Page 16 - 1965-10
P. 16
PAGINA 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3348
„Se află oare R.F. Germană
în preajma unei dureroase
ii
revizuiri economice?
Comentariile ziarului francez „Combat"
despre situaţia economică vest-germanâ
BONN 4 (Aqerpres) oeci că sindicatele ascunse (asa cum pro
„Se află oare Repu vor cere sporirea co cedase de fapt şi gu
Vizita în Franţa Noi atacuri lansate de patrioţii blica Federală Ger respunzătoare a sala vernul englez înainte
oc
de alegerile din
mană in preajma u-
riilor. S-a si anunţat,
nei dureroase revizu de altfel că la G oc tombrie anul trecut)
delegaţiei C.C. al P.C.R. sud-vietnamezi iri economice?”, işi tombrie reprezentanţii In plus cercurile ma
ni
in
industrii de
muncitorilor din
la
Întitulează ziarul fran
cez „Combat” un co
ficialc au dat dovadă
reuni
mentariu despre situ dustria chimică se vor Bonn şi chiar cele o-
la Dorlmund
PARIS 4 — Corespondentul Aqer Comunist, au avut convorbiri cu con aţia economică vest- pentru n-s'i formula dc urca multă gene
pres, Al. Gheorghiu. transmile: ducători ai federaţiilor oeparlamcnta- qermană, îndată după revendicările. rozitate în distribui
Delegaţia Comitetului Cenlral al le ale partidului şi ai organizaţiilor SAIGON 4 (Aqerpres).— acţioneze In aceasta regiune. In ju şi mai dirză decît în primăvara 'tre alegerile parlamenta De asemenea. qu- rea dc „caoouri pre
Partidului Comunist Român condusă locale. s*au intilnil cu conducători ai Aqenliilc de dresă continuă să rul capitalei sud-vietnameze patrioţii cută”. re din această ţară. vcrnul va trebui să electorale”, Dar drept
do tovarăşul Alexandru Droqhiei, municipalităţilor, membri ai P.CF„ ai transmită informaţii despre atacurile au aruncat în aer un tren blindat la „De ce, se întreabă autorul artico „Majoritatea cetăţeni reglementeze proble (rezultat, trezoreria
membru al Comilolului Exoculiv si Partidului Socialist Unificat si ai lansate în cursul zilei ne duminică de t‘0 mile de Saiqon. lului. dri ciuda faptului că noi am lor vest-germani văd ma minelor dc căr vcsl-qermană trebuie
nl Prezidiului Permanent. secretar al S.F.I.O., cu numeroşi oameni ai mun patrioţii sud-vielnamczi. In zona'lo Totodată,- intr-un raport transmis introdus tot mai multe din- cele mai în cancelarul Erhvb' bune şi a zăcăminte să facă faţă astăzi u-
C.C al P.C.R., care face o vizită iu cii rim localităţile vizitate, Delegaţia calităţii Lo Son din apropierea ba de aqentia de presă Eliberarea, se bune forte ale noastre în Vietnam, o .întrupare a aşa-nu- lor de petrol. Pentru nui deficit dc G mili
I ranla la invitaţia Comitetului Cen n depus ierbe de flori la monumen zei aeriene americane de la Da Nano. subliniază că în'cursul unui contra că- am escaladat violenta atacurilor mitei prosperităţi. O , a asigura protecţia a- arde mărci.
tral al Partidului Comunist Francei, tul ndicot la Arras In memoria a o patrulă dc infanterişti marini a- atac orqanizat dc patrioţi la 30 sep noastre, adversarii noştri dispreţu tocmai această pros ceslor două ramuri Pînă la noul buget,
ţ. o reinlors duminică la Paris dup«i 218 patrioli francezi executaţi de o- mericani a căzut Intr-o ambuscadă tembrie în provincia My Tho au fos'. iesc şi mai mult poziţia noastră ?”. peritate ar putea fi industriale el se va actualul deficit bu
o călătorie dc eileva zile in provin cuoanlii nazişti si la monumentul din orqanizată de patrioli. Trupele tri scoşî clin luptă 300 de militari din „Convingerea lor,, scrie Lippmann, ameninţată dacă nu vedea obliqat fie r-ă getar va trebui um
cie. In cursul accslei călătorii, mem M'Ontiqnvcn-Gohellc, închinat memo mise ulterior in reqiunea amintită au forţele quvcrnamentale. iar alţi 9 au este că americanii nu pot ciştiqa răz vor fi luate măsuri a- sporească preturile, plut prin sporirea im
brii delegaţiei au vizitat oraşele Ni- riei minerilor căzuţi în timpul celui fost atacate dc patrioli cu qrcnad-.v fost luali prizonieri. Şapte ambar boiul terestru. Or, tocmai aici răz decvote. suficient de ceea ce ar dăuna ca pozitelor. ceea re
mes. Ales. Marsilio. Arras, Lcn-, rie-nl doilea război mondial in lupla Potrivit declaraţiei reprezentantului caţiuni au fost scufundate sau ava boiul trebuie cîştiqat; în satele Viet drastice pentru a face pacităţii Germaniei constituie o nerespee-
J’.ouloqnc-sur-Mcr. precum si mai mul revendicativă si pentru liber tale. comandamentului infanteriei marine, riate $i cinci avioane americane an namului va fi hotărit sfirşitul luptei. faţă ur.ei crize ascun Federale de a concu tare a promisiunilor
te localităţi din departamentele Gard, Luni duoă-amiază oaspeţii români fost doborîle. Patrioţii 6ud-vietnamcz« Faptul esenţial, care începe să se se încă, dar reale. ra produsele similare electorale.
Houche du Rbone si Pas ele Calais. au vizitat uzinele de automobile ,,Re această unitate a suferit cele mai au capturat o mare cantitate de echi întrezărească şi din teleqraraele co Rezultatele balanţei străine, fio să acorde Oricum. 6-ar putea
Ei au luai cunoştinţă de activitatea orele pierderi de cîntl a început să pament si tehnică militară. respondenţilor americani, este că deşi de plaţi a ţ^rii sint subvenţii importante, să aibă dreptate unul
organizaţiilor locale ale Pariidului nault” din Paris. americanii pot cuceri locurile pe care defavorabile. In pri care ar greva însă din experţii în pro
le atacă. Vietconqul se înapoiază a- mele opt luni ale a- buaelul cu mai multe blemele financiare ale
O declaraţie a C.C. al Frontului proapc imediat după ce americanii le nului exporturile au miliarde. De pe acum, Partidului social-de-
Declaraţia comună părăsesc... In teorie, armata saiqonc- doar cu 900 milioane căile îerate vcsl-qer- care atrăqea atenl'1
mocrat. Karl Seinilor,
depăşit
importurile
ză ar trebui să ocupe aceste Jocuri.
Patriei din Vietnam Dar armata saiqoneză nu poale facă mărci fală dc valoa mane sînt deficitare. că Republica federală
Ele îi costă pe contri
nu-şi poale
chir&o-cambodgiană acest lucru, pentru că este prea mică rea de aproape 5 mi buabili anul acesta 2 să vadă că permite
şi prea dezgustată oe război. Ea este
înlr-un
liarde în aceeaşi pe
HANOI 4 (Aqerpres). — In declaraţie se arată că sinqura prea mică pentru că s aţele, rezer rioadă a anului 19G-I. miliarde oe franci şi singur an costul vi»-*-
deficitul lor va depă
Intr-o declaraţie dată publicităţii la soluţie a problemei vietnameze este vorul efectivelor disponibile, sint în In acest ritm este şi suma de 3 miliarde Ui a crescut cu 4 la
PEKIN 4 [AqerprcsV — dezvoltarea relaţiilor de prietenie $» 3 octombrie, Prezidiul C.C. al Fron renunţarea la politica de agresiune cert că anul viitor anul viilor. Milă. S-ar puica ra
La Pokin a fost dală oublicilăfii colaborare dintre cele două ţări. tului Patriei din Vietnam condamnă împotriva Vietnamului, respectarea cea mai mare parte în favoarea Viet- bilanţul schimburilor alunei masele vo.v.-
Pcnlru a menlino o
cieclaralia comună chino-cambodqi* situaţia din Indochina, în speciol din adele inumane comise de forţele ar şi aplicarea corectă a acordurilor dc congului. Armata 6aiqone2ă este prea va fi negativ. Pe lin atmosfera de opiimism germane, despre car*'
ană cu privire )a vizita prinţului Na- Vietnam, şi cu privire la situaţia in mate americane in Vietnamul de sud. la Geneva din 1954, încetarea războ deziluzionată şi demoralizată pentru gă aceasta, preturile în alegeri, aceste as se spune că sînt atî!
jodom Sianuk, şeful stalului Cam- ternaţionala. In declaraţie se subliniază că oficiali iului de aqresiune din Vietnamul de a ocupa teritoriile capturate de ame cresc în Republica de Iimşlrio pe froniul
bodqia, in R P. Chineză. In declaraţie Cele două părţi — se arată în de tăţile americane trimit nave de răz sud şi a războiului de distrugere îm federală mni repede pecte vulnerabile ale revendicărilor sociale,
se subliniază că, in (impui vizitei, claraţie — constată cu satisfacţie boi ‘ să bombardeze şi să mitralieze potriva Vietnamului de nord, retra ricani. Resturile armatei sud-vietna decît otieînd. economici naţionale să-şi revizuiască brusc
prinţul Norodom Sianuk a avui con* dezvoltarea cu succes a relaţiilor din rcqiuni populate oe coastă ,* avioane meze manifestă puţin entuziasm pen Este de prevăzut au fost cu îngrijire atitudine*.
vorbiri cu Liu $ao-ji, prcşeclinleU*. tre cele două tăn în domeniile poli dc bombardament cu reacţie lansează gerea luluror trupelor şi armamen tru politicienii de la Saiqon”.
R.P, Chineze, si Ciu En-lai, premie tic. economic .şi cultural. mii de tone de. bombe asupra locali telor S.U.A şi ale aliaţilor lor din
rul Consiliului de Stat, cu privire la Ele îşi exprimă inqrijorarca pro tăţilor populate, lac uz de substanţe Vietnamul de sud. problema Vietna
fundă fată dc situaţia din Vietnam şi toxic??, fie napalm si de substanţe mului de sud urmind să fie rezolva
consideră ca bombardamentele efec bacteorioloqicc pentru a dislruqe în Santo Domingo: Preşedintele guvernului
tuate de forţele americane asupri tinse suprafeţe de cereale şi vegeta tă de ponorul sud-viclnamez fără
Evoluţia situaţiei R D. Vietnam şi aqresiunPa din Viet ţia dm Vietnamul de sud. nici o intervenţie străină. provizoriu a anunţat integrarea forţelor
namul ne sud consliluiv o violare a
acordurilor de la Geneva din 195-1. PRETUTINDENI
din Indonezia Comunicatul exprimă sprijinul ferm Impas în Vietnam militare constituţionaliste
pcnlru iupla poporului vietnamez de
apărare a independentei naţionale,
DJAKARTA 4 lAqerpresV — pentru declaraţia din 22 martie u Un articol de W . Lippm ann SANTO DOMINGO 4 (Aqerpres). tituirea quvernului provizoriu, va fl ♦ TArFUNUL DIN SUDUL
Preşedintele guvernului provizoriu
In cursul zilei de luni, postul de Frontului National de Eliberare din croată o forţă de poliţie specială care
radio Djakarta a difuzai un decret Vietnamul dc sud si propunerea din dominican. Hcctor Garcia Godov, a va asigura ordinea şi va preveni nai INSULEI SAHALIN
al preşedintelui Sukarno prin caic 8 aprilie a guvernului R.D. Vietnam NEW YORK 4 (Aqerpres). — arul „New York Herald Tribune" in anunţat că în cursul acestei sâptă- provocări din partea unor forte care
mîni so va realiza integrarea forţe
titulat „Impas în Vietnam”. După cc
festivităţile cc urmau să aibă loc la cu privire la rezolvarea problemei Cunoscutul comentator Walter Lip- menţionează considerabila sporire a lor militare constituţionaliste condu au sprijinit junta militară a lui im- Agenţia TASS, relatează că a-
5 octombrie cu prilejul zilei lorlclor vietnameze. pmann, care a luai de mai multe ori bert Barreras. Orqanizaţii sindicale
au cerut guvernului provizoriu să fa
armato, sint aminate pentru o da:ă La 3 octombrie, prinţul Norodom poziţie împotriva războiului din Viet efectivelor americane în Vietnamul se de Francisco Caamano in cadrul că demersurile necesare pentru ca supra ţinuturilor dc sud ale insu
trupelor armate ale quvernului pro
dc sud şi faptul că aceasta nu a dus
ullcrioaiă. Decretul menţionează că Sianuk şi-a incheiat viziia oficială în namul de sud, subliniind implicaţiile la rezultatele scontate, Lippmann vizoriu. Godov a anunţat aceasla lei Sahalin s a abătut recent un
„fiind informat despre ultimele eve R.P Chineză, plecînd in R.P.D. Co sale nelaste pentru SU.A., semnează Iruoele străine aflate în Republici tnilun însoţit dc ploi torenţiale.
la
nimente şi după ce Io-a examinai”, reeană. i un nou articol pe această temă in zi 6crie : „Poziţia Viclconqului este încă după discuţia pe care a avut-o dc Dominicană 6ă părăsească tara şi să Viatul puternic şi viiturile au
Dalaiul prezidenţial cu un arup
preşedintele a „considerat că nu osie omită ordine de destituire din func distrus mai multe poduri şi au
ţie a unor ofiţer» superiori, prinlrc
momcnlul oportun pentru a se săr 135 de ofiţeri conslituţionalisti, la ca care şi Francisco Rivera Caminero, I inundat citcva mici aşezări mum
bători ziua forjelor armale. aşa cum re a parlicipat şi Caamano. El a anun
era prevăzul". Postul ele radio citat ţai. de asemenea, că în sectorul deţi care s-:iu făcut vinovaţi de represi Pitoreşti şt străzile periferice
a anunlat. de asemenea, că preşe Convorbirile nui de constiiuţionalişli oină la ins uni sînqeroase în perioada crizei po ale oraşului Uglcgorsh. Au avut.
dintele Sukarno a convocat pentru litice dominicane. de asemenea dc suferit şi unele
miercuri, la palatul său de la Boqor, iugoslavo-indiene obiective agricole.
pp membrii cabinetului de miniştri Conferin|a organizaţiilor de eliberare Taifunul a tăcut, dc asemenea,
indonezieni. să eşueze nava italiană „Erctteo",
Preşedintele Sukarno l-a primii BRIONl 4 (Aqerpres). — al cărui tonaj a fost salvat de
luni dimineaţa pe Subandrio. prim- Aqentia Taniuq anunţă că Ia 3 oc najională din coloniile portugheze nave sovietice.
viceorcşcdinlc al guvernului si mi- tombrie au avut loc, pe insula Brioni,
nislru al afacerilor exlerne al Indo convorbirile dintre losip Broz Tilo, In prezent, datorită eforturilor
neziei. la inlrcveoerc luind parte şi preşedintele R.S.F. luqoslavia, şi or. din Africa locuitorilor raionului Uglegorsk.
Johannc.s Leimcna. al doilea vicepre Sarvepalli Radhakrishnan, preşedin urmele taifunului au fost aproa
şedinte al guvernului indonezian — tele Republicii India, care se află in DAR-ES-SALAAM 4 (Âqe/pres). — pe lichidate.
a anunlat Tadio Djakarta. vizită oficială în Iugoslavia. în capitala Tanzaniei s-a deschis liberare a insulelor Sao Tome şl
Acelaşi post dc radio a anunlat că In cadrul convorbirilor, care s-au duminică cea dc-a ooua conferinţă a Principe de pe ţărmul de vest al A-
Iricii.
în oraşul Dioqdiakarta si în anumite desfăşurat într-o atmosferă de prie organizaţiilor de eliberare naţională ♦ CEL MAI LUNG POD-
zone rurale din împrejurimile capi- tenie .şi cordialitate, precizează aqcn- din coloniile poiluqheze din Afric.i. Participă, oe asemenea, observatori
lalei au avut loc ciocniri între dile- lia. s-a făcut un schimb de păreri cu La lucrări participă peste 30 de de dm mai multe ţări, precum şi repre AUTO-STRADA
rite grupări ale armatei. privire la problemele internaţionale legaţi, reprezentanţi ai Frontului de zentanţi ai Comitetului O.U.A. de co DIN TIBET
„Comandamentul operativ 6uprem şi relaţiile bilaterale dintre cele două eliberare din Mozambic (FRLLIMO), ordonare a ajutorului pent.ru mişcă
6-a întrunit luni la Djakarta, 6ub ţări. Mişcării populare pentru eliberarea rile de eliberare naţională din Africa. Recent a fost inaugurat cel
preşedinţia generalului Achnmdi, vi* Conferinţa, care va dura cinci zile,
copreşedintele comandamentului, pen In comunicatul cu privire la vizita Anqolei (cu 6ediul la Brazzaville), va examina problemele coordonări» mai lung pod autostradă din Ti
tru a examina situaţia actuală din oficială a preşedintelui Indici în lu Partidului african al independentei luptei de eliberare naţională împotri bet. El uneşte malurile fluviului
ţară — anunţă radio Djakarta, men- qoslavia. dr Sarvepalli Rarlhakrish- din Guineea Porluqheză şi Insulele va colonialismului portuqhez şi stabi Lhasa. avind o lungime de 530
ţionînd că preşedintele acestui orga nan, se arată că cei doi preşedinţi Capului Verde si Comitetului de o- lirii unei colaborări mai strînse a m şi o parte carosabilă de 7 m
nism este preşedintele Sukarno. au constatat dezvoltarea cu succes organizaţiilor de eliberare. lăţime, flancată dc ambele părţi
■ w<H a colaborării ointre cele două ţări, de trotuare pentru pietoni.
turilor. în scopul dezvoltării colabo După turneul lui Papandreu
subliind necesitatea continuării efor
luna - 7“ rării bilaterale. ❖ TNVAZIE DE ŞERPI
Comunicatul arată, de asemenea, că în insula Creta VENINOŞI
cei doi preşedinţi subliniază necesi
MOSCOVA 4 (Agerpres). — tatea înfăptuirii de urgentă a dezar
fn conformitate cu programul de PERU. — După al U-lea război mondial, ancheveta, un soi de sardele mării qenerate şi totale, pronunţîn- ATENA 4 (Agerpres).— cu hotărîre pentru apărarea consti Sezonul dc uinătoarc din Ita
studiere a spaţiului cosmic şi a pla- din care se îabricî făina de peşte pentru alimentaţia animalelor, a pla Liderul Uniunii de centru Papan- tuţiei. Luind cuvîntul la miting, Pa lia este grav ameninţat dc o
metelor sistemului nostru solar, la 4 du-se pentru convocarea de către dreu, şi-a încheiat călătoria sa în insu pandreu o chemat întregul popor grec mejdte neaşteptată .* invazia pil
octombrie 1965 în Uniunea Sovietică sat Peru printre principalele ţări producătoare de făină de peşte din lume. Adunarea Generală a O.N'.U. a unei la Creta, participind la un mare mi să ceară organizarea rle alegeri par de
a fost dansată in direcţia Lunii o ra In 1953 echipaje prruviene au descărcat circa 7 milioane de tone de peşte conferinţe mondiale cu privire la de ting de masă în oraşul Cania. Ziarele lamentare pentru a pune capăt crizei şerpi veninoşi. In pădurile Mon
zarmare.
chetă cosmică avind la bord slatia cu aproape 300.000 tone mai mult decit Japonia. anunţa că la acest miting au fost pre politice. Alte trei mari mitinguri au te BalAo dm apropiere dc Vcro
automată „Luna-?”, în greutate de La început a îost construită o uzină, apoi mai multe pentru a putea Preşedintele Radhakrishnan a reîn zenţi mai mult de 50.000 de locuitori, ita. în ultimele zile 11 dini de
1.506 kg, înzestrată cu aparatura de îace iată prelucrării materiei prime, care sporea necontenit. noit invitaţia ca preşedintele losip veniţi din cele mai îndepărtate oraşe avut loc Ja 3 octombrie în cele mai vinătoare au murit din cauza
măsurat pentru efectuarea cercetări în foto: Saci cu iăină de poşte sint 'îngrămădiţi pe chel, înainte de Broz Tito să viziteze India. Invitaţia şi sate ale .insulei. Participanţii la mi mari oraşe ale Thesaliei. Larissa, Kar- muşcăturilor acestor şerpi. Inva
lor ştiinţifice. a fl îmbarcaţi. a fost acceptată cu satisfacţie. ting şi-au exprimat voinţa de a lupta ditsa şi în Voios.
zia se datoreşte violentelor ploi
torenţiale dm ultimele săptămini.
care au izgonit reptilele din vă-
găunelc lor. O asemenea invazie
qiunea Trentino a avut loc o in- P C. din Spania esle qrav bolnav condamnlndu-l în acest îel la o RIO DE JANEIRO, de şerpi Italia nu a cunoscut în
t i Ini re între şeful guvernului ita
SCURTE ŞTIRI lian, Aldo Moro, şi cancelarul fe în infirmeria Închisorii Caraban- moarte lentă. După cum se ştl«» Juscelino Kubitschek, s-a înapoiat a îost declanşată pentru extermi
că niciodată. O campanie vastă
al Braziliei,
Fostul preşedinte
chel. Autorităţile spaniole refuză
fo.sl
Justo Lopez dc la Fuenle a
deral al Austriei, Joscf Klaus.
să accepte transferarea sa, pentru
condamnat în decembrie 1964 lo
nai ca lor. In jurul oraşului Fi-
Sursele precizează că aceastăin-
tilnire a avut loc din iniţiativa asistentă medicală urgentă la unul 23 ani închisoare fiind învinuit de luni la Rio de Janeiro, după ce a venze, in aceste săptămini au fost
stat la Paris înlr-un exil voluntar
din spitalele din capitala Spaniei,
„propagandă ilegală”.
MOSCOVA. munist Cuban şi cea cu privire la cancelarului Klaus şi că fn cursul timp de 16 luni. Pe aeroport, el a omoriţi mii de şerpi. Dc aseme
ei cei doi oameni de stal au avut
crearea ziarului „Granraa", organ fost întimpinat dc aproximativ nea. unităţi ale armatei italiene
La 4 octombrie, a sosit la Mos de presă al partidului, in locul ce un schimb de păreri asupra celor 5.000 de persoane şi sute de zia caută să stirpească cuiburile dc
cova intr-o vizită oficială Modibo lor două ziare „Hoy" şi „Revolu- mai importante probleme naţiona rişti. Se aflau masate puternice Şerpi cu ajutorul aruncătoarelor
Keild. secretar qeneral al Partidu cion". care au existat pinâ in le şi internaţionale. A fost discu forte poliţieneşti. de flăcări.
lui Uniunea Sudancză, preşedin prezent. tată. de. asemenea, problema Adi- După cum se ştie, Kubitschek
tele Republicii Mali. qelui de nord. a părăsit Brazilia la scurt timp
Pe aeroportul Vnukovo oaspe La 4 octombrie, la Havana a a- MOSCOVA. după ce a fost răsturnat preşedin ♦ MUZEE ALE FIGURILOR
tele a fost întimpinat dc L. Brej- părut primul număr al ziarului lele Joao Goulart. DE CEARA
nov, A. Mikoian şi alţi conducători „Cratima”. Aqenţia TASS anunţă că, la WASHINGTON.
de partid şi de stal sovietici.__ GENEVA invitaţia quvernului sovietic la 7 Moda muzeelor cu figuri de
Citind ciîre oficiale date publi octombrie va sosi într-o vizită in Preşedintele Johnson şl admi
ADEN. cităţii la StocUholm. „Journal de Uniunea Sovietică Jens Otto Krag. nistraţia sa au suferit, probabil, ccaiă sc extinde în Statele Unite
Geneve” scrie că deficitul comer primul ministru al Danemarcei. In cea mai serioasă inlrînqere din sub imboldul unui ziarist. Frank
Situaţia din Aden continuă să L. Dennis, căruia i-a venit această
rămină încordată. Aqentia Reutor cial al Suediei in cursul primelor ştirea oficială referitoare la aceas anul acesta in domeniul politicii idee după ce a vizitat la Londra
tă vizită se anunţă că ea va dura
transmite că sule de soldaţi brita saplc luni ale anului curent se pinâ la 16 octombrie 1965. Republica Gui interne din partea Camerei repre
nici şi unilâţi ale qărzilor naţio ridică la 1.431 milioane coroane, neea — Contraste zentanţilor, constată ziarele ame celebrul muzeu al d-nci Tussaud.
nale au fost alăturate politici pen fală de 811 milioane în perioada CAIRO. la Conakry: clădiri ricane referindu-se la respingerea Cinci muzee de acest gen s-au
tru a asigura „.strictele măsuri de îanuarie-iulic 1964. moderne şi vînză- de către Cameră a proiectului de deschis recent in diverse locali
securitate”. Peste 760 de persoa Potrivit ziarului. importurile Secretariatul qeneral al Liqii A- tori tradiţionali. leqe prin care sc cerea acordarea tăţi americane. Un al şaselea va
ne au fost arestate. In cursul lup suedeze in această perioadă au rabe a cerut ţărilor membre să-şi dreptului de autoadministrare pen li curînd inaugurat la Manhattan
telor dintre poliţie şi populaţie fost evaluate )a 12.957 milioane desemneze reprezentanţii în Co (Nciu York). Figurile nu mai sint
care au avut loc duminică a fost coroane, iar exporturile la 11.526 mitetul special însărcinat cu mo tru oraşul Washinqton. După ce din ceară ; se foloseşte o masă
ucis un linăr arab, iar numeroase milioane coroane. dificarea Cartei Liqii Arabe. Po acest proiect fusese aprobat de plastică ..uinyl plasticoU. nem
alte persoonc au îost rănile. CARACAS. trivit relatărilor cotidianului „Al Senat si după ce prin mari pre ţi amabilă şi caic nu arc străluci
HAVANA Noi schimburi de tocuri s-au Aklibar” din Cairo, Sayed Notat, siuni şi manevre politice textul rea cerii.
semnalat duminică intre trupele secretarul qeneral adjunct al Li- proiectului fusese scos de sub
Luind cuvînliil ta adunarea fes guvernamentale venezuelene şî Figurile înfăţişează personaje
tivă din seara zilei de 3 octombrie, unităţi de partizani in apropierea qii. a declarat că studiile prelimi autoritatea comitetului Camerei şi scene in strinsă legătură cu is
Fidel Castro a anunţat că in ca localităţii Tostos, stalul Trujilto. nare pentru a se putea proceda la reprezentanţilor pentru adminis toria Amcricii: vikingul Leii
drul primei sale şedinţe din 2 oc Potrivit agenţiei Associated Press, modificarea cariei au fost înche trarea districtului Columbia — Ericson descoperind L u m e a
tombrie. Comitelui Cenlral al au fost capturaţi luptători de am iate. care în decursul anilor împiedi nouă. Citi istofov Columb pe
partidului a aprobat hotărîrca cu bele părţi. case discutarea sa de către Ca vasul lui. Benjamin Franklin
privire la schimbarea denumirii ROMA. MADRID. meră — Camera însăşi l-a res descoperind paratrăznetul, Dou-
Partidului Unit al Revoluţiei So Din surse oficioase Italiene se Patriotul spaniol Justo Lopez dc pins cu majoritate de peste 150 de I glas Mac Arthur dcbarcind în
cialiste din Cuba in Partidul Co confirmă că Ia 26 auqusi in re la Fuenle, unul din conducătorii voturi, Filipine. Jacqueline Kennedy cu
copiii săi asistind la funeraliile
_ i soţului său.
Redacţia şi administraţia ziarului slr. Dr. Petru Groza nr. 25, telefon 15 88. 12 75, 15 85, 12 11. Taxa plătită f„ numerar conform aprobării Direcţiei Generale P.T.T.R — nr. 263.328 dl0 6 noiembrie 1949. — Tiparul, întreprinderea poligrafică HunedoaraOeva. j 40.065 |