Page 32 - 1965-10

>ROLETARl DIN TOATE ŢĂRILE. UNTŢl-VĂ t
Vizita preşedintelui Indiei

PACINA 4 dr. S. Radhakrishnan la Universitatea

din Bucureşti
Lucrările Preşedintele Republicii India, dr. Stolan, «ecretar qeneral al Llqii ro­

membru
Sarvepalli Radhakrishnan,
Adunării Socialiste România, a fost sîmhâtâ la mâne de prietenie cu popoarele din
Asia st Air ic a, academicieni, profe­
de onoare al Acaoemîet
Republicii
sori universitari.
amiază oaspetele Universităţii din Doschizînd festivitatea, rectorul
Generale Bucureşti. Aici, preşedintele Indiei a Universităţii Bucureşti, acod. Gheor-
qhe M>ihoc, a salutat pe înaltul oos-
linul o conferinţă în fata unei nume­
roase asistente — cadre didactice st pete, prezentînd totodată personali­
0. N. U. studenţi. Griqore Geamănu. tatea preşedintelui Indici.
Expunerea făcută de dr. Sarvepalli
Au luat parte
secretarul Consiliului de Stal, Ştefan Radhakrishnan n fost urmărită cu
Bălan, ministrul Invătămînlului, Geor- interes de asistentă.
qe Macovescu si Eduard Mezincescu, In încheierea vizitei preşedintele
adiuncti ai ministrului afacerilor ex­ Indici 6-a întreţinui cordiol cu mem­
terne, Şerban Ţiţeicn, vicepreşedinte brii Consiliului ştiinţific al Universi­
al Academiei, Jean Livescu, adjunct tăţii bucurestenc.
al ministrului învă(ămintului, Stanciu (Aqerpres).
0 telegramă a preşedintelui Republicii
FAPTE DIN ÎNTRECERE Socialiste Federative Iugoslavia, I.B. Tito Dineul oferit de preşedintele
Republicii India

Tovarăşii Nicolae Ceauşescu, secretarul general al Comitetului Central
al Partidului Comunist Român, si Chivu Stoica, preşedintele Consiliului de Preşedintele Republicii India, dr. S Radhakrishnan a evidenţiat spri­
0 CHESTIUNE Stat al Republicii Socialiste România, au primit o telegramă de răspuns Sarvepalli Radhakrishnan a oferit jinul primit din partea României tn
din partea tovarăşului losip Broz Tito, preşeointele Republicii Socialiste simbătă seara un dineu in onoarea realizarea unora din proiectele eco­
preşedintelui Consiliului de Stat al nomice indiene, cîl şi perspectivele
Federative Iuqoslavia, secretar qeneral al Uniunii Comuniştilor din Iugo­ Republicii Socialiste România, Chivu de dezvoltare a colaborării dintre
DE ETICA slavia. în care 6e spune : Stoica. cele două ţări. Preşedintele Indiei a
Au participat Ion Gheorqhe toastat în încheiere în sănătatea ce­
„DRAGI TOVARĂŞI,
Maurer, Ştefan Voitec, Constanta lor prezenţi, penlru cooperare rodni­
In fiecare întreprindere oa­ Mulţumesc în modul cel mai călduros Comitetului Central al Partidu­ Crăciun. Gheorqhe Răoulescu, Grigo­ că si pentru prietenia indiano-ro-
menii îşi măsoară roadele lui Comunist Român. Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Româ­ re Geamănu. secretarul Consiliului de mână.
muncii în cifre. Dar dincolo Slat, membri ai Consiliului de Stat şi In răspunsul său. preşedintele Con­
de ele se află forţa vie a co­ nia si dumneavoastră personal pentru urările exprimate pentru insănăui- ai guvernului, şefi de instituţii cen­ siliului de Stat, Chivu Stoica, a mul­
lectivului. entuziasmul, price­ slrea mea. Folosesc această ocazie pentru a transmite poporului frate trale, Patriarhul Bisericii ortodoxe ţumii pentru caldele aprecieri făcute
la adresa poporului nostru Relerin-
perea şi hărnicia lui. român si dv. personal un salut cordial". române, oameni de cultură, qenerali.
Au luat parte K. R. F. Khitnani, du-se la relaţiile dintre România sl
Primim Ia redacţie nenumă­ ambasadorul Indiei, precum si per­ India şi la perspectivele lor de con­
rate scrisori in care sînt cita­ soanele oficiale care îl însoţesc pe tinuă dezvoltare, pe corc vizita oas­
te cifre ce vorbesc despre a- oaspete. petelui le-a reliefat, vorbitorul şi-n
ceste calităţi morale ale omu­ Cu prilejul In timpul dineului, care s-a desfă­ exprimat convinqerea că dezvoltarea
lui societăţii noastre, munci­ şurat înljr-o atmosferă cordială, pre­ colaborării dintre stole, schimburile
tor. harnic, priceput şi talen­ şedintele Indiei, dr. Sarvepalli Rad- oe bunuri materiale şi spiriluale sin*,
factori de mare însemnătate astăzi în
tat. Despic ce altceva poate fi II Zilei petrolistului'* hokrishnan, şi preşedintele Consiliu­ destinderea atmosferei internaţionale,
lui de Stat al Republicii Socialiste Ro­
vorba dacă nu despre aceste mânia, Chivu Stoica, au rostit toas­ slujesc cauzei păcii şi proqresulul ln
calităţi cînd afli că colectivul Cu prilejul „Zilei petrolistului" mânia" clasa a IV-a, „Ordinul Steaua turi. lumea întreagă.
autobazei l.R.T.A. Alba lulia Consiliul de Stal al Republicii So­ Republicii Socialiste România", clasa După ce a arătat că a avut, cu Preşedintele Consiliului de Slat a
cialiste România a emis un Decret
bi-a îndeplinit deja planul pe privind' .conferirea de ordine si me­ a V-a, si „Medalia Muncii" unui nu­ prilejul vizitei, oiscutii foarte utile toastat în -încheiere în sănătatea ce­
primele 10 luni ale anului, că măr de 1.295 de tovarăşi, penlru me­ care duc la înleleqere reciprocă, pre­ lor prezenţi, pentru prietenia româ-
a economisit o cantitate de dalii unor muncitori, tehnicieni si rite deosebite în activitatea desfă­ şedintele Indiei a adresat cuvinte de no-indiană, penlru dezvoltarea rela­
ţiilor de colaborare dintre România
benzină cu care un autocajni- ingineri din cadrul Ministerului Pe­ şurată în domeniul forajului sonde­ (naltă preţuire la adresa progreselor şi India.
on ..Bucegi" poate parcurge trolului, Comitetului Geologic si Mi­ lor. extracţiei ţiţeiului, qazclor, pre­ mari realizate de ţara noastră. Am (Aqerpres).
fost loajte impresionat de munca pe
peste 273.000 km. că la pres­ nisterului Minelor. Au fost conferite care o desfăşuraţi si de dezvoltarea
taţii ..limita" a fost cu mult „Ordinul Muncii" clasa a IlI-a. „Or­ cum si în prelucrarea acestora. ce are loc în această ţară — a subli­
depăşită ? Autorii scrisorii, to­ Pe platforma de descărcare la otelăria ar. 2 Hunedoara. dinul Steaua Republicii Socialiste Ro­ (Aqerpres), niat înaltul oaspete. In continuare, dr. Recepţie oferită
varăşii loan Hancheş - secre­
tarul organizaţiei de partid şi colectivului din Alba lulia f retur. Numai prin rcmorcarca
Justilicată e şi cea a lucră­ trenurilor supratonate meca­ ide ambasadorul
Cheorghe Faur - şeful auto­ torilor depoului dc locomotive
bazei. ţin să sublinieze : „...a- nicii voştri au transportat in
ceste rezultate n-ar fi fost po­ din Teiuş, care şimau îndeplinit plus peste 100.000 tone măr­ Indiei la Bucureşti
in numai 9 luni angajamentele
sibile dacă comuniştii - oa­ pe întregul an. Tovarăşii Lau- furi. economisind 80 de loco­
menii cc păşesc mereu in frun­ rean Pădurcan - preşedintele motive. In dreptul acestor rea­
te - n-ar li îndrumat îndea­ lizări şi-au înscris lună de Ambasadorul Indiei la Bucureşti,
comitetului sindicatului şi co­ lună numele mecanicii Cheor­ K. R. F. Khilnani. a oferit 6În\bălă
proape întreaga activitate o respondentul nostru voluntar ghe Cristea. loan Păcurar, Te­ după-amiază o recepţie in onoarea
colectivului aflat într-o însu­ Vasilc Stremţan. ne scriu : Să urgentăm semănatul! Cînd se întreabă numai preşedintelui Indiei, dr. Sarvepalli
fleţită întrecere. Ar trebui ci­ odor Mocanu, Grigore Mede- Radhakrishnan.
..Angajamentul luat de colec­
taţi toţi lucrătorii autobazei tivul nostru de a depăşi sar­ rea şi mulţi alţii, nume cu­ Au mai rămas puţine zile din rativele agricole de pe raza o- Au luai parte Chivu Stoica, Ion
cînd este vorba de hărnicie, cinile de transport şi dc a re­ noscute de-a lungid drumului epoca optimă stabilită pentru rasului reqional Hunedoara. Gheorqhe Maurer, Ştefan Voilec.
Pentru semănatul acestor su­
insămînţalul griului şi seca.ei
dar ne oprim la cei mai buni, duce consumul de combustibil de oţel". in jeqiunea noastră. Piuă în prafeţe au mai rămas puţine Hibois Nicolin este mecani­ tru a le folosi umblăm cu im­ Constanta Crăciun, Ghcorghe Rârlu-
convenţional este expresia do­ Două colective, cîteva cilrc. lescu, Grigore Geamănu, membri al
la conducătorii auto Nicolae prezent, în cooperativele agri­ zile. Eliberarea terenuri­ zator si lucrează la cooperativa provizaţii. Ştiu că statiuncii Consiliului de Stal si ai quvernului,
rinţei de a-şi pune întreaga c- cîtcva nume. Cilrc grăitoare, cole de producţie, această lu­ lor de culturi Urzii si pre­ agricolă din Sarmisegeluza. 11
Răducanu, Alecu Stan. Cornel noastră a primit repartiţie de. conoucători de institulii centrale si
ncrgje in slujba patriei noas­ crare s-o executat pe aproape gătirea lor în vederea însămin- priveam de neste o oră cum cauciucuri dar dinlr-o înţele­ obşteşti, palTiarhul Bisericii ortodoxe
CUertcs. Nicolae Aîbcscu. me­ tre socialiste. S au economisit numele unor oameni pricepuţi, 90 la sută din suprafaţa plani­ tcirilor constituie incă o lucra­ supunea voinţei sale cei 45 dc gere greşită a felului cum tre- române, şefii unor culte religioase,
canicii de întreţinere Avram astfel peste 2.000 tone combus­ colective de lucrători harnici, ficată. ^ar in. >} "• re urgentă. Trebuie avut grijă cai putere ai tractorului. In huie;. să se . facă economii la oameni de sliinlă şi cultură, generali
Pîdişan. loan Susan. Nicolae tibil convenţionaL cu 355 tone călăuziţi dc etica înaintată a cote de stat s-a ŢnsărmîriiaT qrî= *TnSr. fa'p'e'îiseThehh teremirf ST- ’ "urma luP'zbcil^de chine fneta- preluf de cost, le-a refuzat. Pă­ şi ofiţeri superiori, ziarişti.
peste angajament. Cu combusti­ socialismului, ce-şi pun întrea­ ul pe mei mult de 5.500 hecta­ se facă tăvăluqilul. o lucrare lice ale discuitorului afinau pă rerea mea este că s-a gresii Au participat şefi dc misiuni diplo­
Oprcan şi Mihai Vincîer. şe­ re. lucrările respective fiind de absolut obliqalorie. Deosebi'ă minlul în vcoeren însămjnţări-
bilul economisit, laţă dc nor­ ga putere dc muncă in folosul deoarece 1 kg. de curea cu ca­ matice si alţi membri ai corpului di­
fii de coloană Radu Petrescu. ma plan, se pot remorca 391 bună calitate. Rezultatele oe exîqenlă este necesar să se ma­ îor. Muncea cu atenţie dovedind re sînt cusute cauciucurile cos­ plomatic.
Cheorghe Banu şi Alexandru trenuri cu tonaje maxime pe patriei noastre dragi. oină acum sînt rodul unor e- nifeste in continuare faţă dc că nimic din ceea ce spusese tă 90 de lei. Or, numai în bri­
I forturi comune depuse de me­ calitatea lucrărilor. inginerul agronom nu i se po­ gada noastră se consumă zeci (Aqerpres),
Ţintea". E justificată mindria distanţa Tciuş-Tg. Mureş şi S. POP canizatori şi ţăranii coopera­ Mecanizatori, muncitori din trivea. Nici chiar acuzaţia cum nr kg. Pc de altă parte avem
tori. de inqineri si cadrele de qospodăriile agricole de slat. că el ar fi „capul răutăţilor" Dar mari necazuri prin staţionări
conducere care au dat dovadă ţărani cooperatori, luptaţi cu ce a făcut Hibais si ceilalţi me­ tnulilc din cauza defecţiunilor.
de pricepere şi perseverenţă Ln forţe sporite pentru ca in zi­ canizatori de la Sarmisegeluza Tovarăşii din conducerea sta­ ■ M f t
MUNCA DE PARTID încă insămîntale sînt în raioa­ lele următoare să terminăm se­ păţinali a lua necesarul de piese — dar
de li se spune că sini „încă-
mai
organizarea muncii. Cele
ţiunii vin dc aici numai pentru
trebuie
mari suprafeţe care
suprafeţele
mănatul pe toate
..Cred că esle o părere pre­
nele Haleq si llia si in coope­ planificate ! concepută — spune Hibais — fără a le aduce — sl a ne pune
întrebare:
„Cum
tradiţionala
PE ŞANTIERELE DE CONSTRUCŢII n pentru că in realitate fără a s2 ră nu dormim îndeajuns de co­
clăii cu hantri 7" In rest uită
crea impresia unei „laude de
sine" noi muncim conştiincios.
Vedeţi cil dc mare este cimpia respunzător. La fiqurat vorbind
eu cred că în această toamnă
Din iniţiativa Biroului Comi- desprins asperle interesante ale nizaţiile de bază manifestă o asia de la poalele Retezatului ? am făcut mai mulli hantri pe
telului regional He narlid, re­ muncii fie partid in domeniul grijă deosebită pentru reparti­ In fiecare campanie noi am cu- ioş, dueîndu-mă la Uzina „Vic­
cent a avut loc la Hunedoara construcţiilor, precum si cu rea­ zarea iu stă a membrilor oe lrcicrat-o brazdă cu brazdă, in toria" din Călan, penlru a exe­ I
o «rodnică consfătuire cu carac­ lizarea unui util schimb de pă­ partid; aici. principalele lucrări lung si în lai. !n prezent lu­ cuta mici reparaţii sau penlru
ter de schimb de experienţă in­ reri intre nariicipanti. sini incredinlale brigăzilor con­ crăm la semănatul griului po n procura piese, deoarece ate­ mm
tre organizaţiile de nari io de Red.im în arest material ri- duse de eomunisli, maiştrilor si vele 317 hectare planificate. lierul mobil trece pe aici, cum
ne şantierele de construcţii din leva nroblrmr majore asupra inginerilor membri de partid. Toii cei cinci mecanizatori sin- ce zice. din an în paste. Sini
reqiunea noastră. I.a consfătui­ cărora s-au oprit mai insistent Repartizarea justă a tortelor tem de aici, din sal. si produc­
re au participat secretarii or­ participanţii la consfătuire. de partid pe punctele dc lurru ţia ne interesează deopotrivă. si astea cauze pentru care co-
ganizaţiilor de I>a7.ă de pe şan- ale unui şantier este. la prima Am insăminţnt pină acum pes­ operalivele oe pe raza oraşului
“'le de construi Iii industria­ Operativitate vedere, o chestiune de operaţi te 200 hectare si intreaqa lu­ regional Hunedoara nu au în
le. * social culluralc. şi alţi ac­ vitale. Ea însă vizează in mo­ crare a primit la recepţie cali- cămînlat griul decil pe 58 la
tivişti de partid şi cadre teh­ şi perspectivă dul rel mai direct aspectul pers­ lîcativul oe „foarte bine". Ciml sulă din suprafaţa planificală.
nice. pectivei. Şantierele cuprind me­ e cazul lucrăm şi pe timp de Am aflat că $i la Velei, în
Schimbul de rxnerienlă a în reu noi lucrări, se dezvolta. In noaple. Prin aceaslă prismă a dormitorul mobil, nu sînt crea­
cepul prin vizitarea de căire Specificul muncii pe şantie­ aceste condiţii este firească ce­ muncii ar trebui să fim priviţi. te condiţii optime penlru caza­
întregul grup a .1 şantiere din rele de construcţii esle avans i- rinţa ce se pune in fata orga­ Dar. dacă se inlimplă invers rea mecanizatorilor, că in puţi­
Hunedoara: şantierul 4, turnu­ rea lucrărilor de ta o fază îa nizaţiilor de partid de a-şi spo­ asta e şi pentru că noi lc-o ne brigăzi de mecanizatori a-
lui nr. 8 aflai în construcţie si alia în termene relativ scurte. ri necontenit numericeslc si mai retezăm tovarăşilor din lunq ziarele. In unele coopera­
noua fabrică de dolomită de ta Aici. organizaţia de partid ai o calitativ forţele. consiliul de conducere a- tive agricole şî asiqurarea me-
Zlaşti. Aici, secretarii oinum- datoria să urmărească atent da­ Penlru majoritatea organiza­ tunci cind vin pe tarlale nu­ cei lasă de dorit.
zatiilor de nurlie de pe şantie­ că execuţia lucrărilor se înca­ ţiilor de la I.C.S.H. esle carac­ mai în inspecţie şi nu ne în­ fnsămîntările <se apropie de
rele .regiunii au luai primul con­ drează în timpul stabilit, asItH teristică preocupai ea de a pri­ treabă dccît desprb numărul cfîrsif. Pe mecanizatori ii aş­
în
ea în final obiectivul nllal
tact eu modul de organizare a mi in rindu-rile lor noi şi noi hantrilor realizaţi. Cred ca sar­ teaptă Insă o nouă etapă im­
muneii de partid la I.C.S.H., au construcţie să fie predai potri­ muncitori, ingineri şi tehnicieni cina dînşilor esle să se inqri- portantă de muncă în cîmp: e-
cunoscut metode de muncă ale vit graficului. Faptul acesta are care se dovedesc demni de ca­ iească mai mult st de condiţii­ xocutarea arăturilor do toamnă.
organizaţiilor de bază in eon- In vedere o astfel de orienta­ litatea de membru al partidului. le noastre de muncă. Or. nu-mi Conducerile staţiunilor si ale
dut‘erea activităţii de construc­ re a muncii de parlio incit u*. Consfătuirea a scos la iveală amintesc vreodată să fi fost in- unităţilor agricole au deci da­
ţii,1 s-au interesat îndeaproape mărirea operativă a berării însă faotul că pe o mare parte trebali dacă avem carburanţi toria să manifeste maximum do
asii r.-i principalelor probleme faze de lucru să fie îmbinată din celelalte şantiere de con­ suficienţi, dacă s-a «Jus înfoca­ grijă pentru a asigura mecani­
ale^-inuncii de partid ne şan­ cu perspectiva. Consfătuirea a strucţii din regiunea noastră rea si apa în cimp..." zatorilor condiţii optime oe
tier. Şefii loturilor le-au tăcut scos in evidentă ră majoritatea «situaţia lasă mult de dorit. Sînt Asemenea exemple ale lip­ muncă şi viaţă. In activitatea
scurte prezentări asupra orga­ organizaţiilor de partid dc pe organizaţii de bază (T.R.C H. sei de preocupare ui s-au maî lor nn trebuie văzut numai nu­
şantierele I C.S 1F
imbină
mi
nizării şantierelor, brigăzilor si Deva. Brad. Orăstie, I C M M« r.at si din alte părţi ale regiu­ mărul hantrilor realizaţi ci si
pricepere aceste două taluri de
echipelor, au împărlăţit din ex­ rare depinde in măsură holărî- Petroşani sa.) în care preocu­ nii. La Hăsdat. de pildă. Cheor­ cum oorm. ce mănincă, cum îşi
perienţa lor. parea al îl pentru primirea oe ghe Vlăsceanu. şeful brigăzii a petrec puţinul timp liber. Mun­
toare îndeplinirea rolului d~ noi membri cîl si pentru repar­
I ii dună-amiaza aceleiaşi zile. conducător al organizaţiei de tizarea lor judicioasă este încă 16-a de mecanizatori de la ca trebuie să le fie uşurată $i
consfătuirea a continuat cu narlid la torni de muncă, esle. slabă. Toate organizaţiile de S.M.T. Haţeg spunea: ,.De cind prim r-o mai mare qrijă fală
prezentarea de către 3 secre­ in ultima analiză, cheia succe­ se desprimăvărează şi pină dă de aprovizionarea cu piese de
tari de organizaţii de bază ale selor. I.a şantierele ÎV cnn'driic- bază de pe şantierele Văii Jiu- Traclorislul Barbonc Siminic lucrînd la pregălirea te­ zăpada parcă sîntem copiii ni­ schimb şi înlăturarea operativă
C. ARMEANU
P.C.R. oe pe şantierele I C.S 11. tii social-eullurale. II instalaţii renului penlru insSmîntat la cooperativa aqricolă dc mănui. fn brigadă avem acum a defecţiunilor.
a unor teforalc din care s-au montaj. 1 construcţii sa. orga­ (Continuare în pag. 3-a) producli© Pesteama. ş«ise cauciucuri spa.rle si pen­
I MANEA
Stăteau fată în fală, tală, mamă, cheamăl, a|i spune că e o fetiţă, o demne de socielalca în care tră­ lăm din sentinţa penală din 18 mai Tc-ai întrebat vreodată. lullana
fiică. Se pusese o întrebare care aş­ şcolărită. Dar nu Lucica nu e şco­ ieşte ? a Tribunalului popular din Orăstie : Crişan. mamă a patru copii, unde II era greu singur cu patru copii.
Statul i-a venit ln ajutor. Pe Mjr-
tepta răspuns. O întrebare penlru lăriţă. a fugit de In scoală si a ple­ Povestea ei — o poveste adevăra­ ....iar mama, care a avut-o in îngri­ dorm copiii noaptea, ce lac, pe unde ceo şi Romeo i-au internat într-un ARHITECTURA URBANISTICA.
care părinlh au fost chemaţi in faţa cat ... in lume Organele de miliţie jire. n-a depus nici o slăruinţă pen­ umbla ? Tc-ai întrebai ce exemple cămin de copii. Pe Lucica. la Casa
organului regional de miliţie : in au găsit-o la Petroşani. Au retinul-o tă — începe mai de mult De cînd tru a-i da o educaţie corespunză­ putea lua Lucica de la dumneata, dr fele din Orăşlie. Era în clasa a
grija cui va râmîne dc acum fiica 7 la 70 aprilie. Un copil dc 13 ani, (nu Lucica si ffa11i ei au rămas aproape toare ..." ; ....însăsi mama are o com- înainte de a te recăsători 7 Vf-a. Nicu, băiatul cel mare. a rămas
Mama: O daţi in tribunal. Dacă Ia tată. !l
mi-o oă Iribunaiul o iau Lucica însă, care în doi ani a avut PAGINA %
Orqanul dr miliţie : Dar e copi­ libertatea să înveţe multe, , nu s-a
lul dumilale. De cc să li-o dea tribu­ simţii bine în colectivul care, in
nalul 7 lipsa părinţilor, ii putea da «^ «.„,,
o edil-
Mama : La mine n-are ce căuta cafie si îngrijire corespunzătoare MAGAZIN
Nu in-a dorit. A lual-o stalul, s-o A încălcat disciplina şcolară, s-a
crească, atunci s-o ţină stalul, ce mă purtat urît cu coleqelc. cu educa­
poarlă pe mine pe drumuri 7 ! toarele, a Dărăsit căminul de mai
Organul de miliţie: Ziceţi să o multe ori. La 7 martie 1965, qăsin-
ţină slatul Dar are părinţi. Văd ră. avea împliniţi incă 14), relinut de sm qun. porlore nccorespunzătoare, o viaţă Eşti mamă a patru copii. Faţă de du-şi „prietenă" pe Corina Anto- • Jurnal nocturn
după dumneata, fiica ar putea hoi­ organele de miliţie. Penlru ce ? Pen­ ln 1962, familia lehim din Hune­ imorală...". ei ai obliqaţii morale. Ţi-o cere via|a, nof (vîrsta ei e mai mică decit a
nări prin lume tru ca acest copil să nu meargă doara se destramă. Prin sentinţă ju­ După doi ani mama se recăsăto­ orînduirea noastră. Conştiinţa nu-ţi Lucicăi), a părăsit nu numai şcoala, i
Mama : Să se ducă. Las’ să vadă mai departe dc orumul pe care a decătorească, doi fii. Nicu şi Mircea. reşte cu cetăţeanul Crişan. Noua spune nimic 7 ci si localitatea. A hoinărit pină la în plină zi
lumea, dacă altcum nu-i place! apucat : vagabondaj, comportări ne­ rămîn in înqrijirea tatălui. Stoica locuinlă e neîncăpăloare pentru cei Cind a văzut cum trăiesc copiii, 20 aprilie cind. găsită, a fost adusă
Numai că fiica a văzul lumea. Si corespunzătoare, fapte dezaprobate lehim. Fiica şi băiatul ccl mic, Lu­ doi fii. Romeo şi Lucica stăteau tatăl. Stoica lehim i-a luat la el. Ii la miliţia regională şi îngrijită la
a văzut-o. nu cu ochi de copil, asa de societate, fapte care, maţi ales la cica şi Romeo, rămîn spre creştere ziua la mamă, iar seara mergeau la îngrijea anim pe toţi patru. Era ooar camera minorului. Din aprilie şi pînă
cum vîrsta ei ar cere-o (a împlinit minori, sc înlîlnesc foarle rar. şl educare mamei, Iuliana Stoica. culcare In vechea locuinţă. Râmi- tatăl lor. Au slat la el din mai pînă în august, mama n-a căutat-o nicio- 9 Dobrogea-un
abia 14 ani), ci cu alţi ochi... Dacă De cînd bate Lucica străzile ora­ Trec doi ani. Timp In care Lucica neau peste noaple singuri. Mama nu în decembrie 1964, l-a dat la şcoală. ___________________ L. LIC1U
aţi cun05te*o pe Lucica (că a$a o şelor, de cînd are comportări ne- a văzut multe. Spre Identificare ci- l-a vizitat niciodată noaptea. Ii mal aiuta uneori şl la lecţii. Dar (Continuare ln pag. a llî-a).
vast muzeu
i