Page 3 - 1965-10

PAOINA 3
DRUMUL SOCIALISMULUI 3345

viitor să nu se mal râ­
pele asemenea acte de 8
Indisciplină se impune
SĂ (; reşteEM TI NER1 DISCIPLINAŢI ca organizaţia U.T.C. A N I V E R S A R
că acorde atenţia cuve­
nită unei probleme scă­
pată oin vedere: or-
qanizarea timpului li­
ÎN PROD!UCJIEŞI SOCIETATE mod plăcut si educativ
în
ber al tineretului
Pe această linie s-a
mai făcut cîtc ceva: REPUBLICII POPULARE CHINEZ:
s-au orqanizat unele
loi ale tinerelului, ac­
Colectivul de munca tia de educarea uteciş- fiecare lună din acest mulţi alţii ? Ei şl-au de absente nemoliva- ţiuni patriotice. s-au
el secţiei lent uzinare tilor. «n. ciştiqat preţuirea prin- te. totuşi pe ici, pe colo vizionat în colectiv cî-
din cadrul Uzinei „30 La majoritatea vorbi­ Atît în darea de sea­ tr-o muncă rodnică şi ele se mai înregistrea­ teva filme. Ele au e-
Decembrie" Cugir şi-a torilor s-a observat se­ mă prezentată cit şi in o comportare plină de ză. Tineri cum sint vut însă un caracter Oraşe ale
cîşliqal un binemeri­ riozitate, competentă in discuţii s-a apreciat că respect fată de coi Cornel Blaga şi Vasile sporadic şi nu au fost R. P. Chineze: Siarni!
tat prestiqiu. Sec ti o analiza activităţii oraa- 1n acest an adunările virstnici. Cu ei se mîn- Moqut obişnuiesc ca îndeajuns de interesan­ f
Iruntasă De uzină în a- nizntiol U.T.C, CI au generale au fost preqă- dresc deopotrivă cei­ după salariu să prelun­ te. De exemplu, la
nul 1964. ea îs» conti­ vorbii despre munca tite cu mai multă grijă. lalţi muncitori si orga­ gească cheful pînă jolle de tineret se re­ Sianui este unul dintre celo mii tru a atenua zgomotul de la fabrici călugărul Suan Cluan, reprczentlnd
nuă şi in prezent suc­ depusă de biroul orga­ Consullînd mai mulţi nizaţia U.T.C. noaptea tirziu. Unii petă cu insistentă a- vechi oraşe ale Chinei sL începînd şl a Împrospăta aerul, intre casele de astfel un fel de universitate penlru
cesele fiind declarata nizaţiei U.T.C. pentru tineri, biroul orqaniza- Numele a numeroşi dintre cei care călăto­ celasi proqram : o ex­ din secolul XI înaintea erei noastre, locuit şi întreprinderi au fost placa­ acea vreme. In iurul ci sint nume­
cectie evidenţiată pe pregătirea si buna des­ tiei oe ba/.ă U.T.C. a tineri nin această sec­ resc cu trenul au atitu­ punere, ceva jocuri a tost cu intermitenţă capitala a 11 te trei perdele dc arbori care fac roase temple care se îmbină armoni­
trimestrele care au tre­ făşurare a adunărilor reuşit să pună în dez­ ţie pot fi date ca exem­ dini de-a oreplul con­ distractive sau un dinastii feudale. Cunoscut în vechi­ Si mai plăcută viata celor 1.500.000 os cu frumuseţile naturale. Urcind la
cut din acest an. Mat generale ca scoală de damnabile. Sub priviri­ concurs gen „cine ştie me sub numele de Cianan, oraşul a de locuitori ai oraşului. Totalul coas- ultimul c-taj ai iu fa(ă priveliştea mi­
bine de jumătate din educaţie comunistă, le reprobatoare ale ce­ meserie, cîstiqă" şi a- fost un importanl centru politic, ad­ trucţiMor noi — printre carc sc re­ nunată a noilor cartiere conslrui’o
muncitorii acestei sec­ despre preocuparea lorlalţi călători ei vor­ pot dans. Ce o şi mal ministrativ şi cultural. Monumente ale marcă Hotelul Poporului, magazinele după eliberare, a părţii de sud-vest
ţii sînt tineri. Veniţi de pentru îmbunătăţirea Alegeri în organizaţiile besc urît, înjură st râu. că dc multe oii 1 culturii sale străvechi se păstrează şi universale, cinematografele — re­ a oraşului în care domină frumosul o-
De băncile şcolii profe­ îrwălămîntului politic, <*hi«ar se pălmuiesc. expunerea conţine doar astăzi, atrăqind în fiecare an nume­ prezintă dc două ori mal mult spaţiu răşel universitar amintit mai înainte).
sionale, ei au qăsLt în­ extinderea tematicii ex­ U . T . C. Cuin poate fi calificat generalităţi, iar con­ roşi vizitatori. In trecutul îndepărtat locativ decit cel existent înainte de Gomindanul transformase aceasiă
totdeauna la tovarăşii punerilor ce se tin în actul de indisciplină al cursurile sint slab pre­ 1 el reprezenta limita de Est a vechiu­ 1949. (Străzi drepte şi largi, pavate pagodă într-o cazarmă. Înaintea so­
lor mai virstnici un fata tinerilor pe dife­ tînărului Cornel Blaaa gătite. Nu ar fi deloc lui „Drum al mătăsii". In perioada sau asfaltate, deosebit de animale In sirii Armatei Populare dc Eliberare,
sfat si un ajutor prie­ rite teme ale educaţiei care fiind în stare de lipsit de interes o con­ dominaţiei qomindamste, oraşul a în­ cursul zilei dau oraşului forma unui scara care ducea în vîrful pagodei se
tenesc. Muncitorii cu moral-cetătenesti. Cu batere probleme impor­ ple pozitive. Tot mal ebrietate şi-a permis sultare mai largă a ti­ 1 registrat o perioaoă de staqnare şi Imense table de şah). prăbuşise. Templele ca-rc înconjurau
mai multa vechime in prilejul discuţiilor a tante, care it interesau mulţi poartă titlul de «ă fluiere la un spec­ nerilor despre felul decădere. In ajunul eliberării sale in O altă vizită, făculă de astă dată uaqoda fuseseră transformate în aoo-
producţie le-au insu­ ieşit în evidentă activi­ pe tineri, cum «ir fi „evidenţiat în întrece­ tacol susţinut do un cum ar dori ci să-şi 1949, Sian era un oraş provincial, la Fabrica de obiecte smălţuite a văratc ruin''; peste tot creşteau bă­
flat dragostea pentru tatea depusă de biroul probleme ale educativi rea socialislă1', alţii sint ansamblu renumit ? El petreacă timpul liber, I purlind urme vădite ale războiului, accentuat impresia de sorvoziilale şi lării. In anii 1955 şi 1956 pagoda a
meseria aleasă, i-au orqanizatieî U.T.C. pen­ comuniste, aportul ti­ Inovatori sau fruntaşi a atras dezaprobarea să se ceară părerea ce­ si se întindea pe o suprafaţă de nu­ sirquintă o muncitorilor chinezi. Mo­ fost renovată, scara principală cons­
iniţial în tainele ei. Cu tru acţiunile organizate nerilor la creşterea In acţiunile de muncă unanimă a spectatori­ lor mai virstnici. Dară mai 13 km. pătraţi. Intreoqa sa in­ destia si preocuparea dc a obţine cit truită din nou. templele restaurate,
respect şi stimă au vor­ In vederea cunoaşterii produotivitătii muncii, patriotică. Dar, alături lor. sl în orqanizarea tim­ I dustrie consta în cîtcva aleliere meş­ mai bune rezultate prin folosirea cu s-au plantat flori şi copaci. Astăzi
bit mulţi tineri la adu­ de către toii tinerii a disciplina în producţie. de ei mai există, ce-i pului liber al tinerilor, teşugăreşti rudimentar utilate. (La multă chibzuinţă a posibilităţilor lo­ pagoda Taven constituie una dintro
narea dc nlcqeri a or- trecutului de luplă a Eficienta lor se poate drept putini la număr, Este bine cu In cu- In educaţia lor moral- I fiece pas se întâlneau fortificaţii şi cale sint trăsături caracteristice ori­ cele mai frumoase locuri de agre­
qanizafiei U.T.C. des­ partidului nostru, a do­ vedea şl în faptul că si din aceia care nu vîntul lor tinerii au cefăteneascâ biroul or­ tranşee construite de trupele qomin- cărui colectiv ain întreprinderi. (A- ment ale oraşului, un punct de atrac­
pre comuniştii din sec­ cumentelor Congresu­ alături de un însemnat fac cinste acestui co­ luat o atitudine critică ganizaţiei dc bază danisle. Unele clădiri dc valoare is­ ceasla a reieşit sl din discuţia asupra ţie pentru numeroşi vizitatori. Au
lată de aceste abateri.
ţia lanţ uzinare. Anali- lui al IX-lea al P.C.R. număr de tineri decla­ lectiv. In cuvinlul lor UT.C. din secţia lanţ 1 torică au fosl transformate în sedii creării şi dezvoltării fabricii avută cu fost, de asemenea, restaurate Turnul
zind activitatea desfă­ si realizărilor Teqimulul raţi fruntaşi în anul tovarăşii Constantin Is­ Se cere insă ca orga­ uzinare va doveai per­ i ale politiei secrete gomindaniste sau Ceao Fu-hîn, directorul ei. Greută­ Clopotului si Turnul Tobei, constru­
nizaţia U.T.C. să-i aju­
şurată înlr-un an de nostru de democraţie trecut şi care se men­ pas, loan Ispas. Ştefan te mai concret. Si pînă severenta care-1 carac­ închisori penlru elementele progre­ ţile întîmpinale — uneori foarte mari ite în timpul dinastiei în f 1368-1644)•
biroul orqanizaliei populară. Inarmînd De ţin evidenţiaţi şi in a- Toader, Gheorghe De- acum s-a mai stat de terizează, fără îndoială siste. Canalizarea nu exista, iar stră­ — nu au descurajat. In prezent coi Ele se află la intersecţia unor bule­
U.T.C, tinerii prezenţi tineri cu cunoaşterea cest an, se adaugă nu­ lnmarian si alţii au vor­ vorbă cu ci Dar nu că şi atitudinea tineri­ zile înguste şi strimte erau pline de peste 1.300 de muncitori folosesc cu varde din centrul oraşului. Contra­
au mullumit în acelaşi sarcinilor trasate do mele a noi tineri. Cine bit despre tinerii care s-a luat o atitudine ho- lor cilali mai sus se va murdărie). După eliberare, Slanul s-a pricepere utilajul, aduc inovaţii im­ forturile nou zugrăvite, lcmnăTia
1 timp membrilor de parlid, organizaţia nu-l cunoaşte pe Şte­ în afara producţiei co­ schimba în bine, că a- transformai radical şi a început să portante. Ca urmare, o serie de pro­ sculptată, acoperişurile aurite, le dan
1 partid pentru sprijinul U.T.C. a putut să mo­ fan Toader. Constantin mit acte de indiscipli­ tărîlă fa|ă de compor­ portul tuturor tineri­ devină un important centru indus­ cese de producţie sint mecanizate sau un aspect deosebit de atrăgător.
nă, nu respectă pe coi
acoraat orqanizaliel bilizeze masa de tine­ Ispas, GhPorqlie Dela- tarea lor. nu s-a cre- lor in procesul produc­ trial. de comunicaţii şl cultural, cu semimecaniza-te, calitatea produselor Vechea glorie a arcslor monumen­
ret la înfăptuirea îna­ morian, Vaier Cos tea, din iurul lor. Deşi s-au eat o opinie de mjsA numeroase instituţii de învătămînt, a sporii, calificarea oamenilor de a- te scoate si mni mult in relief îmbi­
U.T.C., pentru qrija cu inte de termen a sar­ Jrlmie Ordean. Maria obţinut rezultate bune împotriva acestor a- ţiei va fi mai rodnic. Dat fiind concentrarea de fabrici semenea). „Dacă la înfiinţarea fabri­ narea armonioasă a vechiului şi a
care «-au ocupat aceş­ * 10 cinilor de producţie In Blrta, loan Puia şi pe în privinţa numărului baleri. Pentru ca pa S. CERBU textile în această regiune cultivatoa­ cii produceam doar 10 sortimente — noului in oraşul Sian.
re de bumbac, s-a trecut la construi­ ne spune conducătorul întreprinderii N. PUÎCEA 1
rea primului grup modern de fabrici — în prezent realizăm aproape 400.
do egrenat bumbacul si fileturi. care De la 20 de desene s-a ajuns ca a-
folosesc pentru reglarea temperaturii cum propusele noastre să aibă peste
„Mesageri" ai cetăţenilor i si a umidităţii, abur provenit de la 3 200 dc desene noi. Azi avem un CIFRE, FAPTE,
o termocentrală din apropiere. Prin
număr de 35 de ingineri şi tehnici­
şi
construirea unor noi imprimerii
muncitori slab calificaţi. (Diplomele
vopsitori!, Sianui esle astăzi col mai eni crescuţi din rindurilc foştilor
si steagurile roşii de fruntaş îu pro­
important centru textil din nord-vcs- ducţie au fosl obţinute dc către co­ REALIZAU!
+ SCRISORI CE TREBUIE STUDIATE Şl ANALI­ Consiliului agricol raional tul tării. Dar în capitala provinciei
ZATE CU GRIJĂ. ❖ OPINIEI MASELOR, ATENŢIA Orăştie — căruia i-a fosl Sensi s-au construit şi alte întreprin­ lectivul fabricii noastre numai prin- Planul de dezvoltare a econo­
Ir-o muncă asiduă". Scurta trecere
deri, ca, de pildă, fabrica de motoa­
repartizată spre rezolvare
CUVENITĂ. <$> TERMENUL LEGAL, OGLINDA A re electrice şi transformatoare — «li», prin diferite secţii olo fabricii olciă miei R.P. Chineze pe anul 1965,
această scrisoare — i-a tre­
RESPECTULUI FAŢĂ DE CETĂŢENI. * DEFICIENŢE buit 14 zile să constate că oe necesare mediului rural, cea de cu prisosinţă dovada inscusinlei şi etapă iu pregătirea celui de-al
CARE NU-ŞI AU LOCUL. cetăţeanul în cauză nu csie utilai electrotehnic, dc maşini-unelle, măiestriei cu care sint împodobita iroilea plan cincinal care va în­
cepe în 1966. prevede sporirea cu
diferite obiecte din tablă şi porţelan
membru al cooperativei a- o seric dc înlrporinderi mijloci5, şi
Cu poşta zilnică, la Sfatul tul că a fost impus la unele mici da înqrăşăminle azoloasc, dc sau ceramică realizate aici. Două cca II la sută fată de 1964 a pro­
populai al raionului Orăştie. taxe comunale în mod ile­ qricole şi că deci nu poate produse plastice eic. Muîle sînt vase înalte dc peste 1.50 m. viu co­ ducţiei «industriale globale, urmă-
sosesc şi scrisotri de la oa­ gal. In urma constatărilor primi în nici un caz aslfei construcţii no>, dar unele dintre lorate si artistic decorate, reproou- rindu-se in acelaşi timp ridicarea
do teren. Si acesta nu est**
menii muncii prin care a- făcute Ia fata locului s-a gă­ s-au născut din transformarea vechi­ ceri-le pe email a unor lucrări dc gra­ continuă a calităţii produselor,
ccştia reclamă sau sesizea­ sit că cetăţeanul în cauza singurul caz. lor ateliere de tip meşteşugăresc. fică şi sculpturi in lemn sint adevă­ sporirea varietăţii lor, sprijinirea
ză unele stări ce lucruri. avea dreptate şi Iu conse­ Tot consiliului agricol ra­ Cu ajutorul prietenilor chinezi auu rate opere de artă). introducerii tehnicii noi.
o
ional i-a fost necesară
Adevăraţi „mesageri1' ai cinţă s-a dispus radierea din lună de zile pentru a cer­ făcut cunoştinţă cu activitatea si rea­ Obţinerea unor bune rezultate In
cetăţenilor, scrisorile vin reqîstrele de plată a laxe­ lizările colectivului (ie mimeilori de muncă esle legală nemijlocit de dez­ In anul 1964 valoarea producţiei
6ă încunoştiintezo pe mem­ lor respective. ceta scrisoarea cetăţeanu­ la Fabrica (ie imprimeuri nr. 1. Con­ voltarea unei larqi relele de învă- industriale a R.P. Chineze a cres­
brii comitetului execuţi^ al Dar cetăţenii s-au adresa! lui Dan Suciu din comuna struită in 1960, fabrica are un aspect tămjnt. Parlca dc sud a oraşului, cu­ cut cu 15 la sută la|ă de anul pre­
sfatului popular despre li­ «.fătului popular şi pentru Blandiana. modern, dotată cu utilaj nou în ma­ noscută în trecut nuinui prin faima cedent. Obiectivele industriei grele
Intr-un fel semănător sa
nele nereguli din unităţile rezolvarea unor probleme ocupă şi secţia sănătate dc re măsură construit în R.P Chineză. pagodelor Taveu şi ITsiaovcn din şi industriei bunurilor de larg
din subordine, de unele de interes qeneral. Astlel, rezolvarea scrisorilor re­ Din explicaţiile date cu multă com­ timpul dinastiei Tlian, este aslâz-i o consum au fost îndeplinite, iar ca­
cerinţe, nevoi şi nemulţu­ un grup de cetăţeni din sa­ partizate. Reclamaţia în petentă e.o către tov. Wnn Tun-ciu vastă regiune n ştiinţei. Aici se înal­ litatea produselor s-u îmbunătăţit.
miri personale. tul Căstău, comuna Bm ;u zeqistrată la numărul 25 a directorul înlreorinderii. aflăm că a- tă, pripiră arbori, săli de cursuri spa­ S-a produs cu 20 la sută mai mult
Felul în care îşi găseşte au solicitat amenajarea unui fost rezolvată cu o înlirzi- ici peste 2.000 de harnici sl price­ ţioase, dormitoare, t e r e n u r i dc otel. petro), Îngrăşăminte chimice,
rezolvarea fiecare din aces­ drum comunal. Găsind ce­ cre de 8 /.ile, cea de la w, puţi muncitori imprimă zilnic o în­ spori. Cele 17 inslitutîl şi n- ciment, autovehicule, fire de bum­
te scrisori, operativitatea şl rerea ca inlcmeiată, comi­ 50 cu 3 zile, cea de la nr. semnată cantitate de ţesături in a- niversitâli unde studiază peste bac, zahăr, ţigări. S-au fabricat
claritatea rezultatelor, de­ telui executiv a dispus în­ 51 cu 5 zile ele. proape 2.000 de modele diferite ; lu­ 30.000 de studenţi împreună cu cel i numeroase produse noi. printre
notă preocuparea care e- tocmirea proiectului de exe­ nar sc introduc — penlru a fi în pas 23 de şcoli tehnice concentrate aici care roti dc otel pentru c.Hle fe­
xistâ fată oe cerinţele şi Surprinde si felul în caro {] cu cerinţele populaţiei ~ aproxima­ sl care murind 400.000 dc elevi, o- rate, penicilină seinisinlelică, m.i-
propunerile cetăţenilor. In cuţie a drumului. Sfatul popular raional a gă- .. tiv 50 de desene noi. iar imprimarea cupă o suprafaţă egală ru aproape şini agricole, chimicale pentru a-
parte, acest lucru caracteri­ O altă sesizare colectivă 6it soluţia de rezolvare «i II se poale face simultan in opt culori lumătate dm cea a vechiului oraş. gricultură. Industria construcloare
zează si pe lucrătorii de la arăta faptul că fostul pre­ scrisorii nr 177. Reclamau- II diferite. „Inlreprinoorea noastră, men­ Acesla constituie un minunat exem­ de maşini a produs mai multe
Sfatul popular raional Orăş­ şedinte al Sfatului popular tul arăta că la 5 iulie s-a , ţionează Wun Tun-ciu. face parte plu al distantei uriaşe cari* separă tractoare, motoare, utilaj energe­
tie. Pc adresa acestuia au comunal Homoroo', avea o adresat Sfatului popular o- I dintr-un complex de întreprinderi tex­ prezentul de trecutul Stanului. Si tic. piese de rezervă pentru ma­
(ost trimise dc la începutul serie de abateri. Comitetul răşonesc Orăştie pentru a ■ tile, imprimerii si o fabrică de co­ fiindcă esle vorba de Irecut meri:ă şini agricole, vehicule de trans­
anului şl pînă la jumătatea executiv al Sfatului popular fi ajutat să rezolve liliqiul " voare care cuprind aproximativ 30.000 să facem o scurtă incursiune şi la port, maşini penlru industria pre­
lunii septembrie 215 aseme­ raional a trimis un grup de olnlre el şi vecinul Gh. P. jj de muncitori. Împreună cu membrii unele din cele mai cunoscute vestigii lucrătoare ele,
nea scrisori. tovarăşi competenţi să ana­ dar că răspunsul primit nu familiilor acestora se ajunge la culturale. TV
După lectuiare, tov. N. lizeze cazul amintit. După l-a mulţumit. Ne li nitul sca- 100.000 de persoane. Înainte nu exis- Fină la eliberare, străvechile ves­ In primele şase luni ale acestui
Roşu, preşedintele comite­ o cercetare minuţioasă s-a ma de acest lucru, sfatul lau fabrici tex Iile in oraş şî bumba­ tigii culturale ale Stanului nu for­ an, R P. Chineză a realizat 280 de
tului executiv şi tov. P. găsit că sesizarea era în­ popular raional a Irimu» cul din provincia noastră era trans­ maseră obiectul unor săpături sUie- produse noi din otel, printre care
Rusii, secretarul comitetu­ temeiată. In concluzie, Sfa­ scrisoarea spre rezolvare portat la 3,000 de km pînă la Şanhai. inalice şi multe dintre monumentele utilaj de foraj petrolier cu njulo-
rul căruia se ponte atinge o a-
lui executiv — ne spunea tul poDiilar raional a dis­ sfatului popular orăşenesc. neutru ca — făcindu se dm nou 3.000 istorice faimoase se năruiserâ. In dincime pînă la 3.000 meiri. aliaje
tov. Euqenia Păstrăv — le pus schimbarea preşedinte­ Desigur, răspunsul primit km — să-l primim sub forma dc im­ prezent, conservarea în cele mai superioare de otel inoxidabile si
repartizează spre rezolvaro lui Sfatului popular comu­ dc cetăţeanul în cauză nu primeuri. Acum, după cum vedeţi, bune condiţii d acestora constituie u- rezistente la temperaturi şi pre­
membrilor comitetului exe­ nal Homorod. a diferit cu nimic de pri­ „familia” noastră esle numeroasă şi nn din principalele trăsături a pla­ siuni iuaile şi la coroziuni, plăci
cutiv sau şefilor de secţiuni. Şirul scrisorilor care şi-au mul. Si deci, din nou ne­ a fosl necesar să se conslruiască un nificării urbane. Clădirile şi locurile grele penlru industria de pelrol,
După caz, aceslia întreprind găsit o rezolvare compe­ mulţumire. alte scrisori, întreg carlier de locuiole căruia i se cu valoare istorică, precum ar fi Pa­ construcţii penlru poduri şi pen­
anchete, analizează şi con­ tenta şi la <imp poale fi ele... ele. spune pe bună dreptate „oraşul tex- latul Tannn Kun din timpul dinaslial tru industria navală clc.
fruntă cauzele cu normati­ continuat. De altfel, din to­ Deficienţele semnalate îs! tili9lilor". fGriiii pe care o manifestă Than constituie obiectul unor studii
Vr
vele legale, iau legătura cu talul scrisorilor înregistrata au rădăcina în următoarele statul pentru bunăstarea noastră în- arheologice speciale. Penlru înfru­ In prezent, induslnn construc­
Vopsitul firelor este o operaţie dificilă, care orqanizaliile si unităţile vi­ ţoale şi-au qăsit rezolvarea. cauze. I telcqcm să-i răspundem îmbunătăţind museţarea oraşului, o parte din lo­ toare do maşini a Chinei livrează
concură la realizarea unor produse de calitate. Vop­ zate şi prezintă comitetului In ce priveşte însă respec­ • De la începutul anului, permanent calitatea şi sortimentul curile tu valoare istorică, au fos*. peste 90 la sută din necesităţile
sitorul Radu Zaharie, de la Fabrica „Sebeşul" din executiv concluziile şi pro­ tarea termenului leqal de comitelui executiv nu a ana- | producţiei noastre". Am vizitat apoi transformate in muzce-parc. Una din* tării. Anterior, toate maşinile erau
lizat nici odată acest dome- u
Sebeş, şi-a dovedit în repetate rînduri priceperea şi punerile necesare. In uncl9 rezolvare — IU zile cît pre­ niu important din aclivila- .1 mica expoziţie din incinta fabricii şi tre acestea, este paqoda Tnyen (Pa­ importate. In anut 1957, numai 55
hărnicia, realizînd lucru de calitate superioară. cazuri se ia legătura şi cu văd normativele — si com­ tea sfatului popular. fără a fi prea buni cunoscători la goda cocorilor mari) construită in la sulă din necesarul de maşini se
reclamantul pentru a apro- petenta rezultatelor există tcxlUo. ne-a impresionat multitudi­ anul 652 în timpul dinasliei Thon do producea în lar«b
• De mai bine de 5 luni !.
lundn cele sesizate. cîtcva carenle. La 21 de de zile, şefa biroului do I] nea do nuanlo şi desene ale impri- către vestitul răluqăr Suan Cin an. iu 1964, gama producţiei indus­
Iată şi cîtcva exemple. scrisori termenul de rezol­ reclamaţii şl sesizări girca- H meurilor avind ca sursă dc inspira­ Acesla a călătorit foarte mult şi a triei constructoare de maşini a
Pentru locuitorii Cetăţeanul Dănilâ Sasu din vare a fost depăşit de Ia zâ două posturi : cel dc sc- I! ţie nalura, nivelul înalt al calităţii scris o lucrare despre geografia, is­ reprezentat mai mult decit dublul
celei dm 1957.
două zile pînă la o lună.
lor).
toria şi obiceiurile a 138 de ţinuturi
Alba Iulia s-a adresat Sfa­
cretară dc cabinet flitulara N
tului popular raional Orăş­ Motivările încercate de fiind în concediu medicali I Părăsind fabrica, continuăm totuşi sâ Mări) prin care a peregrinat. A tra­ Fabrica de instrumente electro­
TV
dus, dc asemenea, numeroase lucrări
ne aflam in „oraşul texlilişlilor", încă
Hunedoarei tie cu rcclamatia că Între­ unii tovarăşi cum că ar li si cel pentru care esle de R ci lava vreme. (Admirăm noile lor lo- ştiinţifice, fiind şi profesor. ma maşină electronică de calcul
nice din Tiantzin a construit pri­
prinderea de qospodărie o-
ocupaţi cu alte probleme
fapt plătită.
răşeneascâ din Cuqlr nu i-a
(Înaltă de 64 de metri şi avind 7
cuinle spaţioase şi luminoase, care
Se impune deci o ternei- |
timp mai mult pentru docu­
achitai în înlreqime dreptu­ la zi. că unele au necesitat nică analiză a felului în carc H în majoritate sînt clădiri cu 2-5 ela- etnic, pagoda nu reprezintă o cons­ din R.P. Chineză. Avind o mărime
Oraşul Hunedoara se lărgeşte şi se modernizează rile băneşti cuvenite pentru mentare şi cercetare nu au sint rezolvate scrisorile oa- R le. Din loc în loc sini amenajate cen­ trucţie ieşită din comun penlru pe­ mijlocie, calculatorul poale rezol­
continuu prin -noile şi modernele blocuri ce se con­ munca prestată. Cercetînd nici o bază. Si iată oe cel menilor muncii de către Sfa- |l tre de deservire, restaurante, crose, rioada în care a fost ridicată. Impor­ va in limj) foarte scurt ecuaţii de
gradul 24 şi alte probleme compli­
struiesc aici de către colectivul dc constructori de po reclamatia, tov. I. Popa, vi­ Prin scrisoarea înregistra­ Iul popular raional Orăştie. cluburi, şcoli, clinici etc. Spatii largi tanta ei este dală oe faptul că aici cate.
şantierul nr. 4 al LC.S.IT. Recent, constructorii au pre­ cepreşedinte al comitetului tă la nr. 83 un cetăţean din Comitelui executiv are da- || sînt rezervate parcurilor si locurilor din 3 în 3 ani, fii de nobili dădeau
de joacă penlru copil, florilor). Pen­
executiv a găsit-o înteme­
examen asupra cunoştinţelor lor cj
dat beneficiarilor 270 de chei. ponlru tot alîtea aparta­ iată şi s-a dispus astfel a- Sibişel s-a adresat s/atulut toria să întărească răspun- ■
derea oi care sint privii*'* j
popular raional solicitindu-l
mente, executate in blocurile G2 şi V 7. chlîarea oreplurilor cuveni­ să i se repartizeze din peri­ sesizările, reclamaliile şl j
Pînă în prezent conslruclorii hunedoreni au dat în te. Printr-o altă scrisoare metrul cooperativei aqrico- ccrin(ele oamenilor muncii.
folosinţa oamenilor muncii <i36 apartamente, din cele cetăţeanul Gh. Kulpinski din le din localitate teren pon­
1.030 planificate pentru anul 1965. comuna Sibot reclama fap­ lru construcţia unei case. V. FURIR.
a început să lucreze Ia staţia de I
T E R M E N E N E R E S P E C T Â T E dar nici in prezent nu a terminat-o, |l
luni, 1
clorlnare a apei acum patru
deşi condiţii au existat.
U
Rămîncreo in urmă a lucrărilor II
de construcţii duce la intirzierea I
In cursul acestui an, la Termocen­ de T.C.E. Pnroşeni) pc gaze, deşi lor suficient sprijin şi îndrumare montării utilajelor, a instalaţiilor şl 0
trala Pnroşeni au fost planificate să termenul expiră in truncstul HI a.c., tehnică. Aşa se explică faptul că aparatajelor energetice, la punerea ■
se execute din fondul de invcslilii nici nu sint atacate. Cauze obective unele lucrări sint de calitate neco- în funcţiune mai tirziu a obecti- I
mai umile lucrări importante. Din­ pcmlru aceste ncrealizări nu există. respunzâloare, -trebuind să fie re­ vclor fapt ce Influenţează negativ |
tre acestea amintim: finisări la caza- Cure este lotuşi explicaţia ? făcute, lucru cc duce la risipă de activitatea economică a Termocen- I
nele nr. 4 şi 5 terminarea depozitului Mai Iutii ritmul încetinit al lu­ braţe de muncă şi materiale. La re­ tratei oin Paroşeni. Dc aceea, con- I
de combustibil solid şi a slabei (le crărilor se daloreşîe lipsei de preo- zervorul de păcură, turnarea beto­ ducerea şantierului de construcţii I
pompare a combustibilului lichid, nului nu s-a făcut continuu. Din împreună cu conducerea Termocen- ■
tratei din Paroşeni trebuie să ia mă- |
montarea decirolillrelor la cazanele această cauză au apărut fisuri fiind suri urqc-nte de lichidarea defietien- fl
nr. 1,2 şi 3, conslruireu unui depozit Probleme privind necesar să sc ia noi măsuri de tor-
penlru combustibil lichid şi a unei creldrc. Dar în zadar căci documen­ telor care se manifestă. Intre cele ■
două conduceri trebuie să existe o A
instalaţii de evacuare a zgurii şi îndeplinirea planului de taţia lehnică nu a fost respectată colaborare mai slrînsă. Tovarăşii |
cenuşoi ş.a. Scopul acestor lucr./ri nici de data aceasta, iar materialele
este de-a extinde şi moderniza unul investiţii la Termocentrala folosite la lorcrclare n-au fost bine do­ din conducerea termocentralei tre- I
dintre rele mai însemnate obiective zate şi fisurile au apărut din nou. buio să asigure din timp documcn- Q
talia tehnică necesară pentru a se ■
industriale din regiunea noastră— de la Paroşeni Un alt neajuns care s a manifestat putea deschide fără întirziere finan- ■
Termocentrala Paroşeni. a fost lipsa de supraveghere a mun tarea lucrărilor. In această privinlâ, |
După cum arată graficele, ma­ cupare a tovarăşilor din conducerea cilorilor de călre şefii (ie echipă. Ba după cum dovedesc faptele, a e- S
joritatea lucrărilor sînt mult rămase şantierului de construcţii ponlru or­ mai mult, au fost cazuri cind unii xislat uneori o slabă preocupare. *
in urmă. La 3U iulie erau planificate- ganizarea judicioasă a muncii şi şefi de echipă (Emeric Kovecsi,) de De asemenea, răspunderea dlriqin- I
sâ se termine lucrările do finisare asigurarea tuturor loturilor cu bra­ pildă au lipsit nejuslificat de pe Iilor de şantiere, pentru controlarea I
la sluliu do purificare a zgurei şi ţele dc muncă necesare De pc şan şantier zile in şir. Se mai întîmplă şi îndrumarea constructorilor în ve- •
cenuşoi (le la grupul nr.4, iar la tier au lipsit mult ,limp materiale apoi că nu se execută lucrările pe derea excutării unor lucrări de ca- I
10 august cele de finisare de la ca: produse de balastieră, materia) care beneficiarul le cere. Esle adevă­ litate şi la timp, trebuie să fie mai I
sala cd/anelor şi sala maşinilor. La lemnos şi fioros. Maiştrii, dintre ca­ rat că uneori constructorul începe mare. Se impune să existe o pre- J
10 septembrie era prevăzută ter­ ro ii amintim pe Pirvu Dumitru, lucrarea (exemplu slalia do pom­ ocupare susţinută din parlca con- I
minare,i instalaţiei de evacuare a Vulpoi Nicofaie şl Furulescu Con­ pa a combustibilului lichid), dnr structonlor pentru îmbunătăţirea or- fl
zgurii şi cenuşei. Aceste lucrări si stantin nu se îngrijesc de buna or­ după o anumită perioadă o lasă bal­ ganizării muncii, folosirea din plin
altele nu sînt nici acum terminate. ganizare a muncii, de aproviziona­ tă pentru a ataca o altă lucrare ca­ a utilajelor şi maşinilor, întărirea I Hidrocentrala Hsinanchian din regiunea cu acelaşi nume, provincia Ceh klang. Ea a fost concepută şl
Unele cum ar fi trecerea centralei rea ritmică a locurilor cu materia- re nu este atît de urgentă. Maistrul discipliniei. construită de lucrători chinezi. i
olectrlco din .Vulcan (care aparţin© lelo necesare, nu acordă lucrători­ Furulescu Constantin, de exemplu, L DEMETER I mmi fl HSUat