Page 31 - 1965-10
P. 31
PAGINA 4 Td RVMUL SOCIALISMULUI Nr. 3352
hotare Vechiul acord cu privire la canalul
Panama va fi revizuit
suveranităţii statului
recunoaşterea
C1UDAD DE MEXICO 8 (Ager
pres). —
nit asupra faptului ca acordul din
După 18 luni de tratative, S.U.A.
anul 1903 să fie înlocuit cu altul
şi Panama au convenit asupra prin Panama asupra canalului. S-a conve
cipiilor pe baza cărora va trebui re nou, din care să reiasă că S.U.A,
vizuit ‘ vechiul acord cu privire la recunosc suveranitatea statului pana
canalul Panama şi încheiat un nou mez asupra întregii zone a canalului
acord în vederea construirii proba şi în care să fie prevăzut si terme
Continuă dezbaterile cele două oceane trecind peste teri Statelor Unite dreptul de a admini
LA NEW YORK Convorbirile anglo-rhodesiene bile a unui alt canal, care ar uni nul folosirii lui. S-a mai prevăzut mo
dificarea vechii clauze, care dădea
au eşuat PREZENTE toriul panamez. stra timp nelimitat canalul Panama
Comunicatul oficial americano-pa-
în sensul limitării acestui drept pină
generale ale 0. N. U. ROMÂNEŞTI namez reprezintă o primă victorie a la construirea noului canal, sau la
LONDRA 8 (Aqerpres). — ' spre viata politică şi conducerea sta revendicărilor panameze legale de un număr precis de ani.
Tratativele anqlo-rhodeslene au tului. <c*
eşuat, anunţă aqentiile de presă. Vi Jn această 6ilualie, observatorii se BERLIN 8 Corespondentul
NEW YORK Trimisul Special A- neliu Mânescu, ministrul afacerilor neri după-amiază a avut loc o înlil- întreabă dacă quvcrnul rasist oe la Agerpres. Ştelan Deju. trans
qerprcs. Nicolae lonescu, transmite: externe, şeful delcqaliei tării noastre nire între primul ministru britanic, Salisburv va da curs ameninţării sale mite: L. Johnson a fost supus unei intervenţii chirurgicale
Vineri dimineaţa au luai cuvîntul la sesiunea a 20-a a O.N.U. Cuvinla- Harold Wilson, şi primul ministru de a proclama în mod unilateral in In seara zilei de 7 octombrie,
— in continuarea dezbaterilor (|ena- rea a fosl urmărită cu mult interes, rhodesian. Ian Sinith, în cadrul că dependenta Rhodesiei. O asemenea a avut loc la Friedrichstadlpalast WASHINGTON 8 (Aqerpres). — buletinul medical citit dc un purtă
rale din cadrul celei de-a 20-a sesi fiind apreciată de numeroşi observa reia s-a făcut o ultimă încercare de eventualitate ar deschide o qravă La opt orc duDâ internarea în spi tor de cuvint al Casei Albe, se a-
uni a Adunării Generale a O.N.U. — tori ca aducind o contribuţie impor a obţine o soluţie de compromis. criză, care ar alecta nu numai rela din Berlin premiera spectacolu talul naval din Bethesda (Maryland), nuntă. de asemenea, că „operaţia a
şefii dclecialiilor Liberiei, României, tantă la lucrările actualei sesiuni. După întîlnire, Smith a declarat : ţiile Anqlieî cu Rhodesia. dar si si lui ..Revista dragostei', prezen preşedintele Johnson a fost supus u- lost încununată de succes”.
Uciandci şi Tailandci. Apoi a luat cuvîntul ministrul de „Sinqurul punct asupra căruia am tuaţia din Africa si situaţia interna tat de Teatrul satiric muzical ..C. nei intervenţii chirurqicale în cursul
Primul a luai cuvîntul in şedinţa externe al Uqandei, Samuel Nqudc căzut de acord este că ne aflăm în ţională în ansamblu. Guvernul brita Tănase" din Bucureşti. Spitalizarea preşedintelui Johnson
de ieri dimineaţă şeful delcqaliei Ooaca. Ca şi mulţi alţi vorbitori afri dezacord”. La întrebarea unui ziarist nic a făcut cunoscut anterior că vn Publicul berlinez a primit cu căreia i-a fost extrasă vezica biliară. ar putea dura circa 14-17 zile. Potri
Imediat după operaţie, medicul per
Liberiei. Rudolph Grimes. Reterindu- cani. cl a acordat o atenţie deosebită dacă „acesta este sfirsilul”, Smith a aplica sancţiuni Rhodesiei ip cazul entuziasm spectacolul prezentat vit unui aranjament existenl între
se la problemele riezarmftrii, e) a problemelor luptei anlicoloniale, con- declarat: „Pentru moment da". Un in care s-ar proclama independentă de artiştii români. sonal al preşedintelui, dr. James Cain, uresedinle şi vicepreşedintele S.U.A.,
subliniat, printre altele, câ resurse damnind cu tărie acţiunile quvernu- comunicat oficial consemnează esc fără asentimentul său. Numeroase Mircca Crişan. Doina Badea, a anuntat că „totul a decurs perfect, Humphrev, acesta din urmă va tine
importante care sînl necesare operei lui porluqhez şi politica de apartheid cui tratativelor. Se ştie că convorbi 6tate africane, enaajate în lupta pen iar în prezent Johnson se odihneşte locul preşedintelui Johnson în peri
de construire a oroqresului şi păcii promovată de autorităţile iasiste din rile au fost angajate la începutul a- tru eliberarea deplină a continentu Constantin Drăghici. actorii Zizi calm în camera post-operatorie”. In oada indisponibilităţii acestuia
sini absorbite în prezent de cursa Africa de Sud şi Rhodesia. Reprezen cestei 6âptămîni. Ele nu au proqre- lui neqru de asuprirea colonială si Şerban. Miliai Ciucâ, AL Lules-
Înarmărilor. Orice cale rezonabilă, a tantul Uqandei s-a pronunţat in cu- sat, însă, cele două părţi mentininriu- rasială, au anuntat că se vor opune cu. Stela Popescu şi Hor ia Căciu-
declarat el, trebuie încercată oenlru vintarea sa pentru restabilirea drep se pe poziţiile lor anterioare. Guver cu hotărîre apariţiei pe harta Africii lescu. precum şi soliştii şi corpul
a se aiunqe la un acoro privind de turilor R.P. Chinezi in O.N.U. nul britanic a refuzat să accepte a unui nou stat rasist. Chiar unele de balet al teatrului au fost înde
zarmarea. Reprezentantul Liberiei a Thanal Khoinan, ministrul de ex proclamarea independentei Rhodesiei puteri occidentale au oeclarat că nu lung aplaudaţi. Întregul specta
subliniat că ,.decolonizarea rămâne terne al Tailandei. si-a început cu- vor recunoaşte independenta Rhode col s-a bucurat de succes.
una din problemele importante care vînlarea prinlr-o lunqâ pledoarie îm în condiţiile puse de minoritatea albă siei dacă ea va fi proclamată în mod Teatrul satiric muzical „C. Tă
6tau în fata O.N.U” şi. relerindu-se potriva reprezentării R.P. Chineze in din acest teritoriu, iar premierul rho- unilateral. nase" va prezenta spectacole in
la evoluţia economiei ţărilor în curs O.N U. De asemenea. el a abordat desian a respins orice măsură prea Un asemenea act ar avea conse U.R.S.S. — La
de dezvoltare, o arătat că ţările dez- problemele vietnameză si laotiană de labilă proclamării independentei, care cinţe qrave si pe plan intern, popu caoitala R.D. Germane pinâ la Uzina de automo
voltale trebuie să le ajute oe aces pe poziţiile sprijinirii si justilicării laţia africană fiind hotărîlâ să desfă sfirşitul acestei luni. bile din Bielorusia
tea să-şi îmbunătăţească situaţia e- intervenţiei S.U.A. în aceste ţări, ar avea în vedere sporirea drepturi şoare o luptă dîrză împotriva reqi- a intrat In produc
conomică şi să-şi ridice nivelul de lor populaţiei africane si accesul ei mului rasist. rr ţie de serie auto
trai intervenţie în care, oupă cum se SOFIA 8 (Agerpres). - camionul cu des
In continuare, a luai cuvîntul Cor- ştie, esle implicată şi Tailanda. La 7 octombrie au luat sfîrşit cărcare automată
P ro ie c tu l de b u g e t la Sofia lucrările consfătuirii Bi „Belaz-540”. A-
In foto : —
roului Comisiei tehnice a Orga
nizaţiei internaţionale de radio sarmblarea maşinii
„Belaz - 540” pe
Uruguay a l F ra n (e l pe a n u l 1966 şi televiziune (O.I.R.T.). banda (rulantă min-
Participanţii la consfătuire au ciDală a uzinei.
PARIS 8 (Agerpres). — 40 la sută, pentru cercetări ştiinţi discutat probleme legate de îm
M ăsuri îm potriva Joi după-amiază, ministrul de finan fice o sporire cu 27 la sută, iar pen bunătăţirea activităţii grupelor
ţe al Franţei, Valery Giscard d'Es- tru pregătirea de specialişti o spo de studii.
mişcării revendicativ laing, a prezentat in Adunarea Na rire cu 15 la 6u13. Din Republica Socialistă Româ
ţională proiectul de buget al tării
pe anul 1966. Subliniind că proiectul Franţa va cheltui, în scopuri mili nia au participat Ioniţâ Bujor, vi
de buget conţine prevederi „rezona tare, 20 la suta din bugetul său pe cepreşedinte al Comitetului de
1966, cu aproape 6 la sulă mai piuit
MONTEVIDEO 6 (Aqerpres). — persoanele indezirabile dinlr-un loc bile privind dezvoltarea economiei decît cheltuielile militare de anul Radio şi Televiziune, şi mg. L.
Guvernul uruquavan a anunţai ioi în altul ele. Pentru punerea in apli franceze”, Giscard d'Estaing a arătat trecut. Constantinescu. de la Ministerul
adoptarea unor măsuri excepţionale care a acestor măsuri a fost instituit că telurile sale principale sînl dota Transporturilor.
rea economiei cu o bază monetară
împotriva extinderii mişcării revendi un comitet interministerial compus solidă şi stabilă, precum si moderni
cative a oamenilor muncii. A fosl din miniştrii apărării şi de interne. zarea mijloacelor de producţie. Pro
astfel interzisă orice pronaqandă o- Departe de a avea efectul scontat, iectul de buget prevede înlăturarea Lupte grele in D f PRETUTINDENI
ralâ sau scrisă în favoarea qrevclor, noile măsuri au fost înlimpinale de deficitului balanţei de plăti, prevăzind Conferinţa
autorităţile poliţieneşti au fost îm sindicate cu holărîrea fermă de a chiar un excedent al veniturilor cu
puternicite să suspende ziarele si să da o amploare si mai mare mişcării 140 milioane franci. Venitul naţional internaţională a
interzică reuniunile publice, să supri urmează să crească cu 4.5 la sută. răsăritul Congoului
me. dacă consioeră necesar, libertăţi- revendicative. Consiliul naţional al Toate acestea, a spus el, trebuie ob
le publice şi individuale, să deporteze muncitorilor, orqanizatie sindicală ţinute fără să se ceară un efort su zahărului — într-o LEOPOLDV1LE 8 (Agerpres). —
care nrupează 90 la sută din oamenii plimentar contribuabilului. In partea răsăriteană a Congoului CONFERINŢA UNIUNI! STATIA AUTOMATĂ
muncii urunuaveni orqanizaţi, a dat Pe de altă parte, pentru a moder situaţie critică continuă să 6e desfăşoare lupte gre INTERNATIONALE DE LUPTA „LUNA-7" A ATINS
le între tortele patriotice congoleze
publicităţii un comunicat cerind mem niza aparatul dc producţie, proiectul GENEVA 8 (Agerpres). __ Si trupele guvernamentale şi de mer ÎMPOTRIVA TUBERCULOZEI SUPRAFAŢA LUNEI
Sesiunea plenară brilor săi să declare miercurea vi de buget prevede importante inves Conferinţa internaţională a zahă cenari, care au lansat sâptăinîna tre
itoare o qrevă qenerală de 24 de ore. tiţii publice. La cererea primului mi rului, care se desfăşoară la Gene cută o ofensivă pentru recucerirea La Miinchen s-au deschis lu Staţia automată sovietică „Lu-
unor localităţi aflate sub controlul
va, se află intr-o situaţie mai cri
a Conferinţei Această qrevă urmează să coincidă nistru Pompidou, care a asistat la tică decît cu două săplâmini în ur partizanilor. Din relatările agen crările conierinţei Uniunii inter na i" a atins suprafaţa Lunei la
tu qreva de 72 de ore a cărei declan dezbateri, pentru programul extinde-1 mă, remarcă agenţiile de presă. Ţă ţiilor de presă reiese că ofensiva a naţionale de luptă împotriva tu 8 octombrie, orele 01,8 minute
parlamentarilor şare a lost hotărîtă de sindicalele rii- aut-ostrăzilor--proiectul de buget rile participante nu au reuşit încă fost oprită de rezistenta "înverşunată, berculozei, organism din care şi 24 secunde (ora Moscovei), în.
fac parte 81 de ţări. In rapoar
lunctionarilor publici. prevede o sporire a investiţiilor cu să ajungă Ia un acord. In stadiul ac a partizanilor. Dc ma» multe, zile, regiunea Oceanului Furtunilor,
tual al lucrărilor, se pare că sesiu luptele se dau în jurul localităţii Ba- tele prezentate în prima zi a şe la vest de craterul Keplcr.
N.A.T.O. nea şi-a fixat ca scop stabilirea u- raka de pe malul lacului Tanganica, dinţei s a arătat, printre altele, După corectarea traiectoriei e-
nui protocol de prelungire cu un an fără ca trupele guvernamentale să că în prezent in ţările in curs fectuatâ la 5 octombrie, iu timp-
NEW YORK 8 (Aqerpres). — Bonn: Tratativele privind formarea a acordului din 1958 (a cărui sca fi putut să-şi continue înaintarea puî zborului staţiei spre Lună
Sesiunea plenară a Conferinţei par dentă era în 1965) şi nu încheierea spre oraşul Fizi, principalul lor o- de dezvoltare există 20 de mili au fost ‘îndeplinite majoritatea
lamentarilor N.A.T.O. a luat in discu unui acord pe termen lung. Problema biectiv. Agenţia Reuter afirmă că oane de tubercuîoşi. dintre care operaţiilor necesaxe pentru ase
forţele patriotice se organizează în
ţie un raport prezentat de Comitetul noului guvern vest-german încheierii unui asemenea acord va fi regiunea muntoasă dintre Bendera si numai o treime primesc o îngri lenizarea lină pe supraluţa ei.
său economic, care deplinqe ,,lipsa examinată în cadrul lucrărilor urmă Lulimba. Unele operaţii nu au fost în
unităţii de vederi” a ţârilor membre de un secretar de stat, post pentru toarei sesiuni preconizate pentru jire adecvată. Rapoartele subli
data de 10 februarie 19C6.
ale N.A.T.O. în ce priveşte comerţul BONN 8 (Agerpres). — care sînt propuse numele lui Felix Grupul ţărilor importatoare de za niază, de asemenea, că aproxi deplinite in conformitate cu pro
cu ţările socialiste. Raportul, prezen Tratativele privitoare la formarea von Eckharl, fost secretar de stat la hăr încearcă să ajungă la o înţe LEOPOLDV1LLE 8 (Agerpres). — mativ un miliard de copii şi a- gramul şi necesită o prelucrare
tat de deputatul olandez Weslerleip. noului guvern vesl-german nu intrat Ministerul informaţiilor, şi al lui Kurt legere în legătură cu fixarea preţu Victor Nendaka, ministrul de in suplimentară.
alirmă că ţările N.A T.O. nu au ţinut jo; în faza lor activă, anunţă agen Birrenbach, care a dus Iratativele lui de bază al zahărului. Japonia, con terne al Congoului, fost adept al pri dulţi. ceea ce reprezintă jumă In timpul zborului staţiei a
seama de „Acordul de la Berna” care ţia France Presse. Cancelarul Er- privind stabilirea relaţiilor diploma siderată ca principala ţară importa mului ministru Moise Chombe, a tre tate din populaţia ţărilor in fost obţinut un 'mare volum de
prevede unele măsuri restrictive in hard si liderul partidului liber-de- tice între R.F.G. si Izrael. Această toare de zahăr, se împotriveşte ori cut la atac împotriva şefului său, — curs de dezvoltare, silit expuşi date utile pentru i\oi lucrări,
mocral, Mende, s-au intîInU, pentru
ce priveşte comerţul cu Răsăritul. prima oară do la alegerile parlamen inovaţie, continuă agenţia, ar putea cărei fixări a preţului acestui pro transmite agenţia Reuter. Intr-o re
Raportul subliniază, de asemenea, tare de la 19 septembrie, pentru a răspunde dorinţei lui Strauss, şeful dus, deoarece cumpără zahăr pe centă şedinţă a Parlamentului, asa- pericolului contaminării cu tu
că dificultăţile politice curente oin examina problemele in legătură cu Uniunii creslin-sociale, de a exercita piaţa liberă. numita grupare a Frontului demo berculoză. Dintre aceştia numai PRIMUL VOLUM
sinul comunităţii atlantice afectează reînnoirea coaliţiei guvernamentale. o anumită influentă în sinul guvernu Cea mai mare parte a ţărilor ex cratic congolcz, tutelată de Nendaka, 200 de milioane beneficiază in DIN „SCRISORILE
domeniul economic. Succesul „Run In acelaşi timp, preşedintele Uniunii lui, fără a face parte din el. Toto porlatoare de zahăr obţinui din tres a citit un comunicat cerînd preşedin
dei Kennedv” privind reducerea ta creslin-dcmocrnte, Adenauer, a fost dată, creştin-democralii doresc ca tie şi-au formulat cererile în legă- telui Kasavubu ca în cazul cînd ac aceste ţări de protecţia pe care LU! BERNARD SHAW"
rifelor vamale depinde într-o larqâ primit de preşedintele R.F.G., Liibke, Mende să nu mai primească portofo tură cu fixarea unui preţ de bază tualul guvern nu-si va prezenta de o garantează vaccinarea prin
măsură jde evoluţia evenimentelor din căruia i-a expus poziţia acestui partid liul pentru problemele germane; in pentru export si cu limitarea produc misia pină la 20 octombrie, să fie B.C.G. In editura londoneză „Max
6Înul Pielei comuna europene. în problema componentei noului gu acest scop, ei urmăresc să obţină su ţiei „zahărului neeconomic" (prove demis, deoarece „si-a încheiat mi Reinhardt" a apărut primul vo
Referindu-se la declaraţia preşedin vern. primarea ministerului in cauză. nit din sfeclă). siunea”. lum din „Scrisorile lui George
telui de Gaulle, făcută la 9 septem Agenţia Telovâ, citind surse bine Bernard Shato", o antologic
brie. în sensul că, în prezent Franţa informate din Bonn, că liderii creslin- learte cuprinzătoare din cores
nu intenţionează să participe la reu democrati au căzut de acord asupra MOSCOVA ADEN danul meridional în lumina rapoar loc în Coasta de Fildeş în anul pondenţa marelui dramaturg.
niunile Consiliului ministerial al menţinerii lui Schroeder in funcţia telor primite de la oficialităţile 1960, după dobindirea indepen Primul tom, de peste 900 de'pa
Joi, a avut loc în Aden o de
La 8 octombrie, la Moscova a
C.E.E., raportul spune că „se pune de ministru de externe, punînd însă avut loc o întrevedere între Alexei monstraţie a studenţilor care au celor trei provincii sudiste. Deng denţei naţionale. gini, cuprinde scrisorile lui Shaw
problema dacă negocierile „rundei activitatea sa sub controlul 6lrict al Kosîghin, preşedintele Consiliului protestai contra uciderii unui lî- a afirmat că, potrivit ultimelor
Keiiiiedv” nu vor trebui să fie sista cancelarului. Este posibil, arată dc Miniştri al U.R.S.S., si Otto năr participant la acţiunile popu Ştiri sosite din Sudanul meridional, CAIRO intre 1814 şi 1891. Antologia ur
te în curind”. France Presse, ca el să fie secondat Krag, primul ministru al Dane laţiei acestui teritoriu împotriva situaţia s-a îmbunătăţit. Partidul mează să aibă putru volume, in-
Delegaţia teritoriilor
ocupate
marcei, care se află in vizită în măsurilor represive luate de au SANU, a spus Deng, a hotărît din Arabia de sud din care fac cîuzind o selecţie cit mai largă
din cele aproape 250.000 de scri
U.R.S.S. torităţile coloniale. Politia a folo încă din luna septembrie să ur parte fostul prim-rainistru al A-
meze politica guvernului de la
Au fost discutate probleme pri sit gaze lacrimogene pentru a-i Kharlum, al cărui scop este uni denului, Mackawee, precum şi alţi sori ale dramaturgului. Publicarea
acestei culegeri, scriu ziarele in
dispersa pe participanţii ta demon
Planul Spaak în impas vind dezvoltarea şi consolidarea straţie. ficarea tării. reprezentanţi ai mişcării de elibe primele recenzii, constituie un e-
relaţiilor dintre cele două ţări. A
rare naţională, a părăsit Cairo,
vemment cultural. Reputaţia lui
avut loc, de asemenea, un schimb
de păreri în legătură cu unele piecind spre New York. Delegaţia Shaw, multă vreme într-o oare
urmează să prezinte în fata Adu
Comentariile ziarului britanic probleme ale 6itualiei internaţio nării Generale a O.N.U. proble care eclipsă, comentează săptă-
ma Adenului şi a celorlalte terito
nnnalul „Sunday Times", capătă
nale actuale care prezintă interes
„FinancialTimes“ pentru ambele ţări. SCURTE ŞTIRI rii din Federaţia Arabici dc sud. acum o nouă strălucire. Spiri
ATENA ANKARA tul său apare la fel de scinteie-
tov ca şi in piese şi Shato se a-
BLUXELLES 8 (Aqerpres). — les că în alte capitale ale ţărilor La 7 octombrie, la Atena a fost Se anunţă câ un batalion brita BONN In localitatea Bitlis din Turcia firmn ca cel mai activ factor hi
„La mai pulin de două săptâmîni Pielei comune se afirmă — preci semnat cel rle-al 3-lea protocol nic cu un efectiv de 500 de mili Avînd in vedere interesele po a decedai joi cetăţeanul Yusuf spulberarea prejudecărilor şi i-
după lansarea sa, planul ministrului zează ziarul parizian „Combat” — că suplimentar la acordul comercial tari va fi transportat în Aden săp- liticii de destindere internaţională, Yandin, care împlinise virsta de nerţiilor de gindire victoriene
rle externe belqian, Spaak. pentru noi Parisul doreşte această amînare pen pe termen lung încheiat între Po Danemarca nu doreşle înfăptui 125 de ani.
tratative spre a scoale Piaţa comună tru a face să coincidă reluarea dis lonia .şi Grecia. Cele două părţi tămîna viitoare pentru a întări rea planurilor de creare a forţe Hrana lui principală în ultima
din impas, pare sa aibă mai puţine cuţiilor în Piaţa comună cu începerea au hotărî! desfiinţarea restricţiilor dispozitivul militar din Arabia de lor nucleare multilaterale NATO, perioadă a vieţii au fost brinzetu- IN METROUL DIN
sanse de izbintlâ” — scrie ziarul bri unor tratative asupra reorqanizârii privind exportul mărfurilor polo sud. a declarat ministrul afacerilor ex rile si iaurtul. Yusuf Yandin nu a LONDRA
tanic „Financial Times”. După cum N.A.T.O; Franţa şi-a anuntat inten neze în Grecia, cu excepţia citorva terne al Danemarcei, P. Haekke- fumat niciodată. Mecanicul şi şeful de tren al
se ştie, Spaak propusese convocarea ţia rle a începe în primele săptămîni produse. De asemenea, au fost KHARTUM rup, înLr-un interviu acordat unor unei linii a metroului din Londra
unei conferinţe a Pieţei comune la ale anului viitor asemenea tratative, create condiţii pentru extinderea William Deng, conducătorul a- ziarişti la Hamburg. BEIRUT
care să ia parte numai miniştrii rle si, adauqă „Combat”, partenerii ei exportului de mărfuri din Grecia In cadrul unei reuniuni a Con au coborit în staţia Shoreditch
externe ai celor sase ţări membre au impresia că quvcrnul francez va în Polonia. ripei de stînga al partidului SANU, TOKIO siliului de Miniştri libanez desfă să bea o ceaşcă de ceai. Cînd au
fără participarea comisiei Hallstein. profita de simultaneitatea acestor a declarat recent că gruparea sa Acţiunile hotârîte de protest şurate recent s-a adoptat hotărî- terminat şi s-au îndreptat spre
iMinistrul de externe belqian caută convorbiri pentru a exercita presiuni ROMA politică va studia situaţia din Su- ale locuitorilor din oraşele si sa rea de a se interzice toate adună garnitura lor. nu le-a venit să-şi
în felul acesta să facă „o concesie dc asupra celorlalte ţări membre ale Preşedintele Republicii Italia, tele dispuse în apropierea masivu rile politice pe întreg teritoriul creadă ochilor : aceasta dispăru
principiu” Franţei, care criticase co Pieţei comune. „Or, cei cinci parte Saragat, a primit joi seara la Pa lui Fudjiyama împotriva efectuă tării, dacă organizatorii nu dis se fără urmă.
misia Hallstein ca fiind un oraanism neri ai Franţei, scrie ziarul, nu vor în latul Quirinale o delegaţie a Co rii de exerciţii cu rachete de că pun de aprobarea Cabinetului. Pî- Drumul fiind în p a n t ă ,
supranational, deci, contravenind ve nici un caz să se lase atraşi într-o munităţii europene a scriitorilor. tre un divizion de artilerie ame nă acum, astfel de adunări puteau
derilor Franţei în ce priveşte inte- revizuire a Pactului atlantic”. Din delegaţie a făcut parte şi Ti- rican, a determinat comandamen să aibă loc cu avizul Ministerului trenul pornise singur inain-
nrarea vest-europeană). „Planul lui Situaţia s-a complicat şi mai mult, tus Popovici, membru al Comitetu tul trupelor americane din Japo de Interne. Interdicţia adunărilor tînd cu v i t e z ă prin tu
Spaak urmărea, aşadar, să organize adauqă ziarul francez, si Plin faptul lui de direcţie al COMES. nia să sisteze, începînd de joi, a- politico, scrie agenţia France nel. Cei doi au luat-o la goană
ze o reuniune a Consiliului ministe că quvernul vest-qerman, care se de lnlr-o scurtă alocuţiune, pre ceste exerciţii. Presse, intervine în urma a două şi după o cursă cu sufletul la gu
rial al Pieţei comune lără comisia clarase iniţial de acord cu propune şedintele Saragat si-a exprimat Divizionul american de infante reuniuni ce au avut loc in ulti ră au reuşit să-l ajungă din ur
Hallstein spre a na satisfacţie fran rile lui Spaak. a făcut cunoscut acum convingerea câ membrii acestei rie dizlocal din Okinawa la poli mele zile si în cadrul cărora par mă tocmai cînd acesta se oprise
cezilor, lăsînd insă posibilitatea par că doreşte ca si comisia Hallstein să comunităţi î$i vor aduce contribu goanele din jurul masivului Fudji ticipanţii au abordat unele pro singur la capătul pantei.
tenerilor Franţei de a alirma că ac participe la Iratativele propuse de ţia la apropierea între popoare. yama a lansat in cadrul progra bleme economice.
ţionează mai departe in cadrul Co ministrul belqian. mului de exerciţii o singură ra Călătorii, care nu şi-au dat
munităţii si spre a scoate Comunita Astfel că, in momentul dc fată pla X1ENG KUANG chetă dar si această lansare a fost BEIRUT seama de nimic, au trecut prin
tea din impas”, scrie „Financial Ti nului Spaak este atacat din două Postul de radio Vocea Laosului efectuată sub o puternică pază a Guvernul sirian continuă să ia lr-o spaimă retrospectivă cind au
mes". pârli. „Dacă Spaak cedează în fata a anuntat că la 1 octombrie, for politiei japoneze. măsuri pentru aplicarea reformei aflat înlîmplarea.
Ziarele anunţă însă că quvornul acestor cereri ale Bonnului — scria ţele patriotice au doborît un a- agrare. La Damasc s-a anuntat că
francez manifestă foarte puţin entu un ziar din Bruxelles, „La Libre Bel- vion american „Dakota" care tran ABIDJAN in noiembrie păminlul din jurul a
ziasm fată de propunerile lui Spaak Oigue’L risră să piardă sprijinul Pari sporta arme si echipament militar Preşedintele Adunării Naţiona 119 sate, care aparţineau latifun
şi că a lăsat să se înteleană că ar sului Dacă isi menţine propunerea pentru forţele de dreapta care ac le a Republicii Coasta de Fildeş, LOTO-t EIMTR4L
dori amînnrca eventualei conferinţe iniţială şi exclude comisia Hallstein. ţionează in regiunile eliberate din Philippe Yace, a făcut în fata diarilor din regiunile Alep, Hama
interministeriale „pină oupă aleqcri- riscă să piardă sprijinul Bonnului şi această ţară. membrilor Adunării Naţionale o şi Homs, va fi confiscat si îm La tragerea din 8 octombrie
le prezidenţiale din Franţa”, adică, prin aceasta si Pe cel al quvernului Numărul avioanelor americane declaraţie în care a anuntat că părţit ţăranilor. Pină acum în a- 1965 au fost extrase din urnă ur
după cum subliniază observatorii, de la Haqa”. doborîte de forte patriotice la 7 noiembrie vor avea loc ale ceastă tară au fost confiscate si mătoarele numere:
cel mai devreme la începutul anului „In momentul de fată, aşadar, a- de la 17 mai 1964 la 1 octombrie REPUBL1CA GUINEEA. — Pe geri generale în întreaga tară. împărţite ţăranilor aproximativ 21. 76, 7, 39, 45, 57, 18, 12, 65, 26
viitor. Din punctul de vedere al par dauqă „Combat”, planul Spaak a in o stradă din Conakry, capitala Premii suplimentare;
tenerilor Franţei aceasta constituie trat In pană, ca urmare a poziţiilor 1965 se ridică la 160. tării. Primele alegeri generale au avut 86,6 la 6utâ din suprafeţele arabile. 81, 78. 71
Insă o amînare inacceptabilă. Mai a- dîverqenle ale Parisului si Bonnului". Fond de premii 855.147 lei.
Redacţia şt administraţia ziarului str. Dr. Petru Groza nr 25, telefon 15 88, 12 75, 15 85. 12 11. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiei Generale P.T.T.R — nr. 263.328 din fl noiembrie 1049. — Tiparul, întreprinderea poligrafică Hunedoara-Deva. I 40.065