Page 17 - 1965-10

Proletari din toate tarile, uniţi-vâ i
PAGINA 2 PAGINA 3

I Arta creatoare a Oamenii pe care

predării matematicii îi căutaţi

PAGINA 4

De peste hotare
ANUL XVII. NR. 3349 MIERCURI 6 OCTOMBRIE 1965 4 pagini, 25 bani

CERINŢELE ACTUALE Primirea de către preşedintele

Consiliului de Sfat
Şl DE PERSPECTIVĂ

a ambasadorului Indiei la Bucureşti
ALE DEZVOLTĂRII La 5 octombrie, preşedintele Con­ in audientă pe K. R. F Khilnani, amba­

siliului de Stal al Republicii Socia­ sador extraordinar şî plenipotenţiar
BAZEI FURAJERE liste România, Chivu Stoica, a primit al Indici, la cererea acestuia.

Asiqurarea bazei furajere prezintă ccslc unilAli recoltarea linurilor so Plecarea din Capitală a ministrului
aspecte specifice 5» loarte variate pe tace cu mare înlîrzicrc si se lasă timp
diferite zone naturale şi este condi­ indelunqat pe cimp supus intempe­
ţionali de un complex de (actori. A- riilor si stricăciunilor. Analizele de agriculturii al Franfei
cest lucru are o mare influenţi asu­ laborator efectuate în anul 1964 la
pra stabilirii speciilor si caleqoriilor un număr mare de probe a arătat ca
de animale din unităţi. în permanen­ această catcnorie de linuri are un Marti dimineaţa a părăsit Capitala, terului Afacerilor Extonic si alte per­
ţi cxislind necesitatea rle a se face procent de proteină brută totdeauna uîecind spre Paris. Edqard Pisani, mi- soane oliciale. Mecanizarea a pâlruns pină de­
o îmbinare justă si armonioasă in­ sub 8 la sută, iar pierderile totale de i»:>:ru: aqriculturii al Franţei, rare, Au fost dc fată ’Jean Louis Pons, parte Sn parchetele forestiere. Fieră­
tre cultura plantelor 51 creşterea a- substanţe nutritive ajung uneori la Împreună cu solia, a făcut o vizită ambasadorul Franţei, şi membri ai străul mecanic nu mai este o rari­
tate, el vine în sprijinul muncii oa-
nimalelor. 3-4 la sulă. De aceea va trebui luptat Sn tara noastră la invitaţia Consiliului ambasadei. monitor.
Tinîno seamă de aceste fapte. Con- cu toată holărîrea pentru respecta­ Superior al Aqriculturii.
qrcsul partidului a indicat un com­ rea epocii rle recoltare a finetclor La plecare, pe aeroportul Băneas.i,
plex rle măsuri in vederea dezvoltă naturale, pentru introducerea usca­ ministrul francez a fost condus de
rij bazei furajere in următorii cinci tului pe suporli şi pentru transpor­ Nicolae Giosan. preşedintele Consi­
ani. accentuind în mori deosebit a- tul şi depozitarea lor la cel mult 8-10 liului Superior al Agriculturii. Mihai
supra „elaborării neîntirziate a unui zile după recoltare. re, Bucur Schiopu. ministrul industriei DOGOAREA OTEl ULUI
Suder, ministrul economici forestie­
plan de măsuri privind crcşlcrea pro­
ducţiei la ha a plantelor furajere cul­ Sarcini pe deplin alimerti-rc do reprezentanţi ai Minis­
tivate. a productivităţii păşunilor Şl
tinetelor, a extinderii industrializării Dacă însuşirile calitative ale olo­ a erupt fără nici o altă intervenţie. Tn
furajelor si alimentaţiei raţionale a realizabile iului sînt perceptibile abia după pre­ asemenea cazuri sint necesare mă­
animalelor'*. Dc asemenea se indică îmbunătăţiri tehnice lucrare (cu excepţia analizei chimi­ suri speciale (de prevenire! pentru
extinderea culturilor de mare produc­ Nu putem dezvolta creşterea bovi­ ce). cele ale oamenilor — alo ace­ «1 păstra calitatea otelului. Cum mais­
tivitate şi cu o rioicală valoare hră­ nelor si snon producţia de fapte si la unele agregate lora carc-1 plămădesc nemaisălurînl trul irăqca mereu cu coada ochiului
nitoare. in special a leguminoaselor, rame fără a asiqura în hrană raţia mira cuptoarelor cu minereu, calcar, către cuptor, adulmocind parcă mi­
precum si amplasarea mai judicioa­ corespunzătoare de nutreţuri sucu­ fier vechi si fontă lichidă — se dez­ rosuri pe care numai el le sesiza, a
să a culturilor furaiere în raport cu lente. Excavatorul de 0,3 ni.c. i 111iInii pe văluie spontan, în fiecare minut, în Intervenit prompt.
condiţiile dc climă si sol. In comple­ Deosebit de valoroasă pentru asi- marile şantiere dc construcţie dm încleştarea cu „maqma” fluidă clo­ Timp de mai bine de 15 minut-»
xul de măsuri se prevede si folosirea qurarca nutreţurilor este cultura tară, fabricat dc Uzina de utilaj qrcu cotitoare. Platforma otelăriei Martin metalul s-a scurs in două oale uriaşe.
pe scară larqă a tnqrăsăminlelor. ex­ sfeclei furajere care poate 6a în con­ ,.Proqresul“-Brăila, a fost reproiccta*- nr. 2 a Combinatului siderurqic H> în care din cînd în cînd bulqării de
tinderea mecanizării in producţie si diţii de aqroîehnică normală produc­ după o soluţie oriqinaU. căpâtind ca­ nedoara este o veritabilă arenă în caro feromanqan aruncaţi pentru dezoxid v
prcaălirea furajelor si producerea de ţii de 25.000-30.000 kq Io ha şi chiar racteristici noi, superioare. A fost mă­ sc dă o luptă continuă, pe două pla­ re determinau fermecătoare jocuri d“
seminle de nlnnle furajere. înfăptui­ mai mult. iar dacă 6ocotim şi frunze­ rit volumul cupei la 0.4 m.c., adop- nuri : între om şi forţele dezlănţuite artificii. Chipurile otelarilor strălu­
rea acestor obiective constituie pro­ le si celelalte, producţia poate aiun- tînduse trei tipuri de cupe pentru di­ olc naturii şi intre schimburile caro ceau ca nişte sculpturi puse sub di­
blema principală, de a cărei rezolva­ qe la 40000 kq. la ba. ferite terenuri. „trag" pentru cel mai bun loc în în­ ferite unqhiuri oe lumină Doqoarc.i
te depinde sporirea rapidă a numă­ Sfecla de nulrcl are condiţii dc Pe aceeaşi linie a adaptării unor trecerea socialistă. Si clacă ţinem sea­ otelului scădea în inlensilote, tran-
rului dc animale de toate speciile, si cultură favorabile în <loate raioanele La construcţia noului turnai de 1.000 mc. de la Hunedoara se folo­ maşini la condiţiile utilizării lor mai ma de zecile de lone oe otel de bună sferindu-se pe nesimţite in inimile
mai ales ridicarea productivităţii lor. si aproape în loale cooperalivele a- sesc utilaje moderne, dc mare capaolate. Printre acestea sc altă şi ma­ diferenţial si productiv, se înscrie şi calitate dat peste prevederile planu­ oamenilor o dală cu bucuria unui nou
lui ne 9 luni vom întelcqe uşor că
qricole de producţie Specialiştii din caraua lurn pc care fotoreporterul nostru, ILEANA TEREK, a surprins-o îmbunătăţirea calitativă a concasoru- lupta se dă între adevăraţi titani. Am succes. O nouă şarjă rle otel rle bu­
lui mobil.
în timpul lucrului.
Rezultate edificatoare unilăli să studieze posibilităţile de cunoscut zilele acestea, la dogoarea si 45 rle minute. Timp pe care oto-
nă calitate. Durata elaborării — 9 or -
rullivare a acestei plante, să ateaqă
terenurile corespunzătoare si să sta­ otelului, unul dintre ei. Aurel Pas- larii rle aici il socotesc foarie bun.
Reqiunea Hunedoara are mari si bilească suprafeţele necesare. Va tre­ coni. maistru otelar In schimbul B. Cele trei echipe de topitori rle sun
importanlc rezerve He lărqire a ba­ bui rle asemenea extinsă şi cultura condus de inqinerul Zaha.ria Costca. conducerea maistrului Aurel Pasconl
O importantă sursă dc nutret su­ TO Â M M Â P E O G O A B E
zei furajere şi pentru o creştere sim­ nul iilor furajere si a morcovilor fu­ Nu se înfiripase bine discuţia, cînd. se străduiesc să respecte proqramul
ţitoare a producţiei de nutreţuri, re­ rajeri. rare dau producţii mari la ha. mişcat ca de un resort, calmul meu zilnic rle elaborare. Si reuşesc. Une­
zerve care se cer si trebuiesc puse Interlocutor îmi aruncă din tuqă un ori însă sc mai inlimnlă ca shcul sJ
fn valoare. Gtcuîalea specifică si cea culent au consliluit-o în reqiunea „scuzati-mă" şi începu să dea dispo­ Ic facă 6iimrize si tocmai dc acrea
mai importantă sursă în asigurarea noastră dovleciî cultivaţi intercalat ziţii în dreapta şi în stinqa : măsurile de prevedere s-au dovedii
bazei luraiere o lormează păşunile si prin porumb. Suprafaţa cultivată cu R ealizat: — Prodanece f Pune oamenii să a fi o bună siqurantă.
fînelele naturale, care ocupă supra­ dovleci a scăzut simţitor în ultimii' OPERATIVELE SATULUI care tunoer. 20 oe oameni. Atitia sînt. Numai
feţe întinse in toate zonele pedo­ ani şî în mod neiustificat. iar pro­ — Să zfea drumul la aer. „ochi şt urt*rhl\ Şi tolPlntervin ta
— Laboratorul ? Rezultatele
climatice. In prezent, de pe un ha. ducţia la ha a scăzut $i mai mult. In 65 la sută lizei ! ana­ nevoie ca unul sinqur pentru a nu
de oaiisle naturală obţinem în medie anul acesta se recoltează mai puţin Aţi asistat vreodată in amur­ Negrită Adam. Insâmînţatul griu­ rebuta nici o şariă. Fiecare dintre ei
anual, numai cîto 6.000-7.000 kq ma­ cu peslo 80.000 tone dovleci dccîl în gul singeriu al unei zile dc toam­ lui trebuie să i terminăm in c- In mai puţin timp decît i-a trebuii se mindreşte cu un succes colectiv :
să verde $i 1.500-1.000 kq. fîn. pr’i- anii anterior». Va trebui să se nă­ nă la ceea ce se petrece in via­ poca optimă. Piuă acum această cititorului să le parcurqă, o te) arii s-au „în acest an numa* de două ori am
ouefii mici si nosalisfărătoare şi care şească soluţii mal uşoare de insă- ta unui sat ? Dacă nu. poltiţi cu lucrare s-a făcut pe 148 hectare. Membrii cooperativei aqrieole de si dus în mişcare. Cu mijloacele de fost pe locul doi, în rest tot primul".
oe
oscilează an de an în limite foarie mintare si cultură a dovleacului in­ noi pe uliţele oricărei aşezări hu- Dar şi cele 30 ha care au mai ră­ producţie din Orăşlie lucrează care dispun, aduceau oxid de fier la Este un succes rle areutale care la
zor la însămintatul cerealelor păioa-
uşile cuptorului nr. !. Din spatele »-
larni. tercalat prin Dorumb. în asa fel ca nedorenc şi vc(i vedea preocupă­ mas de însămintat puteau fi ter­ se. Toate lorlele sînt concentrale n- cestuia se ridica cu iuţeală un fum propriu cînlăreşte aproape zece mii
In schimb, pe păşunile din luncile să se poală obţine anual, in coope­ rile oamenilor. Să luăm dc pildă minate"... cum la eliberarea terenului ocupat qălbui-rosietic. Intre limp. proba lua­ rlo tone rle otel de bună calitate pes-
TÎurilor. din cimpii si platouri joase, rativele anricole de producţie. ccl satul Boz din raionul llia Aşe­ cu porumb după care va urma să fie tă de laborator îsi spusese cuvîntul : le plan. I-am părăsit în timp ee ca
Î11 special pe cele din lunca Mure­ puţin 100-110 mii tone dovleci. care zat in căuşul format de dealurile S-a vorbit apoi despre strînsul cultivat qriud. Rezultatele obţinute procentul de carbon — 0,26 la sută. aiulorul maşinii dc şarjai începuseră
şului. orin aplicarea lucrărilor de în­ se pot folosi cu succes In perioada recoltei de porumb de pe prime­ oină la 4 septembrie, consemnau suc­ 360 de tone de otel incandescent erau o nouă încărcare. Afară adia un vînt
grijire, combaterea buruienilor, fer­ seplembrie-dccembrie în hrana lul:i- Sonchi. Radcsu şi Pîrloagc. pc o le 5 hectare şi despre executa­ cese importante. Din cele 77 dc hec­ oe calea cea bună. Maistrul îsi făcu plăcut. Era seară. La ieşirea din oraş,
tilizarea si folosirea raţională, co­ ror sp-'ciilor rle animale sau să se limbă de pămint cu ieşire către rea arăturilor pe toate suprafeţe­ tare cu porumb ocste 40 au şi fost aparilia, la fel de calm ca si înainte, zqura care se descărca avea o cu
operativele agricole dc producţie dm însiloz.eze în amestec cu nulrclufi Valea Mureşului, satul trăieşte le eliberate. Responsabilul me­ eliberate de coceni permilind astfel sigur pe sine si la semnele mele de loare dc care nu li -o poli imagina
Orăştic, Pricaz, Hărău. îlia etc. au q ros icre. din plin evenimentele speciiicc canizatorilor a informat că şi mecanizatorilor Varnava Tamaş. nedumerire si curiozitate îmi explică decît cenuşie, incrustată-cu fisuri ne-
obtmnt producţii dc masă verde rle Complelarea necesarului de sucu­ toamnei. la ora aceea tirzie tractoarele Gheorqhe Tatu, Ion Barbu şi altora să lapidar : uniformr; rle incandescent. Ea mai
cîte 18-24 mii kq. la ha. iar coopera­ lente va Irebui să se facă cu nutre­ S-a încheiat şi aici o nouă zi conduse dc fraţii Nicolac şi Re- lucreze din plin la executarea arătu­ — $aria plecase sinqură. Fără ois- transmitea încă oraşului ceva din do­
tiva din Tot ia de aproape 30 mii kq. ţuri insîlozaîe. Ca surse de în.şiloza- de muncă pc agenda căreia au fi­ mus Sicoc. Rudolf Giura şi Au­ rilor. discuit, semănat si tăvăluqit. Ca poziţie. goarea metalului în fierbere. Semn
la ho. Diferite experienţe nc-.ui a- re pentru unilălite aqrieole din reqi- urmare a ritmului susţinut in care că întrecerea pentru otel oc cea mai
Ce se înlîmplase? Proba „la roşu*
rălat că producţia medie a acestor unea noasiră 1 rebuie să fie iarba din gurat grăbirea semănatului şi rel ]urca arau la lumina faruri­ ce lucrează a fost preqătit palul qer- luată din orificiul de evacuare a bună calitate continuă.
categorii rle păşuni pe ţoala reqiu- păşuni şi finele naturale si apoi ce­ strînsul culturilor tirzii. Acest lu­ lor. tninativ pe aproape 220 hectare din fost du lin exaqerată şi atunci şticul CONSTANTIN JALBA
nca poale depăşi 10.000 kq masă ver- lelalte plante cultivate. Dacă numai cru e vestit dc duduitul tractoa­ A luat cuvîntul şi brigadierul cele 302 planificate. Dc asemenea.
oe la ha. 5 la sulă din suprafaţa dc finele na­ relor care sc întorc dc la munca zootehnic Ionel Hanţa, care a c-3ii însămîntai cu qrîu. orz si seca­
In zona ele dealuri si podişuri înal­ turale va li destinată pentru siloz, cîmpului. dc becurile care s au făcut cunoscut că la noua groa­ ră 200 hectare Concomitent cu reali­
te, se pot obţine producţii rle masă se va putea obţine anual. în coope­ aprins pe uliţele satului ca niş­ pă cimentată de siloz s au şt to­ zarea lucrărilor în cadrul epocii op­
verde cuprinse între 0.000 şi 15 000 rativele aqrieole de producţie, o can- te mărgele luminoase... Dac să cat 320 tone nutreţ dc bună ca­ time. cooperatorii urmăresc îndea­
kq Io ha., asa cum se nblin an dc an titatr d* cel uutin 25-30 mii lone iar­ intrăm in intimitatea (aptelor. litate. Acum va trebui acoperită. proape ca insămintările să sc focă M
rle pe păşunile din Pianul de Jos. bă însilozală. un nivel anrotuhnic corespunzător In
Nărlăslia. Cilnic si altele. Aceasta Ca plante cultivate pentru însiloz.a- La sediul cooperativei agrico­ ..Da. dar înainte mai faceţi o ta- acest scop dc suprafeţele unde tere­
prin aolicaroa unor lucrări dc refa­ re se va milea folosi un amestec do le se face bilanţul muncii şi sc sarc cu tractorul - interveni in nul este mai bulqăros sc aulică lu­
cere a covorului veqetal. prin fertili­ floarea-soarelui, porumb şi sorq. a- stabilesc sarcini pentru a doua zi. discuţie inginerul agronom. Alt­ crări de discuire. După semănat, pen
zarea cu inqrăşămi'ile oroanice şi mestec care s-a dovedit productiv si Sint prezenţi ’ aici membrii con­ fel ne vom pomeni cu un siloz tru a pune sămînta în contact mai
minerale, curăţări si defrişări rle mă­ din rare se obline un siloz de bună siliului de conducere, brigadieri, rarefiat, in care acrul va pătrun­ intim cu solul, se face tăvăluqitul. D'-*
răcini si alle esenţe si prin orqani- calitate, prczenlînd şî avantajul că unul din mecanizatori şi tovară­ de cu uşurinţă şi deci calitatea menţionai că toată suprafaţa arată
zarea raţională a păşunatului. Pe sc poate însăminta si în cultură în- şul Miron Ţie, secretar al comi­ va avea de suferit”. şi însămintală a fost discuită si tJ-
păşunile rle munte. în zona rle vcq'- tîrziată sau în cultură dublă după tetului dc partid. Sc discută a- văluqită.
tatie a fânului si molidului. potenţi­ secara de toamnă. prins şi cuvîntul fiecăruia este A doua zi am aflat că indica­ In scoput de a controla calitatea
alul dc proouelie al păşunilor este Plantele furajere cultivate ocună insotit dc cifre, fapte, critici şi ţia inginerului a fost însuşită şi lucrărilor, briqadierii oe cînip şi in­
foarie rirlicat Aici, numai prin în- anual o suprafaţă de cca. 16 la sută aplicată in practică. Este şi a- ginerul aqronom al cooperativei sînt
qriiire $i fertilizare se ool obţine nro- din totalul suorafetci de teren arabil propuneri. In privinţa semăna­ casta un semn al faptului că aici permanent printre mecanizatori.
ductii do peste 16-18 mii kq. la ha. Inq. TOADER MÂLIGUŢA tului s-a ivit o nemulţumire .* la Boz s a statornicit metoda Felul în care este oraanizală mun­
asa cum se inlîmplă în cooperativele activist la Comisia agrară a două din tractoare s-au defectat ca si hărnicia cu care muncesc coo­
aqrieole rle nrorluclie din Brriu, Si- Comitetului reqional de partid şi stau la S.M.T. dc mai multe muncii colective. După fiecare zi peratorii oin Orăştie sînt garanţii si-
bisel. Rtu Bărbat. Sarmiseqcluza si Inq. EUGEN CERNELEA zile. „Propun să fie sesizat şi co­ dc lucru. oamenii se adună in qnre că în această unitate Insămîn-
multe altele. Consiliul aqricol reqional mitetul raional dc partid despre scurte „operative", discută şi tările de toamnă se vor termina în
Refacerea covorului veqetal al pă­ (Continuare in pag. a 2-a) acest lucru - spune brigadierul maximum o săptăinînă, punindu-se pe
şunilor rleqradale diferenţial pe zo- _ stabilesc măsuri, iar a doua zi. această cale o bază trainică recoltei
ne. fertilizarea pe suprafeţe cit mai cu minccilc suflecate continuă din anul viilor.
mari. folosind ingrăşăminlelo natu­ să adune bogăţiile toamnei şi să
rale — tîrlirca, urina si tulbureala ION COCREANU Una din cele mai tinere şcoli
rle băleaar — ranlităli masive de îu- pună bazele bogăţiilor viitoare. corespondent ■ din regiunea noastră — Liceul din
nrăsăminte minerale Si orqaiiizarca I Miercurea, raionul Sebeş.
unei folosiri raţionale vor oulca duce
In viitorii cinci ani la dublarea pro­
ducţiei rle masă verde de pe păşuni­ Mălină Nicoiac, de la sec(ia
le naturale din reqiunea noastră. Dar hi cocs brichete a Uzinei „Victo­
va fi necesar să părăsim sistemul nc- ria" Călan, este certat cu dis­
cconomicos de folosire a păşunilor ciplina in producţie.
care se mai praclieă în mulle part* ŞTIRI ■ INFORMAŢII ■ ŞTIRI ■ INFORMAŢII Et arc mai multe abscn|e 11c-
si să trecem cu hotărî re la o folosire motivale şi obişnuieşte să vi­
ni ai judicioasă, mai raţională şi l'C nă in stare dc ebrietate la ser­
baze economice si ştiinţifice a păşu­ viciu.
nilor. In ce priveşte finetcle natura­ nematografului „SI. roşie'* o In- Cursuri
le sarcina este sa sporim pe orice 0 nouă staţie lilnire între poeţi şi publicul din
cale producţia la ha. fiindcă avem localitate. Cu această ocazie Ti-
posibilităţi pentru acesl lucru. Astfel beriu Utan, Gheorghe-Radu Chi- de instruire
numai orin renunţarea la păsunaiul de compresoare rovici, Abălută Constantin şi losif
de primăvară al finetrior producţia Naghiu au citit din versurile lor.
de fîn se va oul ea mări cu 20-25 la Lun», la Casa agronomului din
sulă. In apropierea puţului est rle la STAN MARIN Mintia a început instructajul cu
Procedînd asllel în acest an. co­ Exploatarea minieră Glielar s-a corespondent prima seric de brigadieri zooteh­
operativa agricolă de producţie din pus în funcţiune o nouă static de nici şi şefi de ferme om coopera­
Petreni. de ne suprafaţa de 70 ha fi­ compresoare. Dotată cu utilaje tivele agricole dc producţie. La
neţe naturale, a obţinui cile 4.400 Mmwmi it moderne, compresoare „Reşita~ de Turnee
kq. fîn fa ba. coooerativa aqricolă 45 mc. aer comprimai pe minut instructaj se vor dezbate proble­
oin Apoldul de Jos oe 110 ha, cite ■t-, • " fiecare, noua slatie va îmbunălă- me privind măsurile ce Irebuic
3.800 kn lin la ha. iar cooperativele ti simţitor aprovizionarea locurilor luate pentru creşterea continuă a
din Tenis Calda de Jos, Alba lulia, de muncă clin subteran cu energie Pentru spectatorii din regiunea producţiei de carne şi lapte, pen­
Secăsel. Boz. Tău. Pricaz. Băcia. Le$- pneumatică. noasiră şi ziua dc astăzi este bo­ tru îmbunătăţirea acţiunii de se­
nic si allele au oblinut de po întrea­ gată în spectacole ale formaţiilor lecţie si reproducţie şi in mori
că lor suorafată producţii de ues'o LAURENTIU TUŢU artistice aflate in turneu. Ansam­ deosebii pregătirile în vederea bu­
2.000 kq fîn la ba. Toate acestea de­ Toamna cu bogăţiile ei se face sim(ilă pretutindeni. Porumbul de pe corespondent blul „Ciprian Porumbescu" din nei iernări a animalelor. Inslruc-
monstrează că în următorii 2-3 ani majoritatea tarlalelor a ajuns la maturitate. Acest lucru a determinat şi Suceava prezintă un spectacol la tajul fiecăreia din cele două se­
producţia medie de fîn natural pe cooperatorii din Boz. raionul llia să treacă cu toate for(ele Ia recoltat, Lupeni şi unul la Uricani. Cu pie­ rii va dura cîte 5 zile Lecţiile vor
reaiune noate denăsi cantitatea de la tăiatul cocenilor şi la eliberarea terenului. Intîlnire cu poeţi
2.200-2.400 kn. la ha. In rodul bogat al lanurilor, pe lingă agrotehnica înaintată sc con­ sa „Fata răsfăţată", Teatrul de fi predate de specialişti din cadrul
In multe cooperative aqrieole de cretizează şi hărnicia cooperatorilor. Cu multă pricepere, membrii bri­ stat din Sfîntu Gheorghe va fi consiliilor agricole regional, raio­
producţie din raionul Haţeg se ob­ găzii din Tirnăvlta depănuşează ştiuleţii, ii sfring in grămezi de unde ia Brad oaspetele minerilor din Aninoasa. nale şi orăşeneşti. - Dc ce vii în halul ăsta la lucru?
ţin fînuri de calitate slabă, sărace în iau apoi drumul pătulelor. Incepînd de mîine, O.S.T.A. Bu­ - Din cauză că m-au pus lipsă
proteină si cu mari pierderi de sub­ Este un prilej de bucurie cînd vezi că munca dc aproape un an In cadrul „Săptămlnll poeziei**, cureşti îşi începe turneul prin re­ AUREL POPA ieri...
stanţe nutritive Cauza este că în a- este pe deplin răsplătită. Ieri a avut loc la Brad, în sala ci­ giune cu „Microrevista 65“. corespondent Desen: V. MIHAILESCU