Page 29 - 1965-10

I TIBERIU UTAN_______________
S Ă P T Ă M Î N A P O E Z I E I I ALTUI»! N A L IA

De-acum pot spune : Nu mai sint
la anii-ntiielor lăclii aprinse
pe cele şapte dealuri ale cintccului.
Un înd&mn iu ilaritate Şi-s bucuros câ au rămas sâ ardă
dt> nu chiar toate,
I citcvL din ele,
chiar dacă a plouat, dacă a nins.
chiar dacă vuituri unudt trerurâ
ca ntiia tinereţe.
şi profu n zim De-acum pot spune : Am văzut
cu ochii mei
şi-am pip/it cu propriile-mi miini
făptura ta dc aur. Viitor.
Deşi cu un caracter pro­ Am observat că oamenii Şi-s bucuros, ici-colo. pe cilc-o cărămidă
i i Hunedoara 1965 nunţat industrial, regiunea îsi caută regiunea, locul de amestecată intre sutele de mii,
Hunedoara dispune de un baştină in literatură; ooresc să recunosc amprenta unui vers.
El întîlnirea cu 2.000 de prieteni ai liricii uriaş tezaur folcloric caro ca munca si activitatea lor I De-acum pot spune : Clipă, nu pleca,
sa fie o prezenlă aclivă In
ar trebui
valorificai
prin
crearea unui mare ansam­ poezie, proză sau teatru. S-o mai sint in mine adîncuri neumblate,
fintini din care nu dădui să bea
Prezenţe culturale hunedorene blu ce ar avea sansa să fie scris din regiunea Hune­ nici unui călător,
printre cele mai bune din
doara insă de obicei des­
tară. pre trecut. Avem tradiţii râmii,-
SH Optica exigentă a vizitatorului După vizita făcută am frumoase, un prezent mare milioane, cărămizile ncarse
constatat că realizările din si un viilor si mai mare. E şi multe. încă, versuri
regiune nu sini suficient de foarte justificat faptul că aşteaptă sâ îşi capete culoarea
La încheierea „Săplăminii do receptivitate al publicu­ popularizate de cinemato­ oamenii vor să se scrie mai la focul sfint al dragostei dc (ară.
poeziei’ am solicitat poeţi­ lui au crescut. Am ovul in- grafie. mult despre prezent. Perso­ nantă. un prezent al qiqan- — Cum apreciaţi te se gâseste satul lui Bu-
lor Tiberiu Utan, redactor lilniri plăcute la Deva, Al­ nal, am încercat să ampli­ ţilor Industriali, oameni noi prezenţa Hunedoarei dai Deleanu etc.
sc-.f al „Gazetei literare’, ba lulio, Poiana Sibiului, — De obicei sc ar- fic ciclul „Cărbune roşu" — lată surse foarte bogate in mişcarea culturală GEORGE RADU-CH1ROVICI
Goorqc-Radu Chirovici. Con­ Hunedoara. Brad, Vulcan alimentează lipsa a- cu imagini contemporane ale de inspiraţie pentru viitoa­ naţională ? CONSTANTIN ABALUŢA:
stantin Abăluţă. si losil Na- ele Prilejul a lost foarte reslor filme prin Ine­ vieţii Văii Jiului dor nu rele noastre scrieri. — In unele locuri chiar da­ lt E I IV T f I, IV I R E
qhiu să ne comunice o par- fericii pentru a cunoaşte am găsit încă formula po­ GEORGE-RADU CHIRO- că marcarea există c făcu­
Ur om imprc^ilc culese in mai bine regiunea si oame­ xistenta unor autori trivită. In orice caz, după — V-a mulţumit fe­ VICI: — An dc an a cres­ tă nccorcspunzdlor. De c- Suris urcind pe creste dc amiază
timpul întilnirilor avute cu nii ininuaU care muncesc de scenarii. acest contact cu hunodorc- lul in care a fost or­ cut tot mai mult. Totuşi, in xomplu, sint foarte supără­ Lumina Hunedoarei m-a-mbrăcat
t j11lorii si poeţii din regiu- aici. nii, vom scrie mai mult des­ ganizată „Sâptâmîna momentul de faţă regiu­ toare următoarele inscripţii: Şi am păstrat din soarele i o rază
npa noastră. Discuţia a de­ Peste toi. noul s-a afir­ TIBERIU UTAN: — So­ pre pulsaţia prezentă a a- poeziei" In regiune ? nea Hunedoara se manifestă „Monumentul de cultură nr. Oriunde paşii-n ţară mau purtat.
păşit limita impresiilor de­ mat co o prezenţă vie, per­ luţia arhitectonică găsită cestei frumoase regiuni a TIBERIU UTAN: — Da. încă timid. Cu tradiţii­ 19<J: Gorunul lui l loria din Am reinlilnit-o n marile uzine
venind un interesant si o- manentă. Sosirea noastră la pentru sistematizarea Devei tării. Am fost primiţi cu căldură le el bogate, cu impor­ satul Ţebea’ sau „Monumen­
riqinal colocviu despre via­ Alba lulio — de exemplu — este strălucită, dacă vrcli si afecţiune. Se ponte for­ tanţa economică ridicată pe tul dc cullură nr. 195? inor- Oţelul ei cum se-scliimba-n maşini.
ţa culturală a Hunedoarei a coincis cu momentul ina­ chiar o idee artistică. Tot IOSIF NAGHIU: — N-am mula totuşi observaţia că care regiunea o are în an­ mintul lui Avram lancu din Lucirea lui aprinde stele n mine
anului 1965. ugurării casei de cultură, o idee artistică poale fi mai văzul rcqiunca de pes­ majoritatea librăriilor nu în­ samblu) producţiei naţiona­ salul Ţebea". Numai zelul Şi ochii mei de dragoste sint plini.
fa Gurabarza m-a emoţio­ găsită şi pentru un film te îl ani Un mare proqres le. prezenţa hunerloronnă se unui arhivar nepriceput pu­ Oţelul Hunedoarei se preschimbă
— Ce impresie v-a nat deosebit de mult noul documentar. Există posibi­ s-a realizat si do lînio crea­ cearcă să se ncomoueze unor cere a fi mai intens mani­ tea fi alit de plat. Această
făcut Hunedoara si oa­ club. Un alit de frumos $i lităţi locale. Soluţia unor ţiei arlislice prin ridicarea evenimente culturale. S-a festată. inscripţie lip „catalog’ tre­ In tot ce c frumos şi e bogat
menii ei ? modern local in ţara iuue- meşteri locali pcnlru salva­ unor talente locale autenti­ făcut ccvn pentru „Săplă- buia montată discret iar o- Şi un suflet generos mereu se plimbă
TIBERIU UTAN: — Faţă părtată a moţilor primeşte rea gorunului lui Horla este ce. Tineri înzestraţi sini la mîna poeziei' dar această TIBERIU UTAN: — Se cliii vizitatorului să fie a- Al oamenilor care l-au turnat,
de alte săptămini ale poe­ valoare de simbol pentru o realizare excepţională. E- Hunedoara (Viclor Niţă, Iv. manifestare nu a fost susţi­ poate începe cu valo­ traşi de o explicaţie fru­ Prin toată ţara ; marea lor iubire
ziei, participarea şi qradul pătrunderea culturii in mase. xemplcîe s-ar putea înmulţi. Martlnovlci, Dan Constanli- nută suficient de către libră­ rificarea imensului tezaur moasă. făcută cu căldură şl P. un mesaj de sori şi de comele
no.scu etc.l. în Valea Jiului rii. Au fost scoase în vitri- patriotism. Locul do unde a Pe care Hunedoara. împlinire.
CONSTANTIN ABÂLUŢĂ: folcloric al regiunii, Am pornit răscoala nict măcar
— Vizila prin regiunea Hu­ lolclorîi sl graficienii) s.a.m.d. • nu, alături dc noulăţi, volu­ văzut la Alba lulio un ex­ nu o marcat. Un monument Şi zi şi noapte ţării îl tvimele
nedoara e una din primele sau o placă comemorativă
mele in!finiri mai ample cu trem oe interesant ioc d o p u- sint foarte necesare. Prin CONSTANTIN ABĂLUŢĂ___
rililorii. M-a surprins plăcut lar românesc, de o vechimi* optica exigentă a vizitato­
faptul că — deşi sint ta INTERVIUL NOSTRU impresionantă: „Haidăul". rului. aceste amănunte su­ I» I I IV E A
primul volum — poeziile Era prezentat do către o pără. fură din farmecul u-
îmi sini cunoscute, aprecia­ nor locuri de mare impor­
te. ml se pun întrebări formaţie de amatori cu vir­ tanţă istorică şi culturală. Soaiele trece cu tălpile goale
tuţi de autentici artişti Cili prin lanuri înalte dc grine.
prompte si competente. Dis­ Cu ţoale acestea, discuţia I- me vechi, prăluile. Se creea­ Dezbrăcat pîn-îa brîu. printre spice
cuţiile au reuşit să ne apro­ mililă despre supremaţia ză aslfel o oglindă inlioolă cetăţeni din Iară nu ar fi ci­ — Cu ce sentimente ajută sevele sâ sc ridice
versului clasic sau a celui o mişcării poetice contem­ tit cu plăcere descrierea a- părăsiţi regiunea ?
pie do cititori îneît am avut liber pe care am avut-o în porane. Cartea nevindulă şi pămintul. cc-l calcă, în urma lui
mereu senzaţia că publicul ani do zile nu se vinde in ccslui minunat ioc. Dur is- I TIBERIU UTAN: — Pre­ aromeşte a piinc.
ne primesle cu afecţiune mai multe locuri ne-a pro­ „Săptăniina poeziei"’ loria măreaţă s> prezentul | zenta poeţilor, cu mai mul­
vocat nedumeriri. E o pro­ grandios al regiunii nu sint te sau cu mai ouline cărll. Soarele trece prin lanuri înalte,
TIBERIU UTAN: — Con­ blemă lămurită de multă IOSIF NAGHIU: — O dc- tot alîlea subiecte de marc mai bălrini si mai tineri, b ia in mină un spic şi pin-ai gîndi
vreme: important este conţi­
vorbirile cu cititorii au re­ nutul. Inima poeziei, mesa­ feejiune de organizare ne interes ? „Săplnmina poeziei" e o ex­ boabele toate sc coc şi prin aer
actualizat „ o dispută . in­ jul oi. nu numai aspectul aparţine, nouă. poeţilor. Am presie a participării scrii­ s-aud ca o fugă dc note-arămii
{ Jn altă ordine de idei, să torilor din lara noastră la
I terminabilă;. accesibilitatea formal. uitat un lucru foarte impor­ vorbim pulin despre carlea viata de fiecare zi a po­ E vremea cînd totul se schimbă în cintec,
poeziei. Oamenii cer o poe­ Sa vorbii despre populari­ ta ut : copiii. Nu am adus de vizită a regiunii, în )a- porului. Contactul direct cu un cîntcc uşor dc-abia auzit
zie demnă, înflăcărată si zarea unor valori din regiu­ versuri pentru acest audito­ • ura sa culturală. Ochii u* citilorii este pentru noi un alergind despletit, lluturind pe cimpii
mai plină de comunicativi­ ne prin Intermediul ecranu­ riu candid. Poeziile citite de nui vizitator ar fi plăcut tnoreplar către limpezime, ca însăşi respiraţia belşugului.
tate. Foarte bine. Acesta e lui. Cred cA cinematografia tovarăşul U:nn au avut un impresionaţi dacă In Orăs- clorilale si profunzime. Pen­ Din zări. oamenii vin ca un val
tru a face din „Săplămlna
un Dunei ce vedere pe care ar mitoa să-şi deplaseze a- succes răsunător. lie, in locul care s-a tipă­ poeziei’ o acţiune culturală şi-n urma lor snopii râmin
11 apăr de ani de zile. In naralele de dc litoral piuă TIBERIU UTAN: — Exis­ rit „Palia’ nr fi montată o dc primă însemnătate pen­ I vestigii de aur pe mal.
condiţiile actuale de inflori- în inima Daciei. în cetăţile tă, foarte greşit, un dispreţ placă, la fel si ne casa in tru impulsionarea mişcării Pe masă. o piine rotundă şi mare
culturale e necesară totuşi
re a patriei este gresii a ră- din munţii Orăsiici. Col pu­ pentru acest gen în schimb care a locul» Liviu Rebrca- o mai bună organizare atţt I e-uu ciut ncrostit. o lauda adusă
mine pe dinafară. Main ţin pentru început. puterii din om. din pămînt şi din soare
ce in tari de mare tradiţie nu. din partea noastră, a Uniu­ şi scara cind vine obosit dc la muncă,
convins si mai mult că e GEORGO - RADU CH1RO culturală acestei literaturi i Marcarea locurilor de im­ nii scriitorilor, cit si din I
necesară o Iernatică largă, VICI: — Rămine pentru noi se dă o alenlie deosebită. Si portantă culturală dă o ma­ partea organelor locale. muncitorul in miini o roteşte,
de accesibilitate maximă. o impresie puternică înlil- critica a contribuit la sub­ rc varietate regiunii ca să înainte dc despărţire, fo­ s o rupe in două şi n linişlea-adincă
pofta lui împlinită
Indiferent de tema abordata pirea cu cititorii. Oamenii aprecierea genului. Inlîlni- nu mai vorbim oe ajutorul losesc acesl prilej şl mulţu­ lauda
mesc publicului pentru a-
şi modalitatea folosită, cre­ no-nu întrebat dacă nc-au rca spontană cu copiii a de­ real dat turiştilor si ex­ lenlin acordată, organelor o rosteşte
aţia trebuie să fie accesibi­ plăcui locurile lor, dacă o monstrat încă odată oorinla cursioniştilor. Treci pe lin­ locale do partid şl comite­
la. Fără îndoială nu putem să scriem despre ei. Regiu­ lor avidă dc poezie. Va tre­ gă Aurel Vlaicu fără ca să telor de cultură si artă pen­ IOSIF NAGHIU_______________
fi de acord cu tendinţele de nea Hunedoara o un subiect bui să acordăm toată cinsti­ sli că există un muzeu Vlai- tru grija cu care s-au ocu­
simplificare s<iu de ignorare generos, cu vâsle resurse rea literaturii pentru copii cu. prin Orăştie fără să-li pat de organizarea unei săo- ORAŞ In arîivc
a valorilor versului liber. lemalice. O istorie emolio- f si să scriem mal mult. fie cunoscut câ in vecinăta­ tămini rodeice <i bonete. Deasupra un cer de pămînt
T. ISTRATE
fără nori plutitori, fără stele...
Oraşul coboară sub cl
trării într-o mică încăpere in finlinilo adinei. Abia du­ tul o ajută să coboare. Se nici nu mă gîndesc altfel. cu abataje şi schele
undo se spune că pe timpul pă ce contcmplară îndelung aşezară nmindoi aproape. şi cu străzile lungi
cînd Cetatea era locuită se rămăşiţele vechii cetăţi şi — Zii, ce vrei să-mi spui? Cuvintele băiatului sunau din cate minerii voioşi
folosea ca depozit de apă. purtară un tainic dialog cu — Ceva colosal. Auzi Da­ fireşti, mature sl abia dinco­
M-nm strecurat incef In ur­ istoria găsiră tăria să 60 niela ce idee mi-a venit a- lo de acestea se zbatea ari­ noul oraş îl împing
ma lor ca o fantomă. Intre gindească la prezent. dlneauri. pa visului, se ghicea sufle­ mai in larg,
zidurile de nialră domnea o Fala se cătârase ca o ciu­ — Spune Mihai ! tul lînăr, vibrant si setos oe şi mai jos.
linişte de piatră. Cîleva se­ lă pe un zid şi se plimba pe — Cc-ai zice dacă în ju­ himere. Experienţa de viaţă încă un orizont in adine !...
cundo s» tăcerea fu spartă buza lui. Băiatul sc aşezase rul cctălîi s-ar construi îmi stă martor c-ain mai în- Minerul constructor îl taie.
in mii de cioburi. jos in iarbă si privea gîndi- blocuri, zeci dc blocuri. Să tîlnit si alţi tineri arsl de Împotrivirile pietrii se fring
— Derobfll! — răzbătu In *or oraşul şi împrejurimile. fie ca un şirag de mărge­ para visului. Si eu însumi se-ncouoaie
încăpere qlasul ascuţit si ca­ Printre ziduri începu, ca din le® de toate culorile. Ce mai am fast un copil căruia îi
tifelat al feloi. După ce o- senin, să se prelingă un vîn- farmec ar da contrastul din­ plăcea să viseze, dar pu­ şi subteranul oraş
coul se frinse de ziduri, ros­ terea de imaginaţie a mi­ e gata, cu case de stei.
Poate că atunci, în (iupâ- viralele una cile una şi o- unui ovonlni uriaş splendida tind n doua oară numele ce­ ticel molcom si umed ca o tre clădiri şi veqetcilia ver­ cului nostru erou le depă­ cu negrul cărbunelui pas
amiaza aceea de septembrie lung să fiu cc-ain fost oda­ panoramă a oraşului şi a sa­ lui mai mare dintre daci, bă­ hîrlie de celofan f a a lie­ de. Si oin anumite locuri de şea pe loatc. Nu l-am între- ieşit pe alei.
— o după-amiază calmă, so­ tă, copilul de odinioară. Par telor din iur. Pierdute în laiul se furişă într-un un­ rea vţnlului frunzele copa­ la bază, Cetatea să fie lu­ bnl. deşi lot timpul m-a rns
noră si uscată — s-a făcut să fie slranii toate acestea. zare se ghiceau si alte loc.i- gher mai înlunecat $i răs­ cilor scoteau un sunet pre­ minată de nişte reflectoare curiozitatea, dacă nu visea­ In oraşul lui de cărbuni
simţită cu adevărat prima Dar nu ! Nu o nici un mi­ liluli vecine. Foarte bine punse : lung de aramă. puternice. cî taie geamuri spre soare
dată toamna in oraşul nos­ racol. Oricîl» ani ai avea, conturat de chenarul verde- Tăcere. Linişte. — Ar fi o minunâlie. Ca-n ză cumva sa ajungă arhitect sădeşte plopi fi aluni
tru. Cerul devenise străve­ nu noii. fiind in preajma co­ auriu al vegetaţiei se distin­ — Prezent! Vocea răsună M-am aşezat pe un colt basme! sau poet. Nu l-am întrebat şi din cind în cind cîtc-o floare.
ziu si în aer pluteau mires­ piilor, să nu le ni iu li cil de gea oraşul cu clădirile sule tare cu inflexiuni qrave de do piatră si m-am cufundat — Fii alcntă! După ce Si cred că bine am făcut.
erou.
me lungi de mere coapte, dc cît copil, măcar cîleva fu­ zvelte, inundate de lumină, — Doja! — slrigă Iar în lectura unei cărţi. Pur şi s-ar face toate astea să se Asta nu contează. Meseriile CONSTANTIN JALBA__________
struguri si frunze veştede. gare clipe. (ii tumultul străzilor şi al ve­ fata. simplu cartea mă înghiţise construiască si dc partea viitorului toate sînt frumoa­
Copacii începeau să-$i „plin- Continuam să merg în ur­ hiculelor. Din cale afară de — Prezent! — .se auzi ca o groapă si am uitat cu cealaltă a Mureşului blo­
qă" melancolic frunzele si ma lor si să ascult ceea ce fiumos se vedea Mureşul, răspunsul din acelaşi un­ oesăvîrsire dc copii. Citisem curi. apoi ambele maluri să se si deopotrivă de impor­ NINGE OJ SClNTEI
să intre în neistovita lor le­ vorbeau. Nu auzeam tot, şerpuind greoi ca o reptila gher. Mă fermeca locul co­ un număr apreciabil de pa­ fie legale prin poduri sus­ tante una ca şi alta. Indi­
gănare nostalgică. dar îmi dădeam seama care preistorica, ducindu-şi prin­ piilor. ingeniozitatea lor sl gini. Spre mirarea mea ei pendate Mureşul să fie in- ferent ne a cărei taine le Pc o pajişte frumoasă
In dupâ-amiaza aceea dc e subiectul discuţiei. Vor­ ţi c sălcii apele sale sclipi­ cu greu m-am abţinut să nu erau în acelaşi Ioc, numai diguit si să plutească pe a- va sli sa le slăpîneoscă, Intre munţi cuprinsă n chingă
pelc lui nave
s» vapoare.
septembrie, pe uno din ne­ beau aprins, înflăcărat. Niri- toare ca argintul. Nici ci iul răspund şi cu prezent la li­ că-si schimbaseră poziliilc, principalul e. câ posedă pu­ A-nceput dc-un ceas să ningă...
număratele alei ce duc spre odată ini duceau o Idee pi­ peisajul devenii nu are aiî- nul din numele marilor băr­ terea visării, elanul, qîndi- Dimineaţa c stâpînă
Cotate, puteau fi zăriţi nr- uă la capul, neutru cu pe ta poezie, farmec, nu pare a- baţi. Fala continuă să stri­ Pestc-ntrcaga Hunedoară,
cinci doi tineri, mai degrabă parcurs descopereau altceva lit de pictural si de divers ge mal departe calnloqul 1s- rea sl forla creaţiei; trăsă­ Cînd sudori cu „sori" in mină
doi copii. Era o fată şi un nou care se cerea să fie ca toamna. Clipe in sir am I or iei. turi specifice omului viilor. Printre cabluri sc strecoară.
oăiat. După primele semnal­ spus. Treceau cu o mare u- rămas copleşiţi (le frumuse­ — floria ) Din minţile unor asemenea Cu centuri îşi leagă bine
ţea şi mai ales de lioru) pe
mente le dădeai cel mult surinlu de la lumea închi­ carc-l deşteptaseră în noi a- — Prezent! visători vor lîsni izvoare de Trupurile, de metale
J2-13 ani. Păşeau mărunt si puirii la cea reală şi Invers. I cesle locuri. Copiii priveau — Bălcescu ! idei si ipoteticul oraş plăs­ I Şi acolo, la-nălţimc
se ţineau c.e mină. Lucru fi­ Din cile am reit>*i să des­ — Prezent! Ecourile se
resc. copilăresc. prind. fala întreba prin­ duşi pe fundul zărilor, vrind întorceau rotunde repet inel muit de mintea înflerbîntalâ Parcă pun ceva la calc.
Aveam o după-masă în­ tre altele: de ce in timpuri­ parcă cu orice Drol să des­ numele încărcate dc rezo­ a tînărulut va prinde conlur Nevăzut se dă semnalul
morgana".
copere o „fată
treagă liberă şi m-nm qindil le noastre mai există oa­ După ce-si desprinseră nanţa secolelor. La auzul si asemenea lui şi altele, Se dă lupta cu metalul,
să mai urc odată la băl rina meni sălbatici ? iar băiatul propriilor lor vorbe si a o- spre mîndrla şi bucuria a- Ninge intr-lina cu schiţei...
cetate. O veche pasiune mă tsi punea o întrebare do-a privirile de pe zare fata ex­ courilor care rosteau pesle ccstnl colt de pâmhvt care
clamă loial uimită:
cheamă în fiecar^ toamnă dreptul cosmică: oare există veacuri numele marilor e- se cheamă România. TRAIAN FILIMON
spre această culme. Mer­ oameni vii si ne alte plane­ — Cît de frumos nare to­ roi ai trecutului, copiii se
geam în urma copiilor la te? Si dneu există, emn sint, iul de aici! Băiatul lăcea cutremurară şi emoţia ii ☆
riliva metri. La început nu mal civilizaţi sau nu ca noi, visător. stăDÎni minute la rînd. Le RESTITUI lt E
mănîncă. lucrează, dorm. în­ — Ar Irobui să venim mai vedeam chipurile în semiîn­ Soarele îşi cheamă de pe
i-flm nren băgat in seamă. dealuri ultimele sclipiri. Se
Doi copil se plimbă Nimie vaţă ? I lolărisem să mă ţin des dc aici Mi hait tuneric pline de o gravitate Iartă-mi absenţa şi tăcerea, mamă —
mai obişnuit, chiar mai ba­ cît mai aproape de ei. în­ — O să venim, răspunse infantilă, iar în ochii lor ro­ apropie încet amurgul. Zi­ Iubire sfînta şi înlăcrimată !
nal. Asta o intilnesti în ori­ tr-un fel discret, do teamă el. ieşind pentru o clipă din tunzi şi cenuşii se revărsa Şlii că toate marile oraşe durile cetăţii aruncă oe oă- Iţi scriu acum pe-o frunză de aramă
ce -colt de lume. Dar lucru să nu-i slînjenesc. F adevă­ apele visării. Apoi cei doi o lumină visătoare. Intîlni- băiatul sta culcat ne Iarbă ale lumii sini aşezate pe ma­ minl umbre fantastice, la Ca faţa ta dc vechi dureri brumată
ciudaţi Pe măsură ce conti­ rat că a trebuit să fac mici fură din nou învăluiţi oe a- rea cu vestigiile istoriei trezi iar fala do zid. lul unor riuri sau lacuri; văzul cărora le încearcă o Te podideşte dorit n miez dc noapte
— Daniela, unde eşli? —
nuam să merg în urma lor eforturi. Ei ’inori şi ou .. ripile tăcerii. în ei un soi de meditaţie. slrigă băiatul într-un lirziu. Londra pe Tainisa. Paris pe senzaţie do frică Locul în­ I Şi-ţi laie calea in amiaza mare ;
După mai bine do jumăta­
Veniseră dc lume in anii de
şi să le aud vrînd ne viind te de oru de mers am ajuns Mărturisesc sincer că-i ur­ du du Eliberare şi purtau în — Aici. iui mă vezi1 răs­ Sena. Viona şi Budaposla pe Ghidul la mine sc preschimbă-n şoapte
vorbele, mi-au slirnit inte­ în vîrf, unde nropriu-zis era măream cu cea mai mare n- ei farmecul si neastîmpârul punse fala din virlul zidu­ Dunăre, Leningrad pe Nova, cepe sâ devină misterios. i Şi clocotul din piept in val dc mare...
resul. mi-au declanşat o oa­ Cetatea. Couiii începură să lenlie. Dar compasiunea, prezentului. Erau ca nişte lui. Bucureşti pe Dîmboviţa. Lu­ Copiii au luat-o incot la u
recare curiozitate. Nu m:n cerceteze cu o curiozitate simpatia mea pentru ei. era minii neimblînziţi gala a — Coboară si vino să-li crul ăsta dă ce! mai maro vale. Păşeau altfel, vorbeau Nu te milmi măicuţă că-s departe.
sînt de mult un om linăr, specifică numai lor zidurile tolal ascunsă ca să nu de­ norni in bneslre si de-n ex­ spun ceva! farmec oraşelor. Ce zici. ar nllfcl. Erau mai frumoşi, mai Nu regreta că m ai purtat in pintcc /
copilăria, hăt! mi-a /burai vechi, rămase să înfrunte vin un om bănuitor, inco­ otica de o mie de ori. oricui — Numai dacă e ceva fru­ fi extraordinar de frumos ? înalţi $i mai tineri. Eu mer­ Tu mi ai făcut dc harul lirei parte
de mult si arareori mă m u limpurile. In curind priviri­ le-ar cere, zbenguiala virstei. mos. — Da Mihai. ar fi grozav F.tt ţi-oi trimite zilnic cilc-uu cintec ;
qîndesc la ea, dar <icnin ui­ le se lăsaseră furate de lar­ mod. Călcind atenţi, cu sfia­ Dar in fala zidurilor stră­ — Mai mult decil fru­ de frumos. Cine şIic. proba­ geam acum nuili înm mult Li-îe pc buze. ca pe frunze vata.
mitor. sîml cum parcă inii- lă si teamă să nu trezească în urma lor. la lei de linăr
gile privelişti ce scăldau n- vechi construite prin sudoa­ mos. bil c-o să ne plimbăm pe Si cintă-îe. tot satul să le nvcţe.
neresc. cum ml se dilată su­ cest con împădurit. De aici, cumva din somn umbrele ce­ rea Strămoşilor noştri îi cu­ — Bine. Atunci vin Hai cheile aceslui superb oraş. $i de entuziast. Tu mi le-ai spus. eu ţi le scriu, iar ţara
fletul si cum ml 60 desprind de sus, se deschidea aevea lor adormîli aici, copiii in­ prinse o tăcere profundă ca si ajută-mă să cobor. Băia- — Cu siguranţă că da, GEO A3RUDEANU . Le inlegrează-n marea-i frumuseţe