Page 2 - 1965-10
P. 2
PhGINA DRUMUL SOCIALISMULU
C A R N E T TRUSTUL m m . DE
CULTURAL CONSTRUCŢII HUNEDOARA - DEVA
ţine concurs pentru ocuparea posturilor de maiştri construc
Editarea operei
ţii şi instalaţii, în localităţile: Deva, Alba lulia, Brad, Cugirj
luiAlecsandri Haţeg, Petroşani, Petrila, Lupeni şi Vulcan.
REPRODUCŢ I A $1 S E L E C Ţ I A - Concursul va avea loc în ziua de 28 octombrie 1965, ora
Operele Iui VasiJe A- me (reunind pasteluri»
lecsandri au cunoscut în poezii populare etc.), ti 8, la sediile şantierelor T.R.C.H. din localităţile amintite
anii noşlri o larqă răs- părite tot în cadrul Edi i
pindire in rindul mase turii tineretului, ediţia mai sus.
lor de cititori. Dintre de „POEZII ALESE", a- ACŢIUNI DE MARE ÎNSEMNĂTATE - i
numeroasede titluri care părulă în acest an în înscrierile penlru concurs şi informaţii suplimentare la ser
au văzut lumina tiparu Biblioteca şcolarului, a-
lui menţionăm cele două tinqe cifra 6e 80.000 de Sta-bil-lnd sarcinile care revin lucrători acest taur au dat o producţie de 4.200 1 trolul producţiei de lapte, urmărirea duratei viciul personal învâţâmînt din cadrul T.R.C.H. Deya, strada
volume de „TEATRU", exemplare. Primul volum lor din agricultură pentru dezvoltarea $1 lapte, cu 4,2 la sută grăsime, depăşind pro de laclatle, a perioadei de la ifătare pînă la Dr. Petru Croza nr. 24, telefon 1960.
apărute în Editura de din cele 9 sau 10 lomuri perfecţionarea continuă a producţiei agri ducţia realizată de la mamele Jor la aceeaşi instalarea gestatlei, pe măsurători biome-
Stat pentru literatură $i care vor alcătui Impună cole, în Reportul prezentat de tovarăşul virstă cu 700-800 1. In anul trecut, cu ma trîce ele. In legătură cu modul de rezol
artă, insumind peste toarea ediţie critică a Nicolae Ceauşcscu la Congresul al IX-lea terialul biologic obţinut de la reproducă vare a acestor probleme trebuie să arătăm
30.000 de exemplare, e- „OPERELOR" lui Alec al Partidului Comunist Român se arată că: torii testati s-au însămintat artificial 34 800 că in unele unităţi, cum sînt G.A.S. Galda, I
dlti* de „POEZII" îngri sandri a fost tipărit în «In domeniul zootehniei activitatea trebuie vaci $i 90.000 ovine. Acest lucru a permis cooperativele agricole din Boz, Ţebea, Au ÎNTREPRINDEREA pentru recuperarea ,
există o preocupare susţinută pentru ti i
jită de G. C. Nicolescu acest an în Editura Aca Îndreptată spre crearea de noi rase si îm să se ridice simlilor procentul de fecun rel Vlaicu, Băcia, Apoldul de Sus 5.a. nu
si prefaţată oe N.I. Popa demiei. în 21.000 de e- bunătăţirea productivităţii celor existente, ditate şi natalitate.
(colecţia „Clasicii ro xemolare. stabilirea celor mai raţionale metode de O condiţie esenţială pentru obţinerea nerea unei evidente corecte a producţiei, RECONDIŢIONAREA Şl VALORIFICAREA AMBALAJELOR
mâni"), volumele de pro Amintim, de esemenea, creştere şl furajare a animalelor, preveni unor rezultate cit mai bune în ceea ce pentru urmărirea realizării planului de
ză „CĂLĂTORIE ÎN A- ediţia de documente li rea şi combaterea bolilor"; Paralel cu îm priveşte reproducţia o constituie tinerea montă si fâtărl etc. D E V A
PRICA" 5i „DRIDRI" (cu terare Inedite „VASllE bunătăţirea calitativă a efectivelor, trebuie unei evidente corecte a acţiunilor între Deoarece selecţia este o acţiune de lun ----------------------------------- /v
un studiu Introductiv de ALECSANDRI — CORES ca numărul vacilor de lapte să ajungă prinse în aceasta direcţie pe baza calenda gă durală, trebuie să se acorde o atenţie
C. Ciopraqa), precum şl PONDENTA" $i ediţia la 50 la sută din totalul -numărului de tau deosebita grupării animalelor pe rase si Organizează concurs pentru ocuparea următoarelor
culegerile de teatru „SCRrSORI", „ÎNSEM rine. In ceea ce priveşte îmbunătăţirea rului reproducţiei şi a graficelor privind după nivelul productiv. Acest lucru per
„CHIRIŢA ÎN IAŞI" |co- NĂRI" (ambele îngrijite calitativă a efectivelor de animale, acţiu starea fiziologică a animalelor. Introduce mite sâ se asigure hrănirea lor diferea posturi:
mediii si „FÎNTINA de Mar-ta Anineanu), vo- nile de reproducţie şi selecţie prezintă o rea sistemului de evidentă individuală a Hală şi potrivirea raţională a perechilor,
BLANDUZIEI" (drame) lujneJe ..ALECSANDIRI" importantă deosebită, dacă ţinem seama de reproducătorilor reprezintă una din măsu în funcţie de caracterele marfo-productive ❖ UN POST MERCEOLOG PRINCIPAL
înqrijlle de G. Pienescu de G. Călinescu, „VIAŢA faptul că baza biologică, spre deosebire de care trebuie îmbunătăţite (creşterea pro Condiţii: studii medii şi 3 ani în funcţii economice.
asigurarea condiţiilor de mediu, necesită
$i prefaţate de Al. Piru, LUI VASILE ALECSAN o preocupare de durată mai lungă. rile importante care asigură folosirea la ducţiei de lapte, procentul de grăsime, ♦ UN POST PLANIFICATOR I
tipărite în ICO.000 de e- DRI" (ediţia a H-a revă montă numai a exemplarelor cu certifi greutatea corporală etc). In vederea bunel
xemplare, In Biblioteca zută) de G. C. Nicoles cate de origine emise de centrul de selec reuşite a lucrărilor de selecţie este necesar Condiţii: studii medii şi 2 ani în funcţii economice.
să se pună un accent deosebit pe creşterea
5 pentru toii. Ediţiile apă cu. recent apărută. Au UsieSe prolfas privind ţie, ceea ce va permite în final să se rea si îngrijirea tineretului urmârindu-se ca Concursul va avea loc în ziua de 26 octombrie 1965 la
rute In colecţia „Biblio apărut de curiiul în li lizeze obiectivul urmărit în direcţia amelio alegerea femelelor pentru prăsilă şă se B sodiul I.R.V.A. Deva, strada Traian Vuia nr. 20.
teca şcolarului" însu brării si cele nouă volu facă de la naşterea lor. Pentru realizarea
mează un tlrai de peste me de „POEZIf POPU însărâtările artificiale rării raselor. .■ i obiectivelor stabilite cu privire la creşte I
300.000 de exemplare, LARE ALE ROMÂNI t rea numărului ‘de vaci care să ajungă pină
împreună cu alte volu LOR". Conducerile unităţilor agricole, avind Pe baze ştiinţifice la 50 la sulă din fotalul efectivului de bo
sprijinul şi îndrumarea organizaţiilor de vine femelele trebuie individualizate prin E xploatarea M inieră M uncelul M ic —
Reamenajar ea partid, s^au preocupat cu tot mai multă Alături de reproducţie, un factor esen tatuaj, lotizate pe vîxste şi hrănite cu fu
raje de cea mai bună calitate. O măsură
grijă de îmbunătăţirea condiţiilor de în
unui monument grijire şi hrănire a septelului. Pentru a va ţial care contribuie în măsură hotărîtoare deosebit de importantă pentru îmbunătă raionul (lio, regiunea H u nedoara
la Îmbunătăţirea efectivelor de animale
ţirea calitativă, a efectivelor o constituie
lorifica din plin condiţiile de mediu ale
regiunii s-a pus un accent deosebii pe or îl constituie selecţia. Urmărind, prin apli formarea în fiecare unitate a unor grupe
carea unui complex de măsuri, alegerea şi
Zilele de vacantă ale moase acţiuni ale lor a ganizarea reproducţiei şi a 6electiei pe menţinerea în efectiv a exemplarelor cu ca de 6eleclie şi a turmei de producţie, din A N U N Ţ Ă :
studenţilor din salul fost reamenajarca Mo baze ştiinţifice. Punctul de plecare pentru ractere morfo-productive superioare, cores cea de a doua grupă urmind ca exempla
rele să fie eliminate treptat. Animalele
Scbescl au fost deosebit numentului eroilor din realizarea obiectivului amintii l-a consti punzătoare scopului propus, pentru reuşita trecute în nucleul de selecţie trebuie dale
de frumoase. Excursiile, mijlocul satului. Lor îi tuit introducerea si extinderea sistemului acţiunilor de selecţie este necesar să se In primire celor mai buni îngrijitori, care Ocuparea prin concurs la data de 5
plimbările, serile de ve s-au alăturat numeroşi de însămintări artificiale. Importanta pe acorde o deosebită alentie rezolvării a o să le hrănească diferenţiat, în funcţie de
selie, scăldatul, le-au elevi si ţărani coopera care o prezintă aplicarea insămintârilor ar serie de probleme. In această direcţie, cen producţia realizată de la acestea. octombrie 1965, orele 10,00, ia sediul
fost mereu tovarăşi. Dar, tori din localitate. Cele tificiale pentru ameliorarea raselor reiese trul regional de selecţie şi-a extins an de
multe din zilele de va peste 1.000 de ore de din faptul câ pe această cale se poate ur an activitatea, în prezent cuprinzînd în îmbunătăţirea calitativă a efectivelor de întreprinderii, a postului de „maistru
cantă, 6budenlii le-au muncă patriotică, efec mări îndeaproape şi aprecia, pe lingă cu conlrol un număr de 85 unităţi agricole, animale prin selecţie, fiind o acţiune de
dedicat înfrumuseţării tuate au făcut ca Monu noaşterea originii, a exteriorului şi a în din care 8 G.A.S. si 77 cooperative. In a- durată mai lungă, necesită o preocupare
salului sau la munca mentul eroilor şi satul suşirilor productive, in ce măsură anima cesle unităţi se îace controlul unul efectiv permanen-tă din partea conducerilor uni principal minier“.
tăţilor agricole pentru crearea unor con
lele îşi transmit caracterele )a urmaşi.
cimoului in cooperativa să arale acum mult mal Cunoscînd că testarea reproducă de peste 9.000 vaci cu lapte. Din efectivul diţii cit mal bune de îngrijire st hrănire
Agricolă de produclie, inqrijUe, mai frumoase. amintit, 547 vaci sini înscrise în registrul Concursul se ţine în conform itate cu prevederile
torilor reprezintă o metodă modernă de a animalelor. Un rol de mare însemnătate
din locali-tale. NICOLAE AFRAPT îmbunătăţire a efectivelor, începind din genealogic de stat, iar dintre acestea 19 în organizarea si conducerea acţiunilor în H. C. M. nr. 1061 /19 59 .
exemplare recordiste sînt înscrise în regis
Una din cele mai fru corespondent anul 1963, In cadrul centrelor de însă- trul genealogic republican. treprinse pentru ameliorarea raselor de a-
mîntări artificiale, s-a trecut la urmărirea In unităţile agricole în care lucrările de nimale revine medicilor veterinari, ingineri
Debutul fotoam şi controlul după însuşirile pe care ei le seJeclie se aplică de mai mulţi ani şi unde lor zoolehnişti, tehnicienilor care lucrează
transmit la urmaşi. Pină acum, pentru pro
fn reţeaua de însămintări artificiale $i bri
ducerea materialului biologic necesar în- creşterea efectivului se face numai pe sea gadierilor zootehnici, care au datoria să
ma prăsilei proprii se obţin rezultate din
Bucuresliul este in a- şi fotografii amatori din sămîntărilor artificiale s-au supus testării ce în ce mai bune. In această direcţie pu îndrume, să controleze si să sprijine În COiSTETOL DE STAT AL APELOR
cesle zile gazda celui cercurile de foto ale 40 tauri şi 185 berbeci de la centrele de tem aminti ca pozitiv exemplul oferit de deaproape conducerile unităţilor agricole
de-al V-lca Salon dc ar Văii Jiului: Petroşani însămintări artificiale. Reproducătorii fo cooperativa agricolă din Clinic unde anual în rezolvarea problemelor legate de îmbu
tă fotografică al Republi si Lupeoi. Fotografii a- losiţi pentru ameliorarea raselor de taurine s-a realizat o producţie medie de 2.500-
cii Socialiste România. matori din regiunea Hu provin de Ja vaci de mare productivitate, 3 000 1. lapte pe cap de vacă furajată. De nătăţirea condiţiilor de îngrijire şi hrănire DE PE LlOA CONSILIUL DE MINIŞTRI
La această confruntare nedoara 6int reprezen care au dat o producţie de peste 5.000 1. asemenea, la cooperativele agricole din a animalelor. In această privinţă este demn __________________________________________ ____________________l______
fotoqrafică participă ar taţi prin patru luorâri Apoldul de Sus, Teiuş, Miercurea, G.A.S. de urmat exemplul oferit de cooperativele
inii tisti foloqrafi profesio dintre care trei din Va- lapte anual, cu un procent de 4,5 grăsime. Alba şi altele a crescut simţitor procentul agricole din Apoldul de Sus, Cilnic, Sebeş,
nist! si amatori din 49 L'id Jiului: Siluete de Rezultatele înregistrate prin utilizarea a- de grăsime al laptelui. Ca urmare a apli G R U P U L Ş C O LA R A R A B
de ţări. Din cele 5.000 f. Tellmann (de )a clu cestor reproducători sînt destul de bune. cării pe baze ştiinţifice a lucrărilor de se Miercurea, Teiuş si altele. Generalizarea pe
de lucrări prezentate iu- bul sindicatelor din Lu Astfel, taurul Aligator de la G.A.S. Mier lecţie a fost posibilă constituirea primelor scară largă a experienţei unităţilor amin.-
l riului au fost selecţio peni). Un sunet de H. curea cu numărul matricol 319125 folosit familii de taurine. Astfel, la cooperativa tite va permite cu siguranţă să se facă a n u n | â :
nate aproximativ 600. Dengel si Harpa energiei agricolă din Cilnic s-a format familia Vol paşi însemnaţi pe linia creşterii conlinue l
Printre cele 107 expo dc E. Frilsch (ambii de pentru îmbunătăţirea rasei de vaci Băllată ga 80, Leni 127, Fnda 13, Dora 9, iar la a numărului de animale şi a productivită Şcoala tehnică de personal tehnic, cu durata de 2 ani
nate prezentate de aula- la clubul sindicatelor din românească începind din anul 1962, a in G.A.S. Miercurea familiile Herta 500, Mio ţii lor. din Arad, regiunea Banat, mai ţine un examen începind cu
riţa 010, Mifa 80 etc. In unităţile amintite,
ri| fotografi din tara Petroşani). fluenţat pozitiv asupra ficelor în sensul accentul în acţiunea de selecţie s-a pus Ing. ION NICULA data de 5 octombrie 1965 la următoarele secţii:
noastră îşi fac debutul T. KARPATIAN că ele au însuşiri superioare mamelor lor. pe individualizarea exemplarelor pentru a şeful centrului regional i
La prima lactaţie ficele vacilor montate de le cunoaşte însuşirile productive, pe con de selecţie I Hidrotehnica agricolă;
Construcţii hidrotehnice;
I O Protecţia calităţii apeforj
Jocuri restante in canponafat regional ♦ Meteorologie.
Se primesc candidaţi absolvenţi ai şcolilor medii de cul
nare a echipei locale. Acţiunile a- tură generală, cu sau fără examen de maturitate.
Rezultat echitabil tacantilor însă se lovesc de apărarea
fermă a oaspeţilor. Reţinem totuşi Nu se fixează limită de vîrstâ.
VULCAN (prin telefon). Echipele acţiunea din min. 12 cînd Boboc cen Pe timpul şcolarizării elevii sînt scutiţi de efectuarea sta
Minerul Vulcan şi Parîngul Lonea trează in careul de 16 m, dar Schllet
— scor 2-2 (0-1) — au desfăşurat un traqe peste poamtă. Pină la sfîrsitul giului militar.
joc de uzură. Gazdele au evoluat de reprizei jocul nu mai esie interesant. Informaţii suplimentare se primesc Ia secretariatul şcolii
data aceasta sub aşteptări. Le-a lipsit
Carenţe care nu îsi au locul legătura între compartimente. viriment în jocul echipei gazdă. din Arad, strada N. Grigorescu nr. 8-10, telefon 1645.
La reluare se observă un uşor re
Oaspeţii în schimb au jucat mai
bine, organizind din primele minute Scurta perioadă de dominare este de
altfel concretizată in min. 54: Bo
atacuri periculoase ratate însă de
Startul luat în actuala ediţie a Concluzii mal largi asupra com iuş) care după ce a fost eliminat Petcu, Sotir si Zlăgneanu. In min. boc cenlreazâ la Manea, care din a-
campionatului regional de fotbal de portării în actualul campionat ar fi pentru joc periculos a căutat să-si 39 Constantinescu, la o lovitură de propiere marchează în coltul drept
către cela 14 echipe pare să fie de premature, linind seama că s-au con „facă dreptate" singur lovind un ju colt deschide scorul: 0-1. Şj în con al porţii: 1-0. In min. 67 gazdele au
bun augur. Din consemnările cores sumat doar 6 etape. Totuşi este ne cător advers, în meciul cu Construc tinuare Iniţiativa este de partea oas prilejui sâ majoreze scorul, dar l 7 OCTOMBRIE 1965
pondenţilor noştri voluntari, cit si cesar sâ se analizeze fiecare etapă in torul Hunedoara. Prin lovirea adver peţilor. De abia in repriza secundă Schllet, singur cu portarul ratează.
din aprecierile făcute de conducăto parte, iar asociaţiile sportive să tra sarului şi atitudine nesportivă a în echipa gazdă este mni decisă, ini După această perioadă de domina
rii jocurilor In foile de arbitraj, re gă maximum de învăţăminte. Numai cercat să-si suplinească lipsurile in ţiind atacuri periculoase. In min. 63 re a gazdelor, este rindul oaspeţilor I
zultă că pentru această pasionantă astfel vor dovedi asociaţiile sportive pregătire si jucătorul Gh. Manea Zavoni înscrie golul egalizator. Nu sâ controleze mai bine balonul. Ei de basme: «Zori de ziuă şi Inia
întrecere sportivă, care «duce pe sta că sînt animate de dorinţa ridicării (Aurul Brad).. trec decît 4 minute si Boc înscrie a) insislă, forlind egalarea ceea ce se 3 Dinia (basm popular)? 17,00 Piese
dioane în fiecare duminică mii si activităţii fotbalistice din regiunea Atitudini nesportive, care au a- doilea gol al oaspeţilor. S» întîmplă în min. 74. Boldan cen orchestrale de estradă; 17,30 In
mii de Iubitori ai fotbalului, echipele, Hunedoara din punct de vedere ca- Iras dezaprobarea publicului specta Golul egalizator este înscris de trează precis în careu iar Bălănea- slujba patriei; 18,00 Melodii popu
în marea lor majoritate, s*au pregă tor au avut si alţi jucători printre gazde în min. 82 prin Chiceanu, care nu de la trei metri reia cu capul lare cerule de ascultători; 20,30
tit asiduu. In perioada premergătoare care N. Vicol (Refractara Alba Iu- a Lranslormat o lovifurâ de la 11 m. în plasă: 1-1. Nu trec nici două mi DEVA: Aport Mulilar — ci Canţonete; 20,55 Cintâ Roxana Ma
startului din acest campionat, 6ub lia), V. Bicu (Aurul Brad), Al. Si- Partida a luat sfirşit cu un echita nute s> oaspeţii marchează din nou. nematograful „Patria" ? La vîrs- tei si Luigi Ionescu,* 21,45 Din re
îndrumarea antrenorilor şi instruc mionov (Constructorul Hunedoara) şi bil rezultat de egalitate: 2-2. La o greşeală a apărării gazdă, în ta dragostei — cinematogra pertoriul cintărelului Alexandru
torilor o serie de echipe au făcut Deipă şase etap e isi alţii. La juniori, echipa oaspe nu s-a pre special a lui Murzacu, Boldan cu un ful „ARTA"; PETROŞANI: Jungla Grozulă.
pregătiri minuţioase, temeinice, des Sinlem la începutul campionatului zentat. $ut puternic face inutilă intervenţia tragică — cinematograful „Repu PROGRAMUL II: 7,35 Muzică de
făşurate pe baza unor planuri tema cam p io n atu l regional de fotbal. Concluziile des lui Păiuşan şi... 2-1 penlru oaspeţi. blica"; Oliver Twist — cinemato estradă; 7,50 Fragmente din opereta
tice bine întocmite, prinse din cele 6 etape disputate a- T. MUCUŢA corespondent De acum, gazdele atacă pulernic dar graful „7 Noiembrie"; LUPENI: Doi „O noapte la Venetia.M de Johann
Ca urmare, în primele şase etape rcâfionai <ic îo tb a l rală că este necesar să se insiste fără rezultat. Asa câ meciul i-a sflr- băieţi ca piinea caldă — cine Sirauss,- 8,30 File din albume ' mu
$il cu scorul de 2-1 în (avoarea oas
ale campionatului regional de fotbal si în continuare pe o temeinică pre Infrîngere pe teren peţilor. matograful „Cultural" ; SIMERIA; zicii uşoare; 9,03 .Moldovă nîn-
o serie de echipe au avut o compor gătire, pe ridicarea calităţii antrena La juniori. Aurul Brad — Aurul Casa Ricordi — cinematograful dră grădină" — muzică populară;
tare bună, ascendentă. Pe această li mentelor. Trebuie să fie o mindrie Zlatna M. „Mureşul"; ALBA IUI.1A: Fiul că 10,30 Din melodie în melodic? 11,03
pentru fiecare jucător faptul că e- propriu
nie 6e situează echipa Constructorul pitanului Blood — cinematograful Ciulă corul Combinatului siderur
Hunedoara. Trăgînd învăţăminte din litativ. Acest lucru se impune cu alît chipa sa culege aprecierile miilor de Ceea ce nu le-a reuşit multor e- N. IONESCU corespondent „Victoria" ; SEBEŞ : Rachetele nu gic din Hunedoara; 11,15 Muzică
evoluţia nesaiisfâcătonre din ediţia mai mult cu cit în ultimele două e- simpatizanţi ai acestui sport, că e- chipe a realizat în etapa a Vl-a trebuie să decoleze — cinematogra de estradă,- 15,55 Melodii popu
trecută a campionatului, aici s-a in ditii, echipele campioane ale regiunii chipa in care joacă se situează prin formaţia Aurul Zlatna: victorie pe ful „Proqrcsul" ? Vacantă la mare lare din Dobrogea; 16,20 Sport;
sistat mal mult asupra pregătirii lo s-au prezentat slab în confruntarea tre fruntaşe. terenul echipei Aurul Brad. Ştiinţa Petroşani — — cinematograful „Sebeşul"; O- 17,15 Arii din opere interpretate
tului, organizării lui. pentru promovarea în categoria C la V. FURIR Meciul începe cu o uşoară domi- RĂSTIE: Spărgătorul — cinemato de Dimilrie Onofrei; J8,35 Muzică
Un început promiţător se observă fotbal. Minerul Ghelar 8-1 (4-8) graful „Patria"; Animalele — ci din opereta „Paganini" de Lehar»
şi la echipa Refractara Alba Iulie». campionatului s-au desprins şi alte „CURSA SCINTEir nematograful „Flacăra" ; HAŢEG ■> 19.05 „O mie de viori..." muzică
După consumarea celor 6 etape ale
Cu un lot remaniat, echipa a obţi Victoria la scor este meritată pe Spre culmi — cinematograful „Popu de estradă; 19,30 Colegi de liceu;
nui in primele şase etape ale cam concluzii. In mod deosebit se obser deplin. Formaţia studenţească a ma lar ,* BRAD: Casa neterminailă — 19,50 Recital Jean Claude Pascal;
pionatului rezultate bune, ca urmare vă o slabă disciplină pe terenurile HERCULANE 30 (Aqerpres). — Clasamentul clapei: !. Lingner nifestat de-a lungul celor 90 minute cinematograful „Steaua Roşie" i 20.05 Melodii distractive.
a unui joc spectaculos. de sport în primul rîntl a unor ju Cea de a 4-a etapă a competiţiei (R.D.G.) a parcurs 215 km. in 5 li de joc o nelă superioritate. Golul LONEA : Morii sălbatici — cine
Aprecieri meritorii se cuvin s» al* cători şl pe alocuri chiar a publi cicliste internaţionale „Cursa Scîn- 45'21" (medie orară 37,360 km.); 2. căzut încă în minutul 2 le-a permis matograful „Minerul" ; 1LIA : Dia
tor echipe — Aurul Zlatna, Minerul cului spectator. Consultind foile de teii" desfăşurată ieri între Timişoara Gonlea (România); 3 Campigli (Ita gazdelor să acţioneze mai relaxat şi volul deşertului — cinematograful
Vulcan — al căror jucători dovedesc arbitraj Intl!ne$ti multe avertismente şi Herculane pc de-a lungul a 215 lia)? 4. Ciobanu (România)? 5. Ciocan să se instaleze in jumătatea de te „Lumina".
dragoste fata de culorile asociaţiei, şi chiar eliminări de pe teren ca kilometri a (ost clştigatâ de Lingner (România)? 6. Machac (Cehoslovacia); ren adversă. Au înscris Papu
seriozitate în pregătirea lor, preo urmare a comportării în afara limi (R.D.G.), urmat de românul Gonleu, 7. Rînda5u (România); 8. Gera (Ro ră (min. 2 şi 64), Lică (min. 10), I 19,00 Jurnalul lelevizjunii (1);
cupare pentru practicarea unul joc telor regulamentului a unor jucă italianul Campigli si alţi cinci aler mânia. Covacs (min. 34, 40 si 85), Busumac 19,20 Tinerii gimnast»; 20,00 Săp-
modern, cu taie gustate şi răsplă tori. gători. In clasamentul general n-au Clasamentul general individual: 1. <min. 88) si Bulbucan (in min. 68), tâmîna; 21,00 Avanpremieră; 21,10
tite de spectatori. Sînt unii jucători printre care Toth survenit schimbări importante astfel Gawliozek (Polonia) 18 h 34’41"; 2. din 11 metri penlru studenţi, iar pen Tclefilatelia; 21,30 Imagini din
Din păcate însă, echipe ca Ştiinţa (C.F.R. Simeria). R. Pui, V. Sotîr (Pe- că, înaintea etapei decisive conlra Moiceanu (România) la 27"; 3. Voig* tru oaspeţi Nistor (min. 67 din 11 PROGRAMUL I: 5,06 Polci inter R.P. Chineză — film documentar;
Petroşani, Aurul Brad, Textila Sebeş ringul Lonea), M. Golgotiu si I. Pali cronometrului, polonezul Gawliczck tlander IR.D.G.) la 29"; 4, Dippold metri). completarea cronicii trebuie I pretate do fanfară; 5,25 Piese in 22.00 — 30 de minute cu artista
22,30
emerită Eugenia Popovici;
In
şi Dacia Orâstîe, demonstrează că nu (Minerul Aninoasa), care încearcă continuă sa oetină tricoul galben se (R D.G.) la 45"? 5 Gera (România) la strumentale; 5,45 «Cînlă struna de
au pornit în acest campionat cu su sâ*$i suplinească lipsurile în pregă condat la 27 secunde de românul Ga- I'54"? 6. Campigli (Italia) la 4‘27"; să ne oprim si asupra ailor fapte. vioară" — muzică populară; 6,10 „Luceafărul" de Mihail Eminescu;
ficiente forte. Este surprinzătoare mai tire (cauzate şi de virsla înaintată) briel Moiccanu. 7. Hevniq (Olanda) ia 4’50" ele. Cele două lovituri de la 11 m. a-* Melodii... melodii; 6,35 Muzică u- 23.00 Jurnalul televiziunii (11) $1
ales comportarea echipei campioane prin dese comentarii la deciziile ar cordale cu mare uşurinţă de câlre soară; 7,15 Cîntă scxlelul vocal fe buletinul meteorologic.
Stiinta Petroşani de la care se aştep bitrilor, prin joc periculos şi atitu arbitrul I. Ladoni (Haţeg) cit şi alte minin „Permită"; 7,30 Sfatul medi
cului; Hepatita epidemică; 7,45 Mu
ta mai mult, cit şi ovolulia Aurului dine nesportivă fată de jucătorii ad Metism: Qupă prima zi de întreceri decizii eronate au făcut ca înlre ju nâ; 8,06 Popas muzica) pe plaiuri E2
cătorii celor două echipe şi înlre
Brad. vers». aceştia şi arbitru să aibă loc «vii I zică uşoară interpretată Ja havaia- I
Locul unor largi comentarii îl oferă De mult timp jucâlorul Vlrgll Cu- Pe sladionul „ 1 Mai" din Timişoara m. Bunaes (Norvegia) 47"8/(0? 1.500 dispute".
mai ales comportarea echipei Textila teanu (Textila Sebeş) manifestă o a- au început joi meciurile bilalerale de m. Blotiu (România) 4'00"? 10.000 m. Spre sfirsilul reprizei secunde ar munteneşti; 9,00 La microfon me PENTRU 24 ORE
lodia preferată; 10,03 Teatru la mi
Sebeş, care are evoluţii diametral o- titudine de vedetism, subaprecitnd atletism România-Norvegia (masculin) Mustaţă (România) 29'45"6/l0; înăl bitrul elimină din joc pe Foca de la crofon „Zăpadă in toiul verii";
puse de la o etapă la alta. Surprin indicaţiile antrenorului — asa cum şi România-Cehoslovacia (leminin). ţime Ducu (România) 2,02 ni.? triplu oaspeţi ca după două minute cit au 11.46 Valsuri; 12,30 Vechi melodii Vreme călduroasă cu cerul ne-
de mai ales rezultatele cu care a După prima zi de întreceri alletii ro soit Ciochină (România) 15,83 m. ? durat „parlamcnlările" dintre arbi populare; 12,44 Muzică; 13,00 Se- slabil. Vinlul va sufla potrivit din
terminat meciurile in deplasare, com a procedat sl în meciul cu Aurul suliţă W. Socol (România) 70,14 tru si jucători, acesta sâ revină a- lectiuni din opera „Nunta lui Fi- sud-vesi. Temperatura aerului va
parativ. cu cele de acasă. Oare ju Zlatna — 6au avind de fiecare dată mâni conduc în întilnirea cu cei nor- m.? Ştafetă 4X100 m. România 40" supra deciziei de eliminare. După garo" de Mozarl; 14,IU Cinlece .de oscila între 26 si 20 grade ziua, iar
cătorii echipei Textila nu Ştiu să cîte ceva de spus la deciziile arbi veqleni cu 62,5-43,5 puncte. In me 7/10. Feminin: România-Cehoslova- cum se vede, arbitrul nu $i-a (âcut dragoste şi jocuri populare; 15,00 noaptea înlre (0 şi 16 grade.
joace fotbal decît pe terenul pro trului. ciul feminin scorul esie 28-18 in fa pe deplin datoria, fapt penlru care
priu?! Răspunsul la această întrebare Reprobabilă este şi atitudinea unor voarea sportivelor cehoslovace. cio): 100 m. Ioana Peterscu (Româ se impun măsuri. . Muzică uşoară de Aurel Girovea- PENTRU URMĂTOARELE 3 ZILE
trebuie căutat în primul rind în pre jucători care au „dat dovadă" mai Iată cistigătorii probelor, nisputa-te nia) 12"00? 80 m. qardnri Hillschero- J mi; 15,46 Arii din opere inlerpre-
gătirea jucătorilor, in modul cum a- mult de calităţi huliganice decît spor In prima zi: Masculin: 100 m. plat va (Cehoslovacia) 11"00? 400 m. Ei- I. NICOARA ! late de lolanda Mărculescu; 16,15 Vreme schimbătoare, cu cerul no-
ceşlia abordează partidele disputate tive. Este locul să amintim atitudi Zamfirescu (România) 10"8/10? 110 m. chlerova (Cehoslovacia) 54"5/10? disc corespondent | Prelucrări corale? 16,30 Emisiune ros şi temperatura staţionară.
acasă şi in deplasare. nea jucătorului £. Raliu (C.F.R. Te garduri Weura (Nojqeia) 14"4/10? 400 Nemcova (Cehoslovacia) 54,75 m.