Page 19 - 1965-10

PAGINA 3
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3349 fl

- Un domeniu in care noul plan cincinal prevede sar­
cini deosebit de importante este cel al ectracţiei de mine­
reuri neferoase. ..ESTE NECESAR SA SE ACORDE TOA­
TA ATENT1A SPORIRII EXTRACŢIEI IN MINELE EXISTEN­
TE Şl, IN ACELAŞI TIMP. DESCHIDERII MINELOR NOI
LA TERMENELE STABILITE. O MARE IMPORTANTĂ IN
ACEST SENS ARE EXTINDEREA METODELOR MODERNE
DE DESCHIDERE. PREGĂTIRE Şl EXPLOATARE A MINE­
LOR. SE VA RIDICA GRADUL DE MECANIZARE A LU­
CRĂRILOR MINIERE, MAI ALES A CELOR DIN SUBTE­
RAN, SE VA ÎMBUNĂTĂŢI ORGANIZAREA. PROTECŢIA Şl
SECURITATEA MUNCII. TREBUIE SA SE RESPECTE RIGU­
ROS RAPORTUL RAJIONAL ^TR E NIVELUL EXTRACŢIEI
Şl CEL AL REZERVELOR". (Din Raportul Comitetului Cen­
tral al Partidului Comunist Român prezentat de tovarăşul
Nicolae Ccauşcscu la Congresul al IX-lea).

In regiunea noastră există mai multe unităţi miniere
unde se exploatează minereuri neferoase. Una dintre
acestea este Exploatarea minieră Zlatna. Cum s-au pre­
gătit minerii de aici pentru cincinalul viitor? Au des­
chis ei suficiente fronturi de lucru ? Au tot ce le trebuie
pentru realizarea ritmică a sarcinilor de plan in anul
viitor ?
Indicaţiile tehnice şl să fie create mici de­ facţie fată de faptul J In afenţia tovarăşilor :
orqanizatorice nece­ pozite de materiale, c i a scăzut numărul a Cartea de vizită
sare. Asa că se Dierd oe unde echipele să absenţelor nemotivata
ai Să ne explicăm sferturi si iumătali de poată face o aprovi­ fată dc anul Lrecut. ■ Gheorghe Urdea
zionare rapida şi co­
„Nu înteleqcm
mal
însă
oră. alteori si
mult, în aşteptare. respunzătoare. Acolo ce satisfacţie pot a- a Unde servim masa
In alte situaţii maiş­ unde s-a făcut acest duce cele citeva mii secretarul com itetului
b Ceva despre nivelul tehnic trii se deplasează o- lucru treburile merg ne absenţe nemotiva- a De acasă la mină de p a rtid
bine. Sini însă unii
dată cu echipele
în
anul
te înregistrate
subteran, dau imn- şefi de sectoare care acesta dc întreacă ex­
aial indica |ii, sau nesocotesc mâsunJe ploatare ? I Sindicatul,
0 Maiştri ş i... maiştri chiar cu o zi înainta. stabilite, sub privirea organizaţia U.T.C., lui, lipsă de grijă m (ng. Ioan Stoia
Deci o dată ajunşi în Îngăduitoare a con­ conducerile sectoare­ Prin urmare, fluc­ Iată o poziţie com­ fală de păstrarea a-
tuaţie de caare mun­
abataj, minerii încep ducerii exploatării. lor trebuie să fie sa­ citoreşti, ba chiar si plet greşită De ce nu vulului comun?
se are qriiâ de tinere­
De folosirea nera­
m Locul inginerilor lucrul. S-ar părea că ţională a timpului de cînd nu vor mai fi de cadre cu Drcqâtiro le cadre ? Sau nu se — Cc să facem noi ? şeful exploatării
tisfăcute doar atunci
aici totul mcrqe bine.
Dar nu se întîmplă muncă ţine si indis­ absente nemotivate — medie şi superioară. ştie că elevii aceştia Tinerii nu păstrează
curăţenia — justifica
totdeauna asa. Nu tre­ ciplina, exprimată in acesta trebuie să fie De cc ? Pentru a răs­ sînt muncitorii care inginerul $ef. m Traian Borza
mare parte prin ab­
Anul 1965 — ulii- de minereuri. Ceea ce, printre ei mai sînt din ce mult limo si mi­ sentele de la lucru. telul, nu numai mic­ punde la această În­ miine preiau abataje­ Credem că aici nu-i
le ? Dc unde vor to­
trebare nc-am intere­
mul din lanţul sesena- oe asemenea, este de aceia care nu-şi pri­ nerii constată că n-au Pentru că lipsa unui şorarea procentului I sat de condiţiile de varăşii dc la Zlatna să loc de justificări, lo-
lului — a adus sarcini nedorit. Atunci...?. vesc sarcinile cu toi- lemn. că le lipsesc o om se răsfrînge în ac­ Dar, asa cum spu­ muncă si de viată ale ia cadre dacă nu se va.răşc inoincr scf. preşedintele com itetului
mobilizatoare in lata Să aruncăm o scurtă tă răspunderea. Unu scamă de materiale. tivitatea întregii echi­ neam si mai sus, vina oamenilor, de felul ocupă de creşterea Inlii şi înlh că nu sindicatului
colectivului E. M. Zlat­ privire asupra qradu- cum sint Viorel Ian- Atunci şeful de echi­ pe, chiar dacă acel nerealizării tuturor lor ? sint toţi tinerii la fel.
na. Fireşte, înoeohni- lui de mecanizare a cu. Petru Cenuşă pă. sau alt miner, om este necalilical: indicatorilor de plan cum se face retribuţia Apoi, că toii avem da­
rea lor cerea un efori unor operaţiuni de şi alţii obişnuiesc să pornesc pe qalerii în munca sa trebuie este dotă aproape în bănească, de nr iţa ce Vizitînd căminele toria să ne ocupăm de
in plus: o mai bunii bază. In parte trans- intre în mină după căutarea maistrului, a făcută de ceilalţi, exclusivitate pe lipsa se poartă fată de sa­ pentru nelamilisli. am educarea tinerelului,
organizare a muncii, sportul, pc orizon­ muncitori, lipsindu-i şefului de sector si a- pentru cel necalili- de efectiv Fireşte, se lariaţii exploatării. Am rămas plăcut surprinşi de creşterea sub toa­
preocupare sporita tală. pe qaleriile in­ de îndrumările ce tre­ doî după materiale. Bi­ cat trebuie să lu­ pune întrebarea : la insistat asupra aces­ de construcţiile mo­ te aspectele a cadre­ secretarul
pentru introducerea termediare îndeosebi, buie să le primească neînţeles că în tot a- creze în acest caz Zlatna nu s-au pre­ tui aspect cu alît mai derne ridicole în a- lor. Trebuie făcut lo­
mult cu cît am afla.*,
tehnicii noi şi a me­ se efectuează manual, la începutul schimbu­ cest timp producţia muncitori cu califica­ zentat muncitori pen­ că unii muncitori pre­ cest scoo, de efortul tul pentru ca viaţa să com itetului U.T.C.
făcut pentru ca tine­
todelor avansate de la fel transportul ram- lui, iar pe parcurs trec staqnează. si deci se re superioară. E de tru anqaiare ? Ha da. feră să lucreze la rii minori să aibă con­ fie plăcută, frumoasa.
lucru, creşterea nive­ bleului în abalaj-i. foarte rar pe la echi­ pierde timp preţios. la sine înţeles cit dc si încă mulţi. Dc la diţii dc viată cît mai Si apoi, cum se ex­
lului profesional al N-a fost introdusă me­ pe, asa incit oamenii Constatarea nu-i de­ mult scade eficienta începutul anului au U.M.C. Zlatna, o uzi­ bune. In fiecare ca­ plică faptul că la Ha- precum şi a conducerii
oamenilor s.a m d. Cu canizarea încărcării la lucrează in mare par­ loc nouă f au făcu l-o muncii echipei l Din fost anqaiati 340 de nă vecină cu mina. meră am qăsit tot ce nes căminul c mai cu­
alte cuvinte se cerea toate lucrările de des­ te după priceperea si cu luni. ba chiar cu păcate, la Exploatarea muncitori. Numai că, La Hanes am vizi­ trebuie pentru ca un rat si mai bine pus Trustului minier Deva
aplicarea unor aseme­ chidere, în na Ieri i. l:t experienţa lor. Alţii mai multă vreme in minieră Zlatna se in- in acelaşi timp. au tat cantina si cămi­ om să se simtă bine ; la punct ? Tinerii de a-
nea masuri tehnice multe locuri de mun­ {pe care nu-i numim urmă, $i comitetul de tîlnesc destule cazuri plecat din întreprin­ nul pentru nefami- adică obiectele nece­ colo il păstrează mai
şi orqanizaloricc care că activitatea este sperînd că citind a- partid. si conducerea de abseutări. de mul­ dere 213 muncitori, lisli. la Zlatna la Ici, sare acestui scoo Dar. bine? Să luaţi exem­ Prin urmare, oamenii po care-l
s«i conducă la un salt Snqreiinata de sera­ ceste rînduri se vor exploatării, si orqani- te ori nemotivate. Po­ fără să mai vorbim că în mai multe sectoa­ de aici si Dină la a plu dc acolot căutaţi ii puteţi găsi. in mare par­
simţitor al productivi­ iul nesalisfăcâlor. Des­ aşterne De treabă şi zaliile de partid. S-au ziţie împotriva unor re am trecui prin mn- se simţi bine mai o Iată, aşadar, o sca­ te, chiar la E.M. Zlaliu ; se ailă
tăţii muncii in toate pre numărul de oa­ vor lichida această la­ preconizat măsuri în asemenea abateri nu unii au ieşit la pen­ qazinc, nc-am intere­ ceva... mă de motive pentru în rezervele imense pe care le
avem
sie. Aşadar.
sat dc aprovizionare.
compartimentele. Con­ meni ce ar puica li cuna ruşinoasă) fiind acest sens. Intre alte­ se ia insă; ba mii Constatări ? Acest ceva constă, care se înregistrează creează creşterea nivelului tehnic
ducerea exploatării si. eliberaţi prin intro­ slab preqătili profe­ le. s-a indicat ca la mult se întîlneşae de-a face cu un ridi­ mai mult in căminul fluctuaţie. Si mai e al exploatării, în mai buna orga­
la rîndul lor. condu­ ducerea mecanizării la sional n-au autorita­ nivelul orizonturilor chiar o oarecare satis­ cat qrad de fluctuaţie Cantina din Hanes dc la Zlatna si mai ceva... nizare a lucrului, întărirea disci­
cerile sediilor. au nă­ lucrările respective si te în fata muncitori­ este bine aproviziona­ du tiu în cel o.e la Ha­ Exploatarea minie­ plinei şi asigurarea unor condiţii
şit cu cale că lucrul bineînţeles, plasaţi a- lor. Si. în sfîrşil, o tră­ P I tă. Masa care so ses- nes. in qosoodărire.i ră Zlatna arc sectoa­ cil mai bune dc muncă şi dc trai.
cel inai important este colo unde sint nece­ sătură a multora din­ veste aici este bine bunurilor, în curăţe­ rele răspindite dc o Extinderea mecanizării transpor­
realizarea planului de sari, ne poate edifica tre ci este că nu ur­ pregătită si alcătuită, nie. in bun nust. Or. rază de citeva zeci de tului pc orizontală şi a încărcării
producţie. în qcncral. după un kilometri. Transportul mecanice constituie o sursă im­
un sinqur exemplu. La măresc decit proble­ meniu variat Coi cu aici. tovarăşii din portantă de creştere a productivi­
Nimic de zis, înde­ secţia Hanes. mecani­ mele strict curente caro am stat de vorbă sectorul Gospodăresc de acasă la mină so tăţii muncii. In pagina dc faţă a-
plinirea planului de zarea transportului pe ale producţiei din aici si-au exprimat al exploatării si cei face cu ajutorul ma­ cest fapt a fost ilustrat doar pnn-
producţie la metal si două qalerii inter­ ziua resoeclivă, ceei mulţumirea fală de cnre-i au in subordi­ şinilor I R T A. Numai tr-un singur exemplu, de la secţia
minereu este esenţia­ mediare creează un ce dăunează Îndepli­ calitatea si cantitatea ne sint in mare res­ că uneori conoiţiilo în Haneş. Situaţii similare sini insă
lul. Dar nu trebuie ui­ oisponiliil de peste 20 nirii ritmice a planu­ mîncării. tantă. Parchetul in ca­ care se face transoor- la fiecare secţie.
tat c<3 neqlijarea celor- de muncitori. Cit ar lui pp o perioadă mai — La noi la canti­ mere era murdar, co­ tul nu sînt din cele
W-7 ■h^e-jlaturi ale activi­ rezulta din mecaniza­ îndelungata.’ “ nă prînzul oslo foarte voarele, după decla­ mai hune. Maşinii*) Creşterea gradului de mecani­
ştii miniere, ca de rea' transportului ram- bun — spunea un raţii care merită toa* sînl uneori deschise si zare în galerii şl abataje trebuie
Prin urmare, iată o
pildă, lucrările de in- bleului în cele 4 a* forţă, care nu e. folo­ linăr minor. Dejunul tă încrederea, „n-au dc aici alte neaiun* să fie însoţită de o preocupare a-
siduă pentru aplicarea unor me­
vcstTfiT cieschideri sr' bataie "(pe distante de sită nici pe departe la si cina însă nu sa­ fost spălate nicioda­ suri. Se motivează că tode de exploatare de marc pro­
Dreqătiri. fac !o un 30. la 130 ml. unde Intreaqa capacitate. tisfac... tă". dosi se folosesc drumurile nu permit ductivitate. Se pretează la mai
moment dat imposi­ condiliile permit, şi de multe luni. Perde­ folosirea autobuzelor. multe locuri de muncă exploata­
bilă realizarea pro­ Nu încape îndoială — La dejun si la lele. aqătate cumva d^ Dar de cc nu se fo­ rea cu coame suprapuse si ram-
ducţiei de bază. In a încărcării la înaintă­ că promotorul noului, cină avem putini abo­ qalerii. aduc mai dc- losesc tot timpul au­ bleerca mecanică a spaţiului ex­
fine, urmînrl drumul rile in qalerii? Dacă al tehnicii înaintate si naţi : citiva elevi oe orabă a cirpe nontru tocamioane acoperi­
la acestea mai adău-
metodelor productive
ales. conducerile sec­ l.i şcoala profesiona­ stors praf-. Nu do­ te ? De re conducerea cavat. N-ar fi rău să şc încerce şi
ţiilor au trecui treptat qăm si avantajele ce dc exploatare este in- lă — motiva adminis­ vedeşte aceasta lip­ exploatării nu pretin­ alte metodo, folosindu-se în acest
muncitori de la des­ le-ar putea aduce apli­ qincrul. E. M. Zlat­ tratorul cantinei. Aşi să de rosoect fată de acest lucru orcane­ sens experienţa acumulată dc alte
cinderi si oreqăliri la carea unor metode de na nu stă rău nicî la că e mai qreu... de locatarii căminu­ lor IR.T.A, ? exploatări miniere cu profil ase­
exploatare de
mare
producţie. acest codi!ol; numă­ 8 mănător din cadrul Trustului mi­
— Ce era să facem ? productivitate (după rul inginerilor dc ca­ nier Doya si din regiune. Este o
— se iuslifică tehni­ modelul altor exploa­ ro dispune se naică 1 treabă destul dc dificilă, care ne­
tări din regiune cu
cianul Constantin Va- prolil asemănător) ta­ la circa 20. Cum se I cesită gindire şi muncă dc con­
explică atunci — veţi
sile. şeful secţiei Ha- bloul perspectivei este întreba — lacunele a- da la o acţiune cepţie. Dar, atit în cadrul trustu­
nes. Pentru a ne putea aproaoe complet. minlile mai sus în me­ lui, cit si al exploatării, există in­
îndeplini planul dc Dar, după cile se canizarea unor opera­ gineri şi tehnicieni capabili să o
producţie oe anul în ştie. maistrul ocupă ţiuni cu volum mare adunarea ducă la bun sfirşit.
curs ar fi trebuit să lin loc principal în de muncă, introduce­ Pentru a sc putea asigura o a-
ridicăm productivita­ producţie. El este a- rea unor metode mo­ sistenţă tehnică corespunzătoare
tea muncii cu circa cela care urmăreşte ca derne de exploata­ este necesară $i o repartizare mai
30 la sută. Or, numai monoqrafiile de pus- re sam.d.?. Răspun­ judicioasă a cadrolor tchnico-ingi-
prin efort fizic, acest sul vine de la sine nercşli in ccnlrală şi secţii. Şi
lucru era imposibil.. care şi armare să se dacă reţinem că ma­ aici. am putea ilustra situaţia de
execute corect, orga­
In acest fel coefi­ joritatea lor lucrează hotăriri la fapte fapt. prin două exemple: la sec­
nizează munca brină-
cientul de normaliia- zilor. veghează la bu­ în centrală si că aii; ţia Haneş, secţia cu cca mai mare
le, ce trebuie să exis­ na lor aprovizionare aceştia, cit si coi rle pondere, există un singur inginer
te între cieschideri, cu cele necesare, în la secţii, se ocupă doar Să vedem acum în lor la îndeplinirea ceastă problemă. S-a miner (din atiţia ciţi are exploa­
Dreqătiri si oronuclie, fine, supraveqhează si cu probleme mărunte ce măsură s-au preo­ sarcinilor economice. stabilit ca în ficcaie tarea), caro lucrează pe un singur
nesatisfdcălor încă do înaruină desfăşurarea de dispecerat, întoc­ cupat comitetul do In adunările qcnerale secţie să sc orqanize- I schimb, Credem că alte comentarii
anii trecuţi — după întrequluî proces teh* miri de labele si si­ partid $i organizaţiile nu s-au analizat tot­ ze lunar cel puţin o sint dc prisos.
cum afirma chiar inq. noloqic. Dacă maistrul tuaţii. Lipseşte mun­ de bază P.C.R. do deauna problemele înaintare rapidă. Cum însă. maişlriî sînt condu­
Ioan Stoia, şeful ex­ este un bun orqaniza- ca de concepţie, fră- înlăturarea deficien­ cheie, iar atunci cînd — Am orqanizit 1 cătorii direcţi ai procesului dc pro­
ploatării — s-a mic­ tor al producţiei, M<i- mînlarea pentru a îm­ telor semnalate. La s-au abordat aseme­ înaintări rapide — ne ducţie. creşterea răspunderii per­
şorat si mai mult A- DÎn oe meserie si reu­ brăţişa si aplica cuce­ secţia Hanes s-a ob­ nea teme. analiza nu spunea tovarăşul I sonale şi a nivelului lor dc cu­
cum. cînd ne pune şeşte să imprime o ririle tehnicii miniere servat neritmicilate în s-a ridicat la nivelul Gheorqhe Urdea, se­ noştinţe va trebui să constituie o
Droblema realizării în conduită sănătoasă moderne. Or, nu tre­ îndeplinirea planului cerut. Orqanizaţia do cretarul comitetului de I preocupare de seamă. Să ajungem
acolo incit fiecare dintre ei să de­
viitorul cincinal a li­ oamenilor din subor­ buie să uitali tova­ dc producţie, in iulie bază de pe schimbul partid. Numai că vite­ I pună maximum de Interes pentru
nei producţii sporite si dine se obţin rezulta­ răşi inqineri. că toc­ 90 la sută. în auqust II dc la mina Hanes. za realizată e sub ni­ organizarea şi ittdrumaroa cit mai
a îndeplinirii ritmice te din cele mai bune mai aceasta vă este dc pildă, a analizat în velul celei planifi­ I bună şi mal competentă a echipe­
n ol nilului ne 1966 în­ Exemple dc acest fel menirea. $i de felul în a Frumuseţea meseriei 79,9 la sulă, în sep­ lunile iulie si auqust cate... lor din subordine. Iar in acest sens,
că din nrimcle zile, sînl numeroase la ex­ care vă îndepliniţi tembrie 108 la 6Utrl. aceeaşi problemă : Atunci despre ce ! pe lingă o muncă politică susţi­
ridică întrebarea : cu ploatarea miniera Zlat­ misiunea rc vă este Condiţiile de muncă realizarea planului do fel de înaintare rapi­ nută, n-ar fi rău dacă s-ar orga­
dă poale fi vorba ? Se
ce oameni se vor e- na. De altfel trebuie încredinţată depind s Cui încredinţăm tinereSs — aceleaşi. Prin ur­ producţie dc trimes­ poate aprecia că a- I niza cu ei diferite conferinţe,
xeruta ţoale deschi­ să amintim că exploa­ succesele întrenului mare. era vorba oe u- trul II! In iulie ora, schimburi de experienţă, sau se-
ncle deficiente inter­
derile si Dreoătirile ne­ tarea are un număr colectiv. In secţiile si ne. care trebuiau Intr-adevăr, necesar ceastă hotărire a co­ minarii pe teme strict legate de
cesare? Inversarea corespunzător de mai­ sectoarele E. M. Zlat­ cadre ? mitetului de partid a I specificul exploatării. In plus,
sensului măsurilor an­ ştri. Aşa incit, din a- na avcli un teren cit qrabnic înlăturate. Co­ a să sc facă o aseme­ fost înfăptuită ? Nu-i conducerile secţiilor şl exploată­
mitetul de oarlid
terioare. adică tran­ cest punct de vedere, se Doate de propice hotărit să analizeze si- nea anqliză. Dar în mai deqrabă vorba de rii să le ceară cu exigenţă înde­
sferarea muncitorilor lucrurile ar putea să pentru a vă valorifica lualia din acc.islă sec­ auqust. ce rost mai formalism ? plinirea întocmai a alribuţiunilor
din abataje la deschi­ meargă strună. Coer Cunoştinţele si a rea­ ia Abatajul-şcoaiă ţie, pentru a putea lua avea ? Poale că era Sc spune că orqanl- ce le revin.
deri si preqătiri. va ce face ca adesea rea­ liza lucruri frumoa­ mai bine să se urmă­ zaliilo de partid din* Atragerea şi permanentizarea
dure fârâ îndoială la lizările să fie sub po­ se. Ieşiţi din inacti­ măsurile corespunză­ rească înfăptuirea mă­ tr-o întreprindere sînt cadrelor este fără doar şi poale o
toare. A fost organi­
diminuarea producţiei sibilităţi este faptul că vitate I — Ce să facem ? Insă, Dcntru început, buni pedaqoqî. Ei tre­ zat un colectiv care surilor stabilite în a* centrul motor al în- problemă majoră. Şi ca atare, să-l
ne pleacă oamenii — so pot organiza cu buie să aibă cunoş­ timp de citeva zile a dunarea din iulie. Ircqii aolivilăli. E ca­ acordăm toată atcnlia. Dar nu este
zul ca si la Exploa­
spunea inq. Ioan Sto- noii anqaiati discuţii tinţe multilaterale şi stat numai în secţii Rău este că proble­ tarea minieră Zlatna permis sa trecem cu vederea pes­
ia, şeful exploatării. la care să participe multă răbdare; să fie Hanes ?i a urmărit ma cheie la Exploata­ să se poată spune la te faptul că, pentru a determina
0 Bunul cel Mulţi dintre noii an- mineri mai virshnci, capabili să transfor­ cum este organizată rea minieră Zlqlna — fel. Pentru aceasta pe om să lucreze cu tragere de
Inimă, trebuie sâ-l iniţiem ru răb­
me abatajul înlr-o a-
pasionali do munca in
a
folosirea raţională
qaiali intră de cile-
va ori în mină si pe abataje, vizite la cite­ rlevărată scoală. Pen­ munca, cum se asiqu- fortoi do muncă — nu trebuie ca în fiecaic dare. să i trezim dragostea faţă do
tehnică,
ră asistenta
sector orqanizaţiile du
urmă nu-i mai vedem. va locuri de munca tru că. de cele nni cum sînt repartizaţi s-a bucurat dc atoutia bază să studieze cu meseria pc care o îmbrăţişează $|
q Pe drumul Nu râmin nici absol­ mai importante însoţi­ multe ori. de felul in muncitorii, cum se fa­ orqanizaliilor do bază atentic problemele ce­ sâ-i asigurăm condiţii cit mai bu­
venţii scolii profesio­ te de explicaţii, scur­ care face Drimii paşi ce aprovizionarea locu­ Si a comitetului d' le mai importante ale ne dc muncă si do viaţă. Pentru
nale... Dar ee s a în­ te proqrame artistice Dc drumul insusirii rilor de muncă. P<* partid. S-a constatat producţiei si să deter­ muncitorii exploatării au fost con­
struite blocuri noi, cămine pentru
a Cauzele unui efect major treprins pentru a-i re­ cu aspecte din viata meseriei, oepindc in- baza constatărilor fă­ că lipsesc cîteva sute mine schimbarea in ncfamilişli dotate cu toate cele
nouă a minerilor
si
treaqa activitate ce o
tine? Nimic, sau a-
un
Droapc nimic. Nu s-a multe altele. va duDunc noul mi­ cute 5-a întocmit s-a de muncitori si dc bine a lucrurilor. Co­ necesare, canline, care pentru a
care
aici încolo nimic. Cum
material.
asigura condiţii oplimc de recon-
mitetul de partid ar-*
avut In vedere nicio­ O atenlie deosebită ner. prezentat membrilor sint folosiţi muncito­ datoria să îndrume I fortarc şj hrană, nu solicită decit
S9 Unii vin, alţii se duc dată că marea majori­ repartizării tinerelor cindvfl minerul Adain comitetului de par.lid. rii existenţi, cuin tră­ mai la obiect orqam- ceva mal mult interes. Este iicce-
— Eu
trebuie acordată apoi
— spunea
tate a muncitorilor au
iesc si muncesc
eu
fost recrutaţi din me­ cadre la echipe. De­ Lucaei do la E. M. S-au purtat discuţii cum sînt stimulaţi, co zatiile de bază, să Io I sar să nc îngrijim ca oamenii pc
care-i avem să ducă o viala cul­
diul sătesc. oameni seori noii veniţi sînt Deva — datore/, me­ rodnice, s-au stabilit ajute în planificarea turală bogată, sâ-i sprijinim iu
O rezervă impor­ Dobrrscu, şeful ser­ realitate media es!e care n-au avut nici o repartizaţi unor şefi seria lui Nicolac Hu- măsuri caro s5 asigu­ probleme au — aceste activităţii, in înfăp­ i
tantă în îndeplinirea viciului orqanizarea mai scăzută chiar $i contiqenlă cu mineri­ de echipe si maiştri hui. Dacă el nu nu-ar re îndeplinirea ritmică teme au fost lăsate pe tuirea măsurilor .sta­ ridicarea continuă a nivelului pro­
fesional.
sarcinilor economice, muncii. Da, in medie decit cea indicată în tul ; au fost introduşi slab preqătili profe­ fi vorbit cu răbdare a planului de pro­ planul al doilea. bilite. Numai cu con­ La E. M. Zlalna exislâ posibili-
la îndemina fiecărui asa stau lucrurile. Sau calculele setului ser­ în subteran fără o su­ sional si fără expe­ si nu nu-ar fi trezit ducţie. Spuneam că in ple­ statări nu so poate fa­ lâ(i pentru obţinerea unor reali­
colectiv dc muncă, mai exact sdus. din viciului organizarea ficientă preqăiire. Or, rienţă. sau altora ca- pasiunea pentru mun­ Iată. asudor, o ac­ narele comitetului de ce mare lucru. In to i- zări mult mai frumoase. Va trebui
este folosirea raţiona­ scripte asa rezultă, fi­ muncii. Si acesta nu un asemenea proce­ ru-i bruschează si-î ca de minor, azi n-as ţiune bună întreprinsă partm s-au analizei te cazurile insă este doar. ca. sub îndrumarea eomile-
lă a fondului de timp xist ă sectoare unde atlt din cauze obiec­ deu, oraciica, au oove- pun să so ocupe cj de comitetul dc partid. probleme imporlanle necesar ca drumul de lului de partid, să se aplice ase-
afectat producţiei Evi­ limDul de lucru, du­ tive. cit mai ales din dit că nu poale da lucruri mărunte din fi fost aici. Acum, Si asemenea acţiuni au ale procesului de pro­ !a liotărîri la fapte să menea măsuri care s.'i conducă la
meseria aceasta mi so
dent. în discuţiile a* pă toate calculele, se motivp subiective. Dar rezultate. Oamenilor care n-au ce învăţa, oare r.ca mai frumoa­ mai fost orqanizate. ducţie. analize solda­ fie cil mai scurt. valorificarea lor deplină.
vutc la Exploatarea ridică la aproape oui să exemplificăm... E- trebuie să Ii se expli­ lui asemenea proce­ Dc cele mai multe ori te cu măsuri eficace.
minieră Zlatna am ur­ ore; există însă şi chipele de mineri in­ ce mai întîi în ce con­ deu nu poate fi atră- să de pe lume!.. Ase­ Dar nu toate hotărîri-
mărit si felul in care sectoore unde se fo­ tră la timp în subte­ stă specificul muncii nător. Atit maistrul menea mineri, ca Ni­ s-au stabilit măsuri !e luate au (ost tra­
s-a utilizat această va­ losesc chiar si mai ran Dar aiunse în a- de miner, să li se tre­ Cil si s^ful de erlnnă colac Rubui [care acum bune. eficace. duse in viată, lată un Pagină realizată de :
loroasă resursă. „In ou|in de sase ore. batnic sau in qalerii, zească curiozitatea şi căruia i se încredin­ se aîlă la şcoala de Mui ios însă, la ni­ exemplu Constatîivl
medie se folosesc cam LTrmărind însă mai nu-si pot începe tot­ dranoslea pentru a- ţează muncitori noi, velul orqanizaliilor de că planul lucrărilor de Ing. NICOLAE ANDRONACHE
sase ore si iumătate atent felul cum se fo­ deauna lucrul, din ca­ ceastă meserie. Fireş­ tineri, ne lînqă buni maiştri) sint destui si bază, s-a muncit mai investiţii nu se reali­
pe schimb — sminia loseşte timpul de lu­ uză că maiştrii nu se te. acest lucru nu se cunoscători ai mese­ la E M. Zlatna. Trebuie slab în direcţia mobi­ zează. comitetul de ing. GHEORGHE COMŞUTA
inqinerul Gheorqhe cru, observăm că în qăsesc acolo să dea poate realiza într-o zi, riei, trebuie să fie sl doar folosiţi ca atare. lizării tuturor factori- partid a analizai a-