de la Cîmpuri Surduc oslo des cu aceasla s-a urmărit în perma- Vorbind despre întrecerea sociali © PIESE OE SCN/Mâ
partid .se ocupă în permanentă co toată răspunderea. nici de către tul de semnificativă : ,,La Gurasada nenlă îndeplinirea obiectivelor cu stă nu putem trece cu vederea pe
munist cu vechime în partid, bine membrii comitetului si nici de către membrii comitetului, ai birourilor or prinse in planul de măsuri leh- cei care lună de lună se situează
preqă’ili din punct ne vedere politie, birourile ornamzaliilor ne bază. qanizaliilor fie bază n-au ştiut să se nico-organizalorico care de ase în frunte. In această şitualie se
care au avui sarcina să se îngrijeas De arest adevăr ie poli convinge apropie ee oameni. Aici nu se res menea au contribuit şi contribuie găsesc colectivul secţiei liinplă- ® PÎHZE TĂIETOARE
că de eduror'w tovarăşilor amintit;. analizind stilul do muncă al orqano- pecta întriilolul principiul muncii co la buna deslăşurare a procesului rie (şef scclie Gheorghe îga) şi
Do ''xemplu, de tovarăşa Olivta Por lor respectivi*. Secretarul comitetu lective, critica si autocritica nu sînt de producţie. Din cele 20 obiec cele alo carierelor Gura Morii şi
cos s-a ocupat îndeaproape secreta lui. iov. Anqhcl Oană dc pildă, lo stimulate suficient. Do multe ori nre- tive cuprinse în planul M.T.O. au Crisoni. Printre cei inai buni pu
rul organizaţiei dc bază Călită Iqrol, cuieşte in salul lîloş. De la începu sedintele cooperativei Octavian liuş- fost realizate pină la această dată tem aminti pe lîmplarii de mobilă
rare a indrumal-o să studieze Siniu- tul anului, organizaţia de bază exis lea nu cere părerea comitetului do un număr de 25. unnînd ca pină Nicobie llolot şi Sii 1 ii Ludovic,
tul partidului, directivele si holorî- tentă în cadrul brigăzii din sat n-a parlid in luarea unor hutăriri. la siirsilul anului să realizăm si lustruitoare* Lina Iga, cioplitorii
ri'e Comitetului Central, precum şi primit inca nici un membru de Cile probleme nu se ridică înlr-o restul de 4. Printre obiectivele în in piatră Nicolac Stan şi Victor
alte materialo caro mi ajutal-o să-si partid, cu toate că numărul comu orqamzalie de bază ! Trebuie înfăp făptuite, putem aminti instalarea Mocanu si mulţi allii. UNIUNEA REGIONALA A COOPERATIVELOR
îmbogăţească mnoslintrle, să cunoas niştilor nu depăşeşte cu mult Cifru tuit dreptul de control asupra con unei prese'Ta secţia prefabricate NICOLAE ZAIIUŢ
ducerii bjigăzii. întocmit planul de
că linia politică a partidului. Bute de 20 de tovarăşi. Mai mult chiar, din beton si a unei ben2i trans director
muncă lunar al biroului, repartizate portoare care asigură o îmbună
sarcini membrilor dc partid, desfă tăţire a cnlitălii produselor şi res PETRU ROŞCA — DEVA
şurată propaqanda de parlid si multe pectiv înlătură efortul lizic al tehnician
altele In ionic aceste probleme or muncilorîlor. Prin extinderea ex
ganizaţiile de bază au nevoie de tremităţilor treptelor la cariere cu
sprijinul permanent al comitetului de cile 5 m.. creste capacitatea a- Produse peste plan a n u n ţ a
parlid. de un asemenea sprijin care nuală de producţie cu 2.000 tone
in ultimă instanţă să le îndrume cum ciopliturii de piatră. Punerea în De la începutul anului sl pînă că recrufează candidate penfru examenul de adm i
să muncească, cum să se orienteze. funcţiune a statici de concasoarc în prezent colectivul rle munci
Or, tocmai in această direcţie exis şi sortare la cariera Gura Morii, tori, ingineri si tehnicieni d’.n ca tere în Şcoala tehnică de cosmetică, cu durata de
tă încă nuillc deficiente cu car : va precum şi construirea silozului (Ic drul Întreprinderii de industrie lo
trebui să luptăm si care influcnlcjz.ă încărcare automată, concură la cală din Brad a reuşii să producă 2 ani din Bucureşti.
neqaliv si asupra muncii de primire creşterea capacilălii de producţie o marc cantitate dc produse peste
in partid". a carierii cu 5.000 tone piatră sarcinile planificale. Cele mai bu Se pot prezenta absolvente ale liceelor, cu sau
Faptul că muncile aqricolc în co- spartă anual miesorindu-se tim ne rezultate pe această Unic s au
operaiva aqricolâ din Gurasada iili pul de încărcare. Importante ren- obţinui la sortimentele piatră fără examen de m aturitate.
sînt efor lua te la lunp. că există o nnmii la preţul fie co«d am obţi spână — '2.500 tone peste prevede
slabă participare la lucru, ca in .sec nui prin folosirea a 600 lone praf rile planului; plalră brută — 3.100 ÎNSCRIERILE se fac la SEDIUL COOPERATIVEI „JIUL"
torul zootehnic producţia de lapte de brichete (reztdun) la arderea tone, pavele — 150 tone, ealupi — PETROŞANI, STR. CONSTANTIN MILLE NR.5 PENTRU TOVARĂ
este sub posibilităţi sint consecinţe varului. Exemplele de mal sus ilu- 240 tone. î>i la secţia timplăric
ale stilului defectuos de muncă aî strează in mare măsură eficienta planul de producţie a (ost depăşii. ŞELE CARE CANDIDEAZĂ PENTRU ORAŞUL PETROŞANI Şl LA
comitetului do partid, al birourilor realizării planului M.T.O. fapt rcnKzîndu-sc in plus 14 biblioteci SEDIUL COOPERATIVEI „SOLIDARITATEA" DEVA STR. AUREL
orqanizaliilor do bază. Sporirea rom- pentru care conducerea întreprin şi 13 mese pentru radio şl tele VLAICU NR. 1, PENTRU TOVARĂŞELE CARE CANDIDEAZĂ
pctenlei acestor organe. a rapacită derii noastre îi acordă toată ateu vizor.
ţii lor dc a se orienta iust in com lui. AZARIE MACIU PENTRU ORAŞUL DEVA.
plexitatea problemelor ridicate :lc Luplînd 1)0111 rti îndeplinirea pla tehnician
viată, a rolului de conducător politic nului dc producţie, nu am srăpat Inform aţii se primesc la sediile cooperativelor
la locul oe muncă, trebuie să fie nici o clipă din vedere cn’ibVca. mai sus menţionate, cît şi la U. R .C. M. Deva, Sfr.
strins împletite cu acţiunea de în Acest importam obiectiv car'' a Din materia! economisit
tărire a rîndurilor partidului, care devenit o sarcină permanentă a Aurel Vlaicu nr. 1, serviciul personal-învătăm înf.
în ultimă instanţă vor influenta po tuturor, impune o atentie conti Colectivul secţiei timplăric s a
zitiv şi asupra ectivilălii economice nuă. Aprecierile unanime ale be angi|al sa producă unui acesta
a cooperativei aqricolc de producti'. neficiarilor, r'csleroa de la un un număr de 4 garnituri de ca
Este dc detona comitetului raional an la altul a volumului de pro- mere combinate dlu material ecr.
de partid, a biroului său de a urivi (bum solicilate *»int dovezi de ne nomi-oi. Angajamentul anual a
cu mai mult simt de răspundere pro contestat a grijii fală de cablate. fost depăşit. Pină la acostă dată
blema întăririi rîndurilor partidului, Acetsla ne creează insă obl’gal'.-i s-u realizat din mMermte economi
de a controla si îndruma mai în ca şi tn continuare să n-* stră ste <5 garnituri du camere com
deaproape I«'Iu 1 cum este tradusă în duim in aşa lei ca produsele rea binate.
viată această importantă sarcină în lizate rlo nn! să se ridice lot niai CJIEORGME IGA
scrisă in lenea oe bază a Partidului mult la nivelul exigentelor. şeful secfiei
Comunist Român — Sloiului. O condiţie deosebit dc impor- SCHINO ŞTEFOM
A. DA VID lăută în asigurare,i cnlitălii o con- ti ni p I a r
şi jocul" — melodii populare,* 7,30 pas folclor c: 14,30 Melodii du
5 octombrie 1965 Sfalul medicului. Durerile de cap; toamnă; 15,30 „Clntiim patria socia
Vedere de pe albia Jiului Românesc. Foto; V. ONOIfJ 7,45 Intermuzi dc estradă; 8,06 Se- listă" — program dc cintece,* 15,50 I ; H produce ■
lectiuni din opereta „Ţara surişu- Solişti şi I or m ti iii artistice de ama
’ul“ de Lehur; 0,30 Ciută corul de tori; 16,20 Sport; 17,15 Uverturi de
copii al Radioleleviziunll; 0.00 la
mtrrolon, melodia preferată; 10,30 estradă; 18,15 Metafore Io borta tă
Solişti dc operetă,- 11.45 Radio pri rii „Ostrovul strugurilor'; l'J.05 J S K i ^ H H L 5 TONI .
chindel,* 12.06 „Cit ii Banalul de Braţ [.a braţ cu tinereţea: 10,3U Tea
DEVA: Cineva, acolo sus mă îu- mare" — melodii populare,* 12.25 Es- tru la microfon: „Cei doi tineri din
beşu* — cinemaîogralul .Patria' ; fada melodiilor; 12.45 Caleidoscop
Diavolul deşertului — cinemato muzical; î3,<15 „Ilustrate muzira!e"i Verona"; 212J0 Arii din operete;
(Urmare din pag. 1) permite efectuarea unui control per graful „Arta"; PEROSANI: Brăţara 15.00 Voci, orchestre şi melodii — 22,30 Pagini a!e.*>c din muzica du O ARMATUL /A'0USr/?//Uf O/A/OŢEL PâWT/HL
manent al mişcării acestora. de graiicfte — cinematograful „Re muzică uşoară; t.5,30 „Luminile operă; 23,32 Melodii pe placul tu
necesar bunei gospodăriri a fonduri In viilor, pentru preintimpinare-.i publica*'; Cind Martin avea 14 ani rampei1' — înregistrări din specta turor. JOASĂ Sl /MALTA PRES/UA/E,
lor înalt riale şi băneşti ale între locatiiloc s-a preconizat extinderi*) — chiematogralul „7 Noiembrie"; colele Teatrului dc operă şi balei;
prinderi;. Iranziielor dm Deva, Pctrila, Alba LL’PCNI- Doi brVeli ca piniea caldă 1615 l’olerouri dc estradă,- 17,00 Buletine de şliri şi radiojurnale: © REMORC/ MOR’OAXE O f COLETÂP/E TRAMSPOP/}
Desigur, o astfel ne .situaţie nu se luli.i, iar ouată cu amenajarea lor *o — cinematograful „Cultural", Sl- Muzică populară interpretai* de An* 5,00; 6,00; 7,00; 10,00; 1200; ! IOD;
poale pi rprluj. Pentru ca şi mai ,*ă va tace o soclorizare st netă, ceea MERIA: Merii .sălbatici — cinema qela Puru şi Constantul l'usuirc; 16,00; 22,00: 23.50 (programul 1);
tograful „Mureşul"; ALBA IUL1A:
ne încadrăm treptat în prevederile ( e vlI uermile o mai (orespunzăloore Casa Iheordi — cinematograful 10.00 O me’odie pe adresa dumnea Q A GREGA TE ASPEPS/OME PE MERI/ A GR/C -
stabi'ile de Congresul al IX-lea al descărcare si depozitar* a maleariale- „Victoria"; Runda 6 — cinematogra voastră. Poştaş Paul Sava( 10,40 7,30; 9,00; t t ,00; 1300, 15,00, 1700;
P.C.R., cu privire la rrdurere.i pre Icr. se va meranizn o pari.' însom- ful „23 August", SEBES H.inka — „D^broge, miiulră grădină" — me 19,00; 21,00; 23,Ud; 0,50 (programul t u r a .
lodii populare; 20,30 Valsuri; 20,55
ţului rlo rost al lucrărilor si a chel nată a operaţiunilor de descărcare a cinemologralu) „Progresul"; Cro II).
luiolilor de circulaţi'’, se vor aplica vW>aiVe»)or. In scopul ureîntimpinării nică cub,ană — cinematograful Amintii),lu-ne de melodiile Iul M.v
o serio dc me<uri. keferimlu-mă la nlătilor uenalizaiuare, rezultau- prin „Sebeşul"; ORĂSTIE; lunnsik — ci rius Miliail; 21.15 Edilie radiofoni
eroa ce s-a făcut pină in prezent as nepredaren oljiectivclur din cauza re nematograful „Patria"; Parisul ve că Livlu Rebreamii 23..20 Interpreţi
aminti ucliune,i privind introducerea medierilor. s-au format comisii d- sel — cinemnlogrnlul „Flacăra" ; ai jazz-ului; 22,40 Concert de noap
unei evirlonle stricte. pe bază de li*!' nrereceptii care *e vor ocupa, cu rol HAŢEG: Spărqâiorul — mnemato- te — muzică uşoară. ✓ IHTEPRISiBEREÂ OE EXPLORĂRI MINIERE
limită, pentru preînlîmpinarea depă outin lt) zile înainte de sosirea be gralul „Popular"; Rk.AD: Joe Li
şirilor fio consum la materia’e, mano neficiarului, de lichidarea tuturor do monada — roiematograful „Steaua PROGRAMUL II: 7.30 Melodii
peră, chrltuioll indirecte Pentru re hnonlelor de execuţie. roşie": LO\E.A: Cronica unei cri populare,* 7,48 Pagini alese din mu PENTRU 24 ORE HUNEDOARA-QEVA
ducerea cheltuielilor indirecte s-an Pentru ca o seamă dc cheltuieli ne me — cinematograful „Minerul", zica instrumentală; 8.00 Ştafeta ine.
stabilit plafoane de cheltuieli, a|it productive să dispară, e necesar ca 1LIA: A 3 a rachetă — cinemato lodlilor de muzică uşoară; H,30 Mu Vremea se mcnline călduroasă
pentru lucrări ne b.v/â. cil şi pen leale conducerile şantierelor, ale gru* graful „Lumina". zică populară interpretată de Mh- cu cerul temporar noros. Viului va S'.rcda Minerului nr, 2
Iru organizări de şantiere. De ase purilor, maiştrii anlrenali in produc rioarn Precup. Niru Costache şi Ion sufla potrivit din sud şi sud-est.
menea. s-a trocul la întocmirea unor ţie să se preocupe cu mai multă siă- Albcsleaiui; 0 30 Ciulă fanfara Ra Temperatura aerului vo oscila intre ANGAJEAZÂ UN CONDUCĂTOR AUTO CARE POSEDA Şl
si l im tu comparative. pe elemente, rumlă oe organizarea muncii, de a- diodifuziunii din Leipzig,* 0.43 Scene 23 şi 25 grade ziua, Iar noaptea AUTORIZAŢIE DE MACARAGIU, PENTRU AUTOMACARA DE 5
dintre preturile de cost elective şi uro vizi.marea ri unică cu materiale, do vesele din operete,- 10.10 Vorbeşte
costuri!'* din devize ale producti i folosirea iuditioam a mecanismelor, Moscova: 10,40 Melodii de ieri şi între 8 si 16 grade. TONE, LA DEPOZITUL VEJEL.
execut do. In scornit evitării degra de acordarea unei asistente lehm* e de azi, 11.0J Răsună cintecul şi jo SE ACORDĂ CAZARE Şl SPOR.
dării materialelor s-au lichidul în în- mult îmbunătăţite Procodmdu-so ast PROGR AMUL 1: 5,06 Piese dc es cul pe meleagurile patriei; 12.08 PENTRU URMĂTOARELE 3 ZILE
tferiime depozitele intermediare de ne fel. ne şantiere S(’ va putea menţin.' tradă; 5,25 Jocuri populare; 5,45 Melodii din lilme,* 13.08 Muzică u- CEI INTERESAJI SE VOR PREZENTA LA SEDIUL ÎNTRE
şantiere, toate materialele intră în un riim constant de execuţie, desfă Muzică interpretată de fanfară; 6,15 soară cu Michaela Cotam, Georgc Vreme frumoasă cu cerul noros PRINDERII SAU LA TELEFON NR. 1560 — SERVICIUL TRANS
operă numai ne bază de bonuri de şurarea normală a lucrărilor, ceea ce Cintece de muncă; 6,35 Pe strunele
consum, iar nou! sisicvn do eviden creează si premisa sujură a reducerii chitarei; 7,15 „Drag mi-c cinlccul liunea şi surorile Kosak; 14,02 Po şi temperatura în scădere uşoară. PORTURI.
tă operativă pe solduri a materialele) cheltuielilor neproduclive. . ____^