Page 33 - 1965-10

PAGINA 2
DRUM UL SO C IA LISM U LU I Nr. 3353

ŞTIAU CĂ...

R A D I O A C T I V I T A T E A norilor a
fost măsurată pentru prima oară
de geofizicienii sovietici Balis Stiro
şi Ceslovas Carbalauskas. Cu a-
jutorul unui aparat de fahric-aU-s.
specială ei au pulul să înregis­
treze chiar şi radioactivitatea pică­
turilor dc ploaie. Cercetările au
fost tăcute cu ajutorul -unui a-
vion la bordul căruia a fost insta­
lat aparatul respectiv. A rezultat
practic,
atmosferă există,
că în
JURNAL NOCTURN IN PLINĂ ZI | SECRETUL părticele radioactive, şi Jn mod
din toate
substanţele
natural
CULTURII deosebit radiu. toriu şi octiniu.
P E N T R U transportarea
păm în-
lului excavat la şantierele marilor
După ce călătorul trece prin Iul ei şi imposibil de imitat. Stilpi pe Dantelăria de piatră, intrăm în centrale hidroelectrice, t e h n ic ie n i
Baia de Fier, aşezată in landul u- încărcaţi de uşoare nervuri şi Sala minunilor. Aici ghidul ne u- MARAJO sovietici au proiectat o autobas­
iuti uriaş găvan de verdeaţă, pri­ scobituri, care mai de care mai is­ rată intr adevăr minuni ; stilpi. culantă gigantică cu o g r e u ­
virea ii este atrasă de două stînci cusite, de diferite mărimi ne in­ bastonaşe. modele unice de brode­ tate de 189 de tone şi o capa­
citate de încărcare
de 05 m etr i
seinefc care lormează o poartă de cintă ochiul. Toţi giuvaergii din rie. monumente naturale scăldate Conlmenlul american a fost lea­ cubi. Pentru a pune in funcţiune
cetate spre nuna de grafit... lume n-ar putea crea aşa ceva. La in culori neînchipuit de variate. Se gănul multor civilizaţii, astăzi dis­ veh-culul vor fi utilizate două m o ­
Doi munţi, printre care curge a- un moment dat, cind cred că par­ văd mai bine culorile vinăt. bej. părute şi care constituie pentru toare Diesel de 320 CP fiecare. Şa-
pa unui phiiaş foarte furios după cursesem aproape jumătate din cei roşcat şi alb murdar. oamenii ele ştiinţa taine aproape siut e suportat de 10 perechi de
imposibil de dezlegat. Poale nici
ploaie, de la care locurile au pri­ peste 800 metri ai peşterii am in­ Ne îndreptăm către ieşire. Par­ una din aceste civilizaţii nu este roti. V it e za vehiculului atinge 00
mit numele de Valea Galbenului. trat în sala bolţilor, apoi în Cupo­ că undeva s-ar zări o lumină lăp­ învăluită lnlr-un mister mai adine km/h.
Cel din dreapta e ceva mai slără- lă, in care vocea se amplifică ră- toasă - dulce. Mai avem insă de ca aceea descoperită pe insula O C O M P A N I E electronică din
micios şi localnicii se folosesc de sunînd metalic şi in sfirşit în Al­ mers. Ne este arătat Coşul peşte­ Marajo. din delta Amazoanelor. S.U.A. a construit prototipul unui
dărnicia naturii ducind zilnic de la tar. un monument de mărime na­ rii - un fel de coş dar care o ia Insula Marajo, oare este de m ă ­ aparat care, .instalat pe Lună, ar
poalele lui care încărcate cu piatră turală în care liliecii agăţaţi de ta­ în jos, nu în sus. Cică mai de mult rimea Danemarcei, a fost odinioa­ putea produce electricitate cu
de var către cuptoarele mereu fu- van păreau ciorchini uriaşi cu boa­ un cetăţean din sat s-ar fi prăbu­ ră centrul unei civilizaţii foarte chelluialăk foarte mică. Elementul
dezvoltate. Datorită
faptului ca
principal al instalaţiei este o r e ­
meginde din marginea satului. Cel be negre, mari. Din loc in loc sta­ şit intr-o groapă adîncă de pe mun­ terenul era plat, mocirlos şi su­ ţea metalică, aşezată pc un su­
din stingă, mai tare la intemperi­ lactitele se 'împreună cu stalacmi- te şi nimeni nu l-a mai văzut. Abia pus inundaţiilor, poporul care a ITALIA: - Două tinere fete fac o demonstraţie cu o maşină de port (o foiţă) de plastic a c ope riri
ile vremii, adăposteşte în pintece- tele intr-o îmbrăţişare rece şi mută. după citeva zile, nişte copii care creat civilizaţia din M a ra jo şi-a spălat bebeluşi. Maşina face întreaga muncă, automat, in mai puţin cu o substanţă du m ic ă speciala-,
îe lui una din minunăţiile pe care Unele se află înaintea acestui mo­ se jucau prin peşteră au auzit un clădit aşezările pe nişte coline dc 5 minute. Există şi dimensiuni mai mari pentru adulţi. Cind lumina Soarelui atinge foaia
natura le-a creat de-alunqul veacu­ ment solemn doar la citiva centi­ vaiet înăbuşit şi au chemat speri­ artificiale, lungi de 120 m. Jale de IN FOTO: O maşină de spălat copii. plastică suprafaţa sa emite elec­
rilor şi pe care localnicii au nu­ metri. Picăturile cit lacrima unui aţi oamenii din sat care l-au găsit 40 in, şi înalte de 8 m. Cu prile­ troni care, captaţi de reţeaua m e ­
mit-o ..Peşterea Muierii" (situată copil care plinge de-a devăraiclea pe cel năpustit în acest coş. Ghi­ jul săpăturilor efectuate in' aceste talică, dezvoltă energie electrică.
locuri incepînd din secolul X I X
Constructorii acestei centrale e-
in Munţii Căpăţînci). „Numele ii grăbesc ritmic momentul întilnirii. dul aruncă o piatră ale cărei ros­ Si pînă în zilele noastre, au fost leclrosolare calculează că ţnlr-o
vine de la faptul că pe la noi fe­ Înaintăm mereu, mergind cînd togoliri le auzim bine de tot in descoperite mai ales obiecte de CALEIDOSCOP lună lunară (28 dc zile) oa ar fi în
ceramică, de uz casnic, podoabe
meilor le zicem muieri - ne spu­ in picioare, cînd aplccindu ne din timp ce precizează : „Ajunge pe si vase de lot felul, şi în special, măsură să producă 3.000 k W de
electricitate, adică o cantitate de
nea ghidul localnic - şi muierile şale, urmărindu-ne umbrele proiec­ nişte scări la vreo S metri mai jos urne mortuare, pentru păstrarea energie suficientă pentru a lim e n­
din satul nostru s au ascuns pe tate pe pereţii scorburoşi sau pe la o altă galerie pe care n-o pu­ cenuşii şi oaselor calcinate. Insu­ Graba strică treaba ierat dealurile prăfu­ „luna", un fel de va­ tarea a 20.000 de aparate de tele­
la fiind lipsită de piatră argila
viziune şi o 50.000 de lămpi dc
vremuri de năvălitori în această muchiile unor bazine formate de tem vizita. în aîU punct cobori- arsă şi pictată, uneori chiar smăl­ Judecind după apa­ ite şi arse dc soare se destinate să re- I I 60 W , fiecare.
din această regiune
gleze cantitatea dc a-
ţuită, constituia materialul cel mai
peşteră, ba şi în timpul primului apa ploilor scursă piuă aici. In rea ajunge Ic/ 18 metri". durabil, şi toate descoperirile ar­ renţe, graba şi nervo­ plină de şerpi. S-au pă necesară irigaţiei C O M I T E T U L oceanografie de
război m on dialV orbele lui îmi apropierea Cupolei, pe o tablă In sfirşit. cu hainele reci. puţin heologice făcute n-au scos la i- zitatea care sînt pro­ acordat premii per­ diferitelor culturi. pe lingă Academia de Ştiinţe din
stăruie in memorie şi pe măsură mare in formă dreptunghiulară jilave, ne îndreptăm spre ieşire ad- veală decît obiecte din lut ars. prii epocii noastre, nu soanelor care au prins După cum descriu is­ Washington a reînnoit propunerea
Aceste obiecte însă, indică o ci­
ce înaintăm in peşteră, devin mai este aşezat scheletul fără cap al mirind tavanul larg. catifelat, cu vilizaţie înaintată, situată în timp au nici o influenţă asu­ cele mai multe rep­ toricii din antichitate. ( de folosire a reactoarelor nucleare
pentru „fertilizarea" zonei marine
pra Academici Fran­
apăsătoare, mai obsedante, ca şi unui tns de peşteră. Alături, pe o broderia argintată; un model in- cam prin secolul X I I e. ti. Săpătu­ ceze. tile. Acestea au fost acest recipient era care, lipsite de afluxul clemente­
prevăzut cu un orifi­
predate medicilor ca­
cînd le-ar repeta înadins după fie­ măsuţă mai înaltă tot în formă cîntător, cusut din strălucirea unor rile făcute in insula M a r a jo au Oamenii de ştiinţă lor nutritive, constituie adevărate
identificat aici trei epoci arheo­ ic le-au extras veni­ ciu prin care era tre­ şi proprii „deserturi" de apă să­
care frază in timp ce ne explică dreptunghiulară - tigva ursului pe mici picături de apă. La cea mai logice mai vechi, dinaintea civili­ care lucrează la întoc­ nul (evaluat la 20 do­ cută o trestie foarte rată. Potrivit propunerii C om ite­
formarea stalactitelor şi a staîac- care vremea a format o stalacmită mică atingere dispar, iar in urmă zaţiei Marajo, care însă tiu ou mirea dicţionarului lari gramul). Cele subţire. Trestia ser­ tului, elementele nutritive ar p u ­
mitelor. ajutat de tăbliţele aşezate de o şchioapă. însoţitorul nostru răniin dîre care strică aspectul şi nici o legătură cu aceasta din enciclopedic au ajuns mai frumoase excuv vea la scurgerea foar­ ica fi aduse ia suprafaţă din n-
abia la litera ,,C
dîncurî cu ajutorul căldurii e m a ­
urmă. Civilizaţia M a r a jo s-a su­
din loc in loc de cercetătorii Aca­ ne povesteşte că pe aici se juca tare dovedesc nerăbdarea unor oa­ prapus acestora, pentru a dispare Specialiştii au socotii plare au fost trimise te lentă a apei con I nate de reactoarele nucleare situa­
după această operaţie
ţintită în vas.
demiei Parcă am ajuns intr-un pa­ de a vati-ascunsclca cind avea meni, pradă unei curiozităţi naive la un moment dat. Arheologii am e­ că dacă aceste lucruri diferitelor grădini zo­ Acest mecanism are te pe fundul mării.
lat fermecat. Călcăm peste pietre vreo 12-14 ani şi că intr-o zi u fă­ manifestată înainte de a asculta a- ricani Evans şi Meggcrs au des­ vor continua în ace­ ologice. Restul şerpi­ multe analogii şi cu REC ENT, australienii au bătut
albicioase şi lunecoase ca pe nişte cut drumul acesta de 15 ori. Tre­ vertismentul politicos al însoţito­ coperit urme ale unei civilizaţii laşi ritm pînă la lite­ lor au fost ucişi pen­ clepsidrele, cele mai | ultima vscîndură la cel mai lung
ra „Z" enciclopedia
gard din lume. Acesta se află pe
nuci verzi. Liliecii spînzuru cu pi­ buie ştiut că peştera nu poate fi rului ■ „Se reface foarte greu. dar similare la o distantă de 4.800 va fi gata in anul tru pielea sau clnar simple ceasuri cu a- j teritoriul stalului Queensland şi
cioarele in „tavan" intr-o amorţire vizitată in grupuri mai mari de 20 unii totuşi strică punind mîna pe km, tocmai pe un ariuent al A m a ­ 2125. pentru carnea lor pă sau nisip. I j are o lungime de 5,5 km, în ălţi­
foarte apreciată dc
zoanelor, Napo, in Columbia — de
mea fiind de 2 metri. Gardul a î n ­
ce parc veşnică. Rămînem înmăr­ persoane. Trecem de Sala bazine­ tavan să vadă cum este broderia", unde se pare că poporul respectiv Si mai încet lucrea­ unii gurmanzi. ceput să /le construit în anul 1055
...Lipsurile însemnărilor de faţă
muriţi de delicateţea cu care vre­ lor mari şi vizităm Orga - un con. nu pot fi completate decit, vizitind a emigrat aşezîndu-se pe insula ză istoricii care se o- Dm 1959 in Texas Şi totuşi e adevărat i pentru a apăra oile de pe păşuni­
mea a format aici, în inima mun­ glomcvat de stalacmite neasemuit Peştera Muierii. M a ra jo şi aducind o civilizaţie cupă de editarea le­ se organizează in fie­ ImbVmzitorul sovie­ le întinse al acestui stat dc atacul
Clinilor sălbatici dingo,
telui. o arhitectonică unică in le- de frumos. Apoi călcind cu grijă C O N S T A N T I N J A L B A gata formată. gilor promulgate de care an vinători de tic lin i Durov, în vîr- E L E V U L A la n Jeukins, în vîrstă
regii Franţei. Ei şi-au şerpi. Pînă in prezent
început lucrarea sub au fost prinşi în to­ stu de 52 dc ani, ur­ de 15 ani, din Londra, a bătut re­
maş al unei celebre
cent recordul la care visa de mult.
domina lui Ludovic tal aproximativ 50.000 familii de artişti de El a străbătut în 16 h 50* 30” cele
al XIX lca. Revoluţia şerpi cu clopoţei. 205 de staţii nle metroului londn-
Cel mai vechi oraş subteran din Sume franceză a întrerupt circ. a reluat repetiţi­ nez. Recordul precedent era de
lucrările caic au fost Mijloace de irigare ile unui număr rar 18 h 31'.
cu Damba. elefant in­
Cercetările arheolo- romane şi au venit a- prafaţă de 320.000 m‘J reluate însă în seco­ cu 13 secole in urmg dian, cel mai capabil, FE M E ILE citate ca martor dc tri­
♦ I gicc care au început ici să râuie'linişte. O- şi aio 48 de pieţe. lul al XIX lca şi con­ dar în acelaşi timp şi bunalele braziliene au d r e ptul's ă
I în regiunea Urgdp $i rpşul subteran do la Din fiecare piaţă por­ tinuate pînă in zilele Un grup de arheo­ cel mai puţin docil comunice judecătorului dala naşte­
GOremc din valea Ku- Kaimakll este proba­ nesc în sens radiat ci­ noastre. Recent, în logi uzbeci au TicsTo- dintre „elevii" săi. în rii lor apropiindu-se d o 'acesta si
padochia în Anaiolia bil primul oraş subte­ le 7 străzi. Oraşul se ziare a apărut ştirea perit două recipiente acest număr foarte di­ şopl indu-i-o la ureche pentru a
centrală (Turcia) au «v ran din lume. El su află la o adincime de că istoricii au ajuns de pămînl dc o for­ ficil Damba serveşte nu fi aflată şi de publicul din sală.
maeştri în
I N C A Ş I I erau mari
jnns şi la orăşelul compune din clădiri 00 metri .sub pămînl şi de abia la anul 1557 mă foarte ciudată. drept postament al li­ domeniul acusticii. O serie dc lovi
Knimaklî. După o construite una lingă este prevăzut cu insta­ şi se speră că lucra­ După părerea lor. a- nei piramide de ele­ de o construcţie specială, m o n t a ­
muncă intensă au fos1 alta. Arc 2.862 oc ca­ laţii de ventilaţie, con­ rea se va încheia in ccste vase au fost fanţi. Anul trecut. în te în zidurile palatului regal per­
scoase la iveală ră­ mere, legate prin co­ struite cu măiestri?, anul 2159. construite cu 13 se­ timpul unei repre­ miteau cehii care şedea pe tron să
măşiţele unei civiliza­ ridoare tale si nenu­ prin care pătrunde şi cole in urma. La pri­ zentaţii care a avut dea ordine în toate încăperile pa­
ţii străvechi — un o- mărate tunete De la lumina. Vînâtoare de şerpi ma vedere ele seamă loc la Taşkcnl. ele­ latului şi să stea dc vorbă cu re­
răşel subteran necu­ acestea se deschid ac­ Aici s-a descoperit nă cu nişte ibrice cu fantul la lovit pe gina, care se afla cu patru etaje
mai jos.
noscut pînă acum, cese spre pieţe şi par­ prima oglindă din Iu­ Doi băieţi din Swe- deosebirea însă că dresor atit de tare cu CEL mai vechi steag bulgar a-
care a existat cu 5.000 curi mari subterane, nie, prima pipă şi pri­ ctwatcr (Texas) au fundul lor este conic trompa incit l-a trîn- vind culorile tradiţionale, alb, v e r­
prins in decurs dc
de ani înainte de ora spre temple, rezervoa­ mul ruj de buze pre ­ două zile peste 300 şi prevăzut cu un o- tit rupindu-i citeva de şi roşu se păstrează la M u z e u l
parai din plante necu­ rificiu. militar şi de istorie din Sofia. Po­
noastră. Se presupune re de opâ si locuri şerpi cu clopoţei, pen­ coaste. Ncvrind să-şi
noscute, o serie de A. Muhamcdjoc. trivit tradiţiei, culoarea albă este
,:â el fl fost construit speciale pentru dis­ pocioabe pentru femei tru care au obţinut specialist in proble­ compromită elevul in amplasată sus, pentru că alt), în
de oameni care au fu­ tracţie. st un mare număr do un premiu de 450 do­ mele de irigaţie ale faţa publicului, dre­ bulgară bel, începe cu litera B,
sorul a lăsat să se
adică cu aceeaşi literă ca Bulga­
git de Jrica legiunilor Oraşul ocupă o su­ statutele. lari. ria.
In felul acesta ei popoarelor antice, creadă că era vorba
şi-au adus contribu­ presupune că acest dc un element prevă­ PROF. P. C E R IC A Z O V dc la Ins­
titutul politehnic din A zerb aid jan
ţia la o vastă campa­ gen dc recipient ar zut în program. Adu- strîngc de 30 de ani dale cu pri­
Răspîndirea civilizaţiei neolitice nie de exterminare a putea face parte din îiindu şi toate forţele. vire la cele mai mari incendii şL
acestor reptile pri- primele modele de, Durov a dus pînă la explozii caro au avut Ioc pe uscat,
în aer şi pe apă. Colecţia sa cu­
Oamenii de ştiinţă apreciază că revoluţia iviţi in ncolilic — intro­ mejdioasc. a căror ceasuri cu apă din capăt numărul şi a prinde deja peste 2.000 de fotogra­
ducerea agriculturii şl a creşterii viţelor — a apărut cu aproximativ Asia centrală. Docu­ fii, descrieri şi desene. Pc br'
npuă milenii în urmă, în reqiunea deluroasă a Orientului Mijlociu. Ul­ muşcătură este mor­ părăsit arena împre­ acestui bogat material, Cerkazov a'
timele săpături efectuate de arheologi alit în Afganistan cil şi in Ma­ tală. Zeci de cetăţeni mentele scrise vor­ una cu elefantul în scris citeva lucrări de tehnică pen­
cedonia arată că triburile din paleolitic au trecut aproximativ în acelaşi din regiune au cutre­ besc de aşa-numitele apîauzel’c publicului. tru combaterea incendiilor.
timp de la viaţa semtnomadâ, cu economie bazată pe vinal şi culegerea
de fructe, Ia o economie agricolă şi animalieră, pe o fîşlc de teritoriu
cu o lăţime de aproximativ 4,000 km.
Kfecluînd săpături în partea dc nord a Afganistanului arheologii a-
tnericanl au descoperii înlr-o peşleră de calcar unelte de piatră, căr­ R.P. UNGARĂ. - A fost găsit „cel mai vechi om" din Europa. Din lumea
bune de lemn ele. Pe baza analizei rarbonu)ul-14, s-a stabilit vechimea O bucată dinţi-un- craniu a cărui vechime se apreciază a fi
uneltelor: circa 9 milenii. Lingă Salonic, cu prilejul altor săpături au
de aproximativ jumătate dc milion de ani a fost descoperit la Verteszalos
fost găsite unelte dc piatră, cioburi de ceramică şi oase de ol şi capre un mic sat din Ungaria.
_ animale domestice pe acea vreme. Toate acestea, după cum s-a sta A I D d ■ O ft 0 B S B
bilil lot cu' ajutorul analizei C-14, datează dintr-o epocă in jurul anilor IN FOTO; - O porţiune de craniu, plasată în spatele unei pietre Şfjinţgi şa tehnicn
6.200 i.e.n. Obiectele rituale găsite lingă Salonic, ca şi ceramica dc şi acoperită cu gips, urmează să fie supusă investigaţiilor ştiinţifice.
aici, prezintă multe trăsături comune cu urmele culturii neolitice des­ Dr. Laszlo Vcitez, doctor in ştiinţe arheologice, conducătorul lucrări­
coperite in Turcia asiatică, în special in jurul localităţii Cialal Hiiiiik. lor de excavaţii şl ajutoarca sa Viola Dobosi.
Un nou iip „pliate” ca memorie a cal­
culatoarelor electronice. Po
Tulcea, muzeelor săteşti din Topa* de autobasculantă fiecare oqlindă. extremităţile
DOBROGEA - UN VAST MUZEU Constanţa. Sinteză a vastului mu­ La uzina experimentală a se de un osciloscop.
razelor formează o reţea de
acvariul
Iu
şi Limanu, în
din
elipse similare celor produ­
zeu care este Dobrogea, Muz eul
regional de arheologie din Constan­ (Ministerului aviatici civile
In scrierile lor, călătorii euro­ de pe monumentul triumfal. In Iră vor fi aşezate în locuri cores­ ta este continuu îmbogăţit cu noi din Letonia s-a construit Tratament
peni care vizitau prin secolele vara aceasta s-a creat aici un im­ punzătoare. ainplificînd atmosfera exponate descoperite de colecti­ autobasculanta „ A P K -0 ”, ca­
X V I I - X Î X ţinutul dintre Dunărea portant centru muzeistic şi tu­ de antichitate alături de moderne­ vul său cu sprijinul larg al popu­ re se deplasează pină în îm potriva calculilor
de Jos şi M area Neagră, consem­ ristic al regiunii. La Mangalia, le construcţii socialiste. laţie':. Printre numeroasele sale dreptul unui avion care ate­
nau că Scythia M inor şi metropo­ localnicii vorbesc cu îndreptăţită „Harta arheologică din faianţa, piese, unele cu o vechime de pes- rizează, ridică bena şi în renali
la ei Tomis (Constanţa de azi) es­ mindrie (Înspre noul oraş ridicat sticlă şi inelul re acoperă întregul le 100.000 de ani, se alia valon decurs de numai două secun­
te un imens muzeu în nor liber. pe ruinele vechiului Callali.s, ale perele al unei mari clădiri din excepţionale prin raritatea sau de operaţia de încărcare sau
Celăti, porturi, monumente is­ cărui urme se păstrează încă. centrul oraşului va fi completată măiestria execuţiei: podoabe, u descărcare poale începe. A u ­ O metodă pentru îndepăr­
I torice, distruse în decursul vea­ Constanta îmbină modernele sale prin înscrierea unor noi centre nelle şi idoli — figurine din epc- tobasculanta poale fi folosi­ tarea calculilor renali. în ca­
curilor, au început a ii scoase la construcţii cu temeliile străvechii muzeale ne spune Vasile Cana ca neolitică, bijuterii din aur, I tă, dc asemenea, şl la încăr­ zurile în care nu este reco­
lumină. Aprecierile făcute cu sule cetăţi Tonus, despre a că­ rachc, directorul Muz eului regio­ sculpturi în marmură şi bronz din carea sau descărcarea vagoa­ mandată intervenţia chirur­
de <ini in urmă sini astăzi mai în ­ rei existenţă stau mărturie nal de arheologic. Cincizeci de cc- epoca elenistică, monezi, vase din I nelor poştale sau a celor de gicală, a fost pusă la puncl
temeiate ca oricînd, Dobrogea de­ numeroase urme materiale. Se lăţi şi oraşe antice înşirate de-a sticlă şi ceramică, oglinzi şi atic marfă in cazurile în rare la clinica universitară din
venind cu adevărat un uriaş m u­ cade să fie amintite o par­ lungul Dunării şi pe falezele M ă ­ podoabe din necropolele temita- I peroanele nu sînt prevăzu­ Mila no şi deja aplicată cu
zeu în aer liber. te a zidului de apărare al ce­ rii Negre, in munţii Marinului, in ne ele., care atestă existenta unei te cu cheiuri speciale, sau Imn rezultat la 30 do cazuri.
înfloritoare
economice
«ciivildli
Metoda constă
în spălarea
Urmele trecutului sînt prezente
i peste tot. Pe deal, la Hîrşova stră­ tăţii, „turnul măcelarilor* şi una ostroavele lagunelor, în pădurile şi a unei culturi înaintate pe a- • sic dificilă folosirea platfor­ calculilor cu o soluţie care
electrice de
melor mobile
babadagului sau Slavelor, in zona
din porţile de intrare reconstituite
juiesc încă rămăşiţele zidurilor de curind, apoi două bazilici rn- Ostrov — Adamclisi — Ce rnav o­ ceste meleaguri incâ dm timpuri încărcare. dizolvă puţin cîte puţin: ea
cetăţii Carsium, iar ceva mai de­ muno-bizantine, o reţea dc cata­ da şi în alte locuri, au început a străvechi. este pusă în contact cu for­
parte cele a) Capirlavei si Enisalei. combe sub vechiul oraş, edificiul fi amenajate pentru a deveni m u­ Interesul pentru aceste docu­ maţia pietroasă cu ajutorul
Mai la nord, la Măcin, la Cerna, roman cu mozaic, care, completat zee arheologice sub cerul liber, o- mente vii este ilustrai şi de nu­ Fascicul laser „p lia t" unei canulc cu dublu curent.
Turcoaia, Niculiţel, Isaccca sau cu cele mai noi descoperiri, vor­ bieclive culturale şi turistice”. meroasele însemnări făcute în de 1.000 de ori Travers mo căile urinare, so­
chiar la Tulcea se înlîlncsc urm e­ beşte de existenta, pe faleza por­ Comorile trecutului, păstrate cu cartea de onoare a Muzeului. Una luţia ajunqe pînă la rinichi.
le altor vechi aşezări omeneşti şi tului antic, a unui marc complex grijă şv vnlorilica.e cît mai bine mai recentă, făcută de o delegaţie In lot acest timp, pacientul ITALIA. —• Autostrada Fossano-Ceva, care a fost
cetăţi. Pornind de-aîci, spre sud, de construcţii cu caracter econo­ din punct de vedere muzeistic, dp mexicani glăsuicşle : „Salutul Doi cercetători de la com ­ osie supus controlului radio­
se afla cetatea Mistria, amenajată mic şi social, care nu putea fi de- formează un important centru de nostru frăţesc şi de mulţumire pania americană Bell Tele- logie. inaugurată la 29 septembrie, este partea finală a
de curînd ca un interesant m u­ cîl Agora grecească şî mai lîrziu atracţie nu numai pentru specia­ pentru această mare manifestare a I phonc au reuşit să „plieze" Canula cu dublu curent marii artere europene (Hambourg-Savona). începută
zeu, unde au fost expuse monu­ Forumul roman. La edificiul ro ­ lişti, ci şi pentru mulţimea de tu­ nn fascicul laser cu o lun­ este formată din două cana­
mentele de marmură găsite în n- man cu mozaic, component al a- rişti şi oaspeţi din ţară şi de pes­ culturi; universale ai î t dc adec­ gime de 3 km. Acest r e z i l ­ le concentrice. Canula in­ în cursul anului 19ă3, autostrada Fossano-Ceva aro o
cesle locuri. La Adamclisi, acolo ceslui marc complex, au început te hotare. Pe lingă muzeele şi ex ­ vată şi cu grijă prezentată în u- iat a fost obţinui prin aşe­ ternă este prevăzută cu o
unde cu secole în urină armatele anul acesta lucrări de consolidare ponatele în aer 11bor, deosebit de cesl muzeu şi care demonstrează zarea a două oglinzi una în deschidere prin care intră lungime de 41,5 km. Construcţia ei a durat 24 aq
împăratului Trăiau au suferit mari şi restaurare parţială, tn timp ce interesante şi instructive sint pie­ nu numai preocuparea pentru faţa celeilalte la o distantă lichidul; rea externă este luni. Ea cuprinde acum o şosea de 10,5 m. lâţirna
pierderi în luptele cu popoarele în sudul complexului lucrările de sele prezentate vizitatorilor in sa­ trecutul tării, ci şi faptul că so de aproximativ trei metri.
băştinaşe, s-a reconstruit momi cercetare continuă. A vost înfiin­ loanele special amenajate ale m u ­ cialismul creează toate condiţiile Fasciculul emis dc laser s a dotată cu orificii laterale ca­ cu trei culoare.
re colectează lichidul dună
mentul „Tropeum Trniani", în ca­ ţai de curind Parcul arheologic zeelor de arheologie sau de artă necesare pentru ca valorile trecu­ I reflecta! succesiv pe fieca­ c r a spălat rnlrnlii şi ii eli­
re scop nu fost aduse cele peste din interiorul zidurilor de apărare din Constanta, ale secţiilor acesto­ tului istoric să fie larg cunoscu'e". re din ele Oglinzile au fost IN FOTO; — Sus — două tuneîe paralele de 425
100 de mciope şi creneluri sculp­ ale vechiului oraş iar alic 30 dc ra de la Mangalia şi Medgidia, ale astfel aşezate incit să se c- mina. Se !)■'■ efeelua mai muI- metri la Gaj di-Monti. Jos — unul din cele 25 mari
tate în piatră, precum şi statuile monumente de marmură şi de pia- muzeului „Delta Dunării” din NICOLAE SIMION le spălaturi oină cînd con­
vite interferenţa între raze. viaducte — cel de la Pesia cu o lungime de 1.10Q
i Cercetătorii intenţionează să trolul radiologie arată o dis­ metri.
raze
asemenea
folosească
pariţie totală a pietrei.