Page 18 - 1965-10

PAGINA 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3349

nici pc care trebuie sâ-i explicăm,
ţei si puterii fiecăruia, atît indivi­
fl. D i Sk m în ţ i i nuă pînâ la limita accesibilă conştiin­ miliarizarea elevilor cu termer.: teh­ Comitetul executiv al Statului
pentru a atinge pe deplin scopul ur­
dual cit $i in colectiv, mai ales cu ele­
mărit. dezvoltarea interesului pen­
M n 1 fi U l l L M vii. De exemplu, compunerile de pro­ tru o citire sensibilă a presei si pen­
bleme cu conţinut practic, atît ae că­
tre profesor cit si de către elevi, rea­ tru tot ce ne oferă tehnica zilelor
lizează nu numai un învătâmint ştiin­ noastre. poputar al regiunii Hunedoara
ţific legat de practică, dar si o edu­ De asemenea, o bună sistematizare
caţie patriotică. a materialului predat oe capitole sau
Pentru a concretiza mai bine val probleme, vine să fixeze într-o for­
cita numai o problemă: „Echipa dc c- mă nouă, clară si trainică cunoştinţe­ organizează concurs pentru ocuparea posturilor de secretar o!
leclricieni a Iui Marin Ghilu de 1<J le predate anterior. In sfîrşil munca comitetului executiv al sfaturilor populare comunale din urmă­
Uzina „Steaua Roşie" a oblinut în zi­ de creare ştiinţifică trebuie să mear­ toarele comune :
lele lucrărilor Congresului al IX-lea gă mai departe, concretizată în lu­ Cricau — raionul Alba
al P.C.R cu 5 tablouri pentru beto­ crări de proporţii cum ar fi culeqeri fghiu — raionul Alba
niere mai mult oe sâotâraînă decît a- de probleme, manuale, metodici si Unirea — paionul Haţeg
Viata nouă, elanul creator şi acti­ Dcsâvîrsirea preqâtirii profesionale vătămînlul superior, au fost însuşite vea ca sarcină, cîşliqind un spor de teme care să oglindească preocupa­ Secâşel — Varonul Sebeş
vitatea rodnică la fiecare loc de mun­ 51 mai ales a documentării ştiinţifice cu viu interes dc către elevi, lucră­ 155 ore în plus*'. rea activităţii la catedră. Lelese — oraşul regional Hunedoara
ca, sini amprentele viquroase ale li­ de zi cu zi linînd pas cu toate nou­ rile practice de fizică si matematică Ştiind că raportul dintre orele rea­ Aceasta consider că devine aproa­ Cîmpu lui Neag — oraşul regional Petroşani
niilor directoare trasate de cel de al tăţile, astăzi este o cerinţă imperati­ au sporit încrederea în puterea lor lizate si cele avute ca sarcină este pe obligatorie pentru fiecare dintre La concurs pot să se înscrie absolvenţi de liceu sau cu al­
IX-lea Conqres al P.C.R. vă. pentru că învătămîntul abstract de muncă, iar simpozioanele si serata egal cu 93'62 să se afle: noi care a păşit pragul mai multar
In lumina acestor indicaţii oame­ si închistat in carapacea trecutului de matematică terminată cu o tombo­ 1. Numărul de tablouri pentru be­ ani de învălămint, cind, dacă ai siă- te studii echivalente şi un stagiu de cei puţin cinci ani in
nii de ştiinţă vor urmări In anii ce este înlocuit cu învătămîntul nou, lă matematică a pus la încercare gra­ toniere realizate de echipa respectivă ruit în muncă, e imposibil să nu ai muncă la sfaturile populare, in învăţămînt sau în alt domeniu
vor veni întărirea legăturii teoriei cu Sliinlîfic. care este luminat dc reali­ dul de însuşire si aplicare a cunoştin­ in sâptămlna Congresului al IX-lea fixate probleme de cercetare meto- al administraţiei de stat.
practica, cu cerinţele construcţiei so­ tatea obiectivă şi de practica vieţii ţelor prin rezolvarea rapiriă si exac'ă al P.C.R. uico-stiintifice. De asemenea, la concurs se pot înscrie absolvenţi al şcolii
cialiste. contribuind astfel la realiza­ socialiste. a problemelor care au fost obiectele generale, cu un stagiu de cel puţin 10 ani în «muncă la sfatu­
rea planului economic si la dezvolta­ Dacă toate acestea s-ar realiza do de tombolă. 2. Cile ore muncă se consumă la Să nu uirăm că pe cît de reale e- rile populare sau în alt domeniu al administraţiei de stat.
rea social-cul'.urală a tării, pentru a dragul perfecţionării profesionale a In clasa a XI-a, împreună cu tova­ execuţia unui tablou ? Stabilirea ne­ rau odinioară greutăţile, stavilele ce Cererile de înscriere la concurs se vor depune la comite­
spori eficienta creaţiei ştiinţifice. profesorului, atunci n-ar avea nici o răşii profesori Clipii Aurelia si Ca- cunoscutelor este evidentă si anume: se ridicau în calea tinerei generalii, tul executiv al sfatului popular raional de care aparţine comu­
Lumea automatelor cere mai ales valoare practică creatoare Din a* raman Pavel am fixat ore în care am — x reprezintă numărul de tablouri oe atît de adevărat este astăzi că na respectivă, pînâ la data de 21 ootombrie 1965 fiind înso­
ca în domeniul matematicii, paralel ceasta derivă o cerinţă si mai cate­ îndrumat pregătirea temeinică a ele­ avute ca sarcină pe să.pomină si V oricine vrea să se dăruiască matema­
cu cercetarea în sectoarele în cara gorică si anume aceea, ca instruirea vilor pentru examenul de admitere reprezintă numărul de ore consumate ticilor are toate condiţiile pentru a ţite de următoarele acte :
s-au oblinut succese remarcabile: personală cit mai perfectă să fie în­ in facultăţi. Rezultatele muncii rod­ la expeutia unui tablou. se realiza în acest cîmo vast de cre­ — copie de pe actul de naştere ;
Geometria, alqebra, teoria funcţiilor, cununară de cele mai bune si efici­ nice s-au arătat. B2 la sută din elevii Fixind relaţiile potrivit textului aţie. Cercetarea matematică a devenit __ actul de studii în original sau in copie legalizata :
ecuaţii diferenţiate si inlcqrale. ana­ ente metode de predare, astfel încit care s-au Drezentat la concursurile problemei conduce la sistemul : o profesie preţuită, larq deschisă tu­ __ dovadă asupra stagiului in muncă în administraţia
liza funcţionării ele. să se acorde <* transmiterea noilor cunoştinţe să se de admitere, au reuşit să păşească în (x -f- 5) v — xv *=» 155 turor celor înzestraţi pentru ea si de stat :
atentie constantă si celor mal impor­ facă în conoiliuni optime si cu pariî- facultăţi cu profil politehnic si în (x + 5) y - 93 hotărîti să muncească. Sintem o ge­ __ certificat de sănătate, eliberat de circumscripţia sa­
tanta ramuri din matcmaticile apli­ eiparea liberă si conştientă a elevilor scoli tehnice. Freamătul clocotitor al xy 62 neraţie entuziastă. Ne-am luptat cu nitară sau policlinica de care aparţie candidatul :
cate, cum ar fi mecanica fluidelor $! din toate formele de învălămint. Cînd muncii creatoare nu te lasă si te o- __ dovada situaţiei militare eliberată de Comisariatul
clastomecanica, statistica matematica profesorul în general si în special cel bliaă să-ti pui mereu întrebarea, dacă pe care rezolvîndu-1 are soluţiile Bicazul. ne batem cu Argeşul si cu
si calculul probabilităţilor, loqica ma­ de matematică a reuşit să devină slă- Drin munca personală ai adus ceva x=10 ; y —31. Cunoaştem din proble­ Dunărea. Proporţiile uriaşe ale lu­ militar (pentru bărbaţi) ;
tematică si alqebra mecanismelor au­ pîn din ce in ce mai mult pe acestea, nou sau ai contribuit efectiv la pro­ mă că în zilele lucrărilor Conqresu- crărilor de aci sînt un document al — autobiografie.
tomate. abia atunci înseamnă că începe să-si gresul si dezvoltarea învâtămînluiui Iui al IX-lea al P.C.R. s-au obţinui cu socialismului în acţiune din scumpa Comitetul executiv al sfatului popular raional va depune
Aceleaşi cerinţe si exigenţe spori­ cunoască rolul său în societate si sa matematic — adică aprecierea măsu­ 5 tablouri pentru betoniere mai mult, dosarele candidaţilor împreună cu avizul lor in termen de 3
te caracterizează si învălămînlul din fie un maestru în devenire in nobila rii de muncă creatoare. noastră patrie. Republica Socialistă zile, la Sfatul popular regional.
şcolile de cultură qcnerală. In acest Si importanta misiune ce ne revine rezultă că s au efectuat 10-4-5 adică România. Lor trebuie să ne alăturăm Concursul .va avea loc la Comitetul executiv al Sfatului
scop noile programe de matematică nouâ educatorilor, aceea de a instrui si Compunerea 15 tablouri betoniere, iar y — 31. ne si noi cei care trebuie să formăm ca­ popular al regiunii Hunedoara» cu sediul în Deva, str. Dr.
pentru şcoala de 12 ani prevăd intro­ educa generaţiile patriei noastre so­ arată că 31 de ore sînt necesare pen­ drele tehnice de specialitate. Petru Groza nr. 22, in ziua de 26 octombrie 1965 orele 9.
ducerea studierii „teoriei probabilită­ cialiste. problemelor şi tru execuţia unui tablou. Concursul va consta dintr-o probă scrisă şi una orală asupra
ţilor" în clasa a 12-a, alqebra supe­ c u n o ş tin ţe lo r in domeniul c o n stru cţie i şi administraţiei de stat.
rioara, ecuaţii diferenţiale. De ase­ Activitatea educaţia patriotică O astfel de formulare a problemei ARIMESCU AURELIA
menea. chiar din clasa a IX-a se mar­ realizează şi insuflarea la elevi a profesoară dc matematică — Tematica problemelor concursului se poate consulta la Co­
chează modernizarea matematicii prin organizată Munca stiintifico-crealoare începe araqostei pentru muncă si pentru ob­ gradul II, Liceul ..Decebal" mitetul executiv al Sfatului popular regional (secţiunea secre­
dezvoltarea studiului ei bazat ne teo­ în cadrul orelor de curs si se conti­ ţinerea celor mai bune rezultate, fa­ Deva tariat administrativ) precum şi Ia comitetele executive ale sfa­
ria mulţimilor de numere reale. In turilor populare raionale, orăşeneşti şi comunale.
felul acesta învălămîntul matematic a cercurilor
din şcoala de 12 ani face o cotitură
hotăritoare. sporind simlilor calitatea poate si nu trebuie să se limiteze in C erin ţele a c tu a le ţi de p ersp ectiv ă
Activitatea înstructiv-educativă nu
sî eficacitatea sa.
cadrul restrîns al lecţiilor, unde se
Sarcini noi lui individual, vorbind oe matemali­ a§e d e zv o ltă rii b aze i e re
imprimă liniile directoare ale studiu­
pentru profesorii că. $i-n această direcţie avem rezul­
tate pozitive deoarece pentru primi (Urmare din pag. 1) Lucerna si sparceta sînt două productii de fin de 3.000-5.000 kg. la
oară
Ministerul Invâlămîntului —
de matematică prin Direcţia generală oedagoqică a al cooperativelor agricole de pro­ plante furajere bogate în proteină, ha.
Considerăm că este nejustificalâ si
învătămîntului de cultură generală a ducţie. Această suprafaţă este sufi­ a căror suprafaţă în cultură trebuie neeconomică cultura unei suprafeţe
extinsă la cel puţin 5.500-6.000 ha pe
Sarcinile care ne revin nouă. pro­ editat „Programa de matematică pen­ cientă rentru ca în cadrul ei să Iio regiune, deoarece se obţin producţii de aproape 2.000 ha cu plante anuale
fesorilor de matematică. pentru rea­ tru cercurile elevilor din clasele V- schimbată structura plantelor fura­ mari. constante si cu cheltuieli mai pentru lin ca ; ovăz, borceag etc. A-
lizarea cu succes a noilor programe XII-. Această programă indică nu nu­ jere cultivate mergînd pe linia ex­ mici decît la orice alte plante. In ceste plante dau în general producţii
alcătuite corespunzător cerinţelor ac­ mai modul de desfăşurare a activită- tinderii culturilor de mare producti­ acest an cooperativa agricolă de pro mici. cu un conţinut mai scăzut de TtfO £>e/cr*£iiV £f/a2Ă
tuale sînt multe: ridicarea preqălini li'i in cercurile cu elevii la matema­ vitate. Trifoiul va ocupa si în vi­ ductie din Hărău a oblinut din coa­ substanţe nutritive si în special di-
profesionale paralel cu documentarea tică. dar şi o tematică orientativă, itor oină la 40-42 la sută din suprafa­ sa f o cantitate de 5.100 kg. fin la qestibila proteină, iar coslul de pro­ //V r f t £ P A //V D £ P /£ O # PC S /
din cele mai noi realizări din dome­ care este cu multă grijă întocmită. ţa cultivalâ cg plante furajere deoa­ ha. iar cooperativele Cistci. Drîm- ducţie al finului este foarte ridicai. G & w ft r /r //.
niul matematicilor si automaticii, per­ Programa amintită arată clar fiecă­ rece este leguminoasa care are cele bar, dc la două coase au oblinut o In unele cooperative agricole de pro­
fecţionarea măiestriei pedagogice si ruia dintre noi că activitatea cercu­ mai bune condiţii de dezvoltare. in producţie de peste 6.500 kg. fin la • PRESE M E C A N IC E SI A 8 H O P O M P 6 J»TSTRUGURI
metodelor de predare în scopul asi­ rilor nu se poate desfăşura la intîm- regiunea noastră. De pe suprafaţa de ha. ducţie nu este o necesitate ca sâ se
cultive borccag pentru fîn asa cum
gurării schimbului de miine al specia­ plare. ea trebuind să oevină o formă 52 ha, cooperativa aqricolâ de pro­ e cazul la Sarmiseqeluza. care arc • A l A Ş I N I OE F R A M ÎN T A T A L U A T .
liştilor, desfăşurarea unei boqate ac­ organizată si foarte pretenţioasă le ducţie din Gurasad.a a oblinut 6.3')0 La soa.rcctă, cooperativele aqricolc peste 1.000 ha finele naturale. Locul
tivităţi cu elevii in afara orelor ri** munră chiar cu elevii claselor a V-a, kg. fin la ha. cooperativa din Sirbi de producţie Ciugud si Heni.g au plantelor furajere anuale pentru fin O U â C Â T O A R E R O T A T IV E
curs. Areasla se poale concretiza în lâriiul narlc inteqranlă din munca la 5.300 kg. la ha de pe suprafaţa dc oblinut peste 5.500 kg. fin la ha. trebuie să-l ia lequminoasele perene, Ifcfo&wSai p e n t r u c a r t o *, ,
varietatea problemelor teoretice si clasa noastră. 40 ha. iar cooperativele din Pianul Liste necesară îmbunătăţirea agroteh­ la început în parte si apoi total. d u m e LT E P N E U M A T IC E f T .
si
nicii culturilor de trifoi. lucernă
practice tratate In cercurile cu ele­ Activitatea in cercurile cu elevii de Jos. Brănişca, Galda de Jos. S<*- sparcelâ privind' în special însămin- De asemenea în unele cooperative
vii, în excursiile ştiinţifice, concursuri dară este efectuată iii dă şi satisfac­ căşel, Cr ist ii r. Lăpusnic. Apoldul d*? aqrîcole dc producţie se mai obişnu­ M I N E R I T .
ele., menite să sporească volumul de ţii morale. Spun aceasta din experi­ Sus. Apoldul de Jos si altele, cite tarea, cantitatea de săminţă la ha si
cunoştinţe, puterea de îudecată si enţă proprie cu cercul de matemati- 4 000-4.000 kg. fin la ha de pe îniroa- lucrările culturale din timpul verii. ieşte să se cultive diferite clanţe a- • • M O O E N IZ A T O A R E Ş l
nuale pentru masă verde în ogor
perspicacitatea elevilor în special a că-fizică al promoţiei din 1961-1962. ga suprafalâ cultivată. Aceasta de­ Odată cu extinderea culturii de spar­ propriu. Deficitul oe masă Verde în /* D O Z A T O A R E S e a K Â A M I
celor cu înclinaţii, dc care va tre­ Acest cerc l-am organizat în clasa a monstrează că dc la cultura de tri­ celâ ne terenurile de pe dealuri bo­ unităti se poale acoperi şi completa
bui să ne ocupăm îndeaproape, Acli- VIII-a si l-am continuat pînâ la ab­ foi. chiar în cazul numai unei sin­ gate in calcar si care nu pot fi cul­
* vitalea sliintifico-crealoare a fiecărui solvire. Problemele teoretice neprevă­ gure coase, dar făcută Ia timp. se pot tivate cu alte Dîante. se va extinde din cultura leguminoaselor perene,
oricare
mult mai valoroase decit
omofesor de matematică va trebui zute in programă, care sînt în obiec­ obţine producţii mari si constante ne si cultura de qhizdei, mai ales pe te­ plantă anuală. Deci va trebui să se
sporită. tivul examenului de admitere în în- fin. renurile sărace, unde se pot obţine renunţe complet la cultura acestora
In ogor propriu, răminînd însă a fi
CMMRM
cultivate pe o scară mai largă în cul­
tură dublă. Pentru mărirea cantităţi­
lor dc lurajc concentrate, se impune
dublarea suprafeţei cultivate cu orz
de toamnă si mărirea acelora culti­
vate cu mazăre furajeră pentru FABRICA
boabe. DE
■ S B I ' a M faptul că fn regiunea Hunedoara
reiese
Din cele arătate mai sus
sînt posibilităţi mari de lărqire a ba- REGIUNEA HUNEDOARA
ze^ furajere si de îmbunătăţire a con­ V^n?du££ ^ llvrca iâ
ţinutului ei. Obţinerii de eanlităli
5F mari de furaje si dc bună calitate
trebuie să*i urmeze si un preţ de
cost cît mai redus, care să nu gre­ în anul 1965 următoarele sortimente :
veze prea mult cheltuielile de pro­
ducţie ale unităţilor. Reducerea pre­ — hîrtie dc scris şi tipărit ;
ţului de cost a furajelor trebuie sâ
se facă în primul rînd pe seama mă­ — hîrtie suport, crctată ;
ririi producţiei la heclar. folcsindu-se
o agrotehnică corespunzătoare $i dîn- — hîrtie suport, ozalîd ;
du-şr» prioritate culturilor leguminoa­
se si râdâcinoase de mare producti­ — hîrtii decorative ;
vitate.
— hîrtie specială, înregistratoare şi metratc ;
Pe baza celor mai noi Indicaţii ale
stiinteî si a necesităţilor zootehnbi. — caiete de 200 file cu coperţi din p.v.c. ;
i rezolvarea justă a complexului de
probleme în legătură cu crearea u- — caiete şcolare speciale ;
Zi obişnuită în slatla C.F.R. Simeria-câlălori
nei baze furajere corespunzătoare
cere ca în fiecare unitate sâ se facă — bloc-notosuri cu mapă din p.v.c, ;
un studiu pentru descoperirea si va­ — caiete şcolare liniate pentru note muzicale
lorificarea tuturor rezervelor.
Mihal Suster, autorul magazinul este închis L-am lăsat în pare — Noi angajări nn — Să admitem că la Alba lulia. Acelaşi di­ şi desen ;
ur„el scrisori sosite la de aproape două luni. oe tov. Aurel Constan­ faceţi ? Izvorul Ampoiului, din Tinînd seama de suprafeţele de
rector, Constantinescu,
rwiaclie ne-a făcut cu- Care*i adevărul ? tin. Cine ştie ce mai — Ba da I Insă n-am cauza condiţiilor era i-a spus : Dojişli naturale, de suprafaţă arabi­ - blocuri de diferite forme pcnîru
lă. de aşezarea terenului, dc fertili­
, sculă nemulţumirea Pauză. Ezitări. scornea pentru justifi­ găsit... pe nimeni. mai greu. Deşi, vă corespondenţă ;
Iul sl a celorlalţi lo- — Să vedeţi, a ple­ care. Să recunoască — Lite ne asta n-o mărlurisesc, este peste — Deocamdată nu a- tatea lui. dc posibilităţile de aplicare
i uitori ai oraşului Alba cat în concediu... dar că-s vinovaţi tovarăşii mai cred. l-am spus-o vcm locuri, cind o să a unei aqrolehnici ralionale, de me­ — carneţele diferite cu mapă din p.v.c.;
Iu 1 ia : „In oraşul nos­ om si destiluit-o din din conducerea O.CL., si contabilului sef. înţelegerea mea ca să fie.. canizarea unor lucrări. specialiştii — mape cu plicuri şi scrisori diferite ;
tru există un magazin funcţie... că au tărăgănat de pe Dumneavoastră credeţi dureze alîta timp. Do­ De atunci Nica Mă­ din agricultura regiunii Hunedoara
„Jucării" apartinînd O scăpare. A „uitai” o zi pe alta, nici vor­ că este imposibil să se vadă că pînă Ia urmă ria a bălul la uşa di­ trebuie sâ participe activ la fixarea — ambalaje pentru ouă.
taloanelor unei baze furaiere cit mai
O.CL. Comerţ mixt bă. qăseascâ un om în atî- s-a găsit omul potrivit rectorului de mai mul­
Alba Iulia. Dar, de a- să dea răspuns oe cîn-i Am stat de vorbă si la limp ? Dar aici la Alba... te ori. Au trecut cele ceresounzătoare.
-roape două luni esie nu mai funcţionează cu Iov. Aurel Constan- — Credcţi-mă, pe cu- 90 zile (termenul trans-
insist.
magazinul. Nu
— Nu zic. poate da
in ::his...". Poate pentru un conta- tincscu, oirectorul că era mai mult inte- vîni că Ia noi e tare feruluil, a trecut anul
Am pornit pe urmele greu cu cadrele... 1964. e pe slîrsit si 6 octombrie 1965 tată de formalii vocale,* 7,30 Sfatul 15.30 Muzică de estradă; 16,00 Al­
s-nsorii. Primul popas, 1965, s‘... nimic. Ba nu, medicului : Gripa şi prevenirea ei ; bum dc muzică uşoară,- 16,30 Mu­
In fala magazinului. directorul a început să 7,45 Cînlă orchestra do muzică zică din operele; 17,15 Muzică de
populară : „Cernegura" din Piatra
.lonsult inai înlii pro­ ocvină nervos, chiar promenadă interpretată de fanfară;
gramul unilălii cu Pornind de la o scrisoare nepoliticos cu Nica M'i- Neamţ; 3,30 Muzică din opere; 9.00 18.30 Cînlă Vlad Dionisie şi Da-
preferată ,*
La
microfon, melodia
p;icina : 7-12 deschis. ria. Mai ales atunci IU.03 Folclor oltenesc; 10,30 Săp- miau Lur.a — muzică populară;
:e ora 1° si oblonul cînd îi spunea că lo­ tămîna poeziei 1965"; 10,40 Muzică u- 19,05 „Am îndrăgit o melodie" —
*• lăsat. Stratul de pnf curi totuşi au fost si că soară; 11,00 Din creaţia cora’.â a com­ muzică uşoară ; 19.30 Emisiune li­
ermit ne oblon, nro- s-au primit alio tov \- DEVA: Cineva, acolo sus mă iu­ pozitorului Gavril Muzicoscu; 12,06 terară, romanul „Ciuma" de A.
culmul decolorat vor­ raşe chiar necalilicatc beşte — cinematograful „Patria" ; Solişti români de operă ; 14,05 Mu­ Camus; 20.00 Inlilnire cu eroii o-
peretelor; 20,30 Pe teme agrare;
be >c dc la sine. ETARI LA DESTĂINUIRILE si care ceruseră în ui- Diavolul deşertului — cinemato­ zică uşoară de compozitori din R. D. 20,55 Muzică; 21,20 Dansuri din
O investigaţie de pri- ma ei angajarea. Pur graful „Aria"; PETROŞANI: Brălara Germană; 14,23 „Pădure dragă, pă­ opere ; 22,35 Melodii şi solişti pre­
Autorul scrisorii Si simplu o repezea : de granale — cinematograful „Re­ dure" — program de cinlece si miali Ia festivalurile de muzică u-
* orentate 1 Cazul este cunoscut publica" ,• Ci nd Martin avea jocuri; 16,15 Piese vocale si instru­ şoară; 23,10 Melodie şi ritm; 23,50
zpnlru lămuriri am DIRECTOR Si dc Direclia comerci­ 14 ani" — cinematograful „7 mentale de Grieg ; 16,30 Roza Vui­ ' ' - - ! r uşoară pentru toate virslele.
ennajai o discuţie cu ală a Sfatului popular Noiembrie"; L UP E NI : Samba turilor ,■ 17,00 Cînlă orchestrele :
conducătorii orqamza- regional. Nu-i asa *.o- — cinematograful „Cultural"; Sl- Francis Bav David. Stan Kenton,
! i comerciale. vârâse Raliu ? Parcă M0RIA: Merii sălbatici — cinema­ Da n i e l Rose, Eduard Czerny TELEVIZIUNE
'ncep cu tov. Aurel dumneavoastră nerso- tograful „Mureşul"; ALBA IL'LIA: Si Scrgiu Malagamba ,* 16,05
Constantin. contabil bil sef. o lună sau O.C.L. Comerţ mixl nai aii promis sâ re­ Casa Ricorrli — cinematograful Cintece băirineşti şi j o c u r i
*rf. care mai toată luna două sînt totuna. Alba lulia. res, dacă ne ocupam Cc să mai zic. Daca- zolvaţi cerered tova­ „Victoria", Runda 6 — cinematogra­ populare; 1H.30 Varietăţi mu­ 15,()0 Sport. Transmisiune de Ia
serios, sigur se giisod.
septembrie a îinut lo- — Bine dar de ce — Cu am plecat în Aici aveli arepinte, e şi dă omul cuvînlul... răşei Nica. Ca aşteaptă. ful „23 August"; SEBEŞ; llanka — zicale ; 19,30 Muzică uşoară şi dc Cluj ,* 19,00 Jurnalul televiziunii
rul directorului. n-ali pus pe altcineva concediu. Au rămas să vina noastră. Noi re­ Am intrat însă în po­ In aşteptare s-a dus cinematograful „Progresul"; Cro- dans de Nicolae Kireulrscti , 20,00 (I); 19,20 „Dăm legătura cu... blocul
— Am auzit că ma- in loc ? rezolve ceilalţi tova­ sesia unor date care din nou, e drept cu nicâ cubană — cinematogralul Radiogazeta de seară,- 20,30 Cînlă A—9" — emisiune pentru copii si
gizinul „Jucării" es'.e — N-am qăsit pe ni­ cunoaştem ... r.ovedesc fără putmlă teamă (cum ne-a măr­ „Sebeşul ’; ORASTIE: fanosik — ci­ Sorina Dan şi Valentin Baciu ; 20,55 tinerelul şcolar,* 20,00 Transmisiune
închis- meni 1 răşi. ce O să aflu în sfîrsit de tăgadă, că „destăi­ turisit chiar ea) la nematograful „Patria"; Parisul ve­ Recitalul sopranei Lela Gurii si al de la opera de stat din Iaşi ,* „Cava­
— N-au fă cui-o,
leria rusticană" ,* „Paiaţe" ; In pau­
sel — cinematogralul „Flacăra" ;
— Da I Responsabila — Dc fapt... o să-l părere aveli ? adevărul, qîndesc. nuirile'' directorului nu O.C.L. Comort mixt Alba HAŢEG: Spărgătorul — cinemato­ baritonului Vasile Mnrtinoiu : 21,30 ză. Filmul documentar : „Fala de
oepar-
a fost găsită de mai desfiinţăm. — II vom deschide — Dar să slili conti­ erau nici pe Cit des­ lulia. Mereu omlnări graful „Popular", BRAD; Joe Li- Muzică uşoară ; 22,20 Succese do pe Someş" ; 22,30 Jurnalul televi­
pretutindeni — muzică uşoară ; 22,40
le complete.
multe ori cu lipsuri în — Cum aşa ? Vreţi pcsle uulin lîmp. nuă dircclorul. e foar- pre euvînl... ce sâ mai Si în timpul acesta, un monadă — cinematograful „Steaua Coruri din opere; 23,40 Muzică ziunii (11) şi buletinul meteorologic.
le greu. Vă dau
un
ui stiuno si am scos-o... să lipsiţi un oraş do — Nu-I desfiinţaţi? exemplu. La Hanes fl vorbim, lată despre ce maqa2in slă închis. roşie"; LONCA; Cronica unei cri­ uşoară.
— Un moment. to- serviciile unui astlel — Nu, nici vorbă de stat magazinul închis r vorba. Tovarăşa Nicn Cum se împacă n> me — cinematograful „Minerul";
\ râse Constantin. Mă dc magazin ? _ a$a ceva. o lună iot pentru că Măria a venit din Bu­ primirea in serviciu a ILIA : Madame Sans-Gene — cine- PROGRAMUL II; 7,35 Zece mi­ TIMPUL PROBABIL
ii eresează de cînd e — E nerentabil, o [Observaţi ce ..concor­ n-am avut om. Insă a- zău [împreună eu so­ m-rlnqrnlui „Lumina". nute în compania charlestonului ,*
7,48 Rilmurile dimineţii; 6,15 So­
in :his.. să-l facem poate raion dantă" de păreri între cesta este un caz ooar- lul care lucrează în celor ce solicită. cu lişti instrumentişti de muzică popu­ PENTRU 24 ORE
— Din 5 septembrie, în alt magazin. conducătorii de la le. Altul mai bun. La Alba lulia) in anul lipsa de cadre despre lară ; 9.30 Estrada melodiilor; 10,10 Vremea devine neslabilă, cu ce­
nd a plecat responsa­ — De ce n-ali făcu- OC.L. Comerţ mixt Izvorul Ampoiului irei 1964. Tot atunci s-a care vorbeali. tovarăşe Duete şi tri-ouri vocale de muzi­ rul temporar noros. Viatul va sufla
bila în concediu t-o pină acum ? Scii- Alba lulia ?î. luni de zile, închipuit*- pre.zcntal cu transfer Constantinescu ? Aslep- că uşoară 10,30 Conrsrt de operă; potrivit din sud-vest şi vest. Tem­
— Cum în concediu ? leati col puţin oame­ — Do re nu-l des­ vă, Irei luni, magazinul din partea organizaţiei tăm răspunsul dum­ PROGRAMUL I : 5 t)fi Prooram 11,23 Muzică de estradă ; 11,50 Cîn* peratura aerului staţionară; va fi
Parcă spuneali că aii nii să nu mai bală dru­ chideţi mai repede? a stat închis pentru că comerciale unde lucrase neavoastră. Dar nu în marşuri; 5,25 Melodii vesele : 5,45 tem de dragoste şi jocuri populare; cuprinsă intre 22 şi 27 grade ziua.
si os-o ca necorespun- mul nînă în fala mi- Tovarăşii îmi spu­ n-am găsit qestionar. lîmD de 10 ani (reţineţi vorbe ocolite, ci în Muzică populară ; 6,|5 Muzică de 12,15 Concert de prînz? )3,0fl Din iar noaptea între H şi 14 grade.
; -doare. Si apoi. sti ti qazinului. neau că n-a acceptat Nu zic, Interesante a muncit 10 ani în co estradă ; 6,35 Muzică populară in­ muzica popoarelor : 14,30 Călătorie PENTRU URMĂTOARELE 3 ZILE
rr, tovarăşe Constan­ — Deocamdată ne-am nimeni din salariaţii destăinuirile directoru­ merU la conducerea fapte. terpretată de acordeonislul Ilie U- muzicală in circuit; 15,10 Prelu­ Vreme schimbătoare, cu cerul va­
tin, eu am aflat că gîndit.,, (lungă gîndire). noştri să fie gestionar. lui, Şi totuşi,,. OC.L, Comerţ mixt R. BUDIN dilâ ? 7,15 Muzică uşoară Interpre­ crări de folclor de Boris Marcu ; riabil si temperatura staţionară.