Page 35 - 1965-10
P. 35
P a g in ă D R U M U L SO C IA LISM ULUI N r. 5353 |
SCURTE ŞTIRI
BELGRAD. demonstraţii cerînd anularea a*
cestor măsuri. Un q-rup de stu
La 8 octombrie a sosit la Bel- denţi au manifestat pe străzile o-
qrad, într-o vizită de 6 zile, o de rasului reclami nd eliberarea celor
legaţie comercială india-nă con arestaţi. Aqenţia Associated Press
dusă de Manubhai Shah, ministru constată că deşi în cursul acestor
de stat penliu comerţ al Indiei. manifestaţii nu s-au semnalat in
LUCRĂRILE ADUNĂRII D e ju n o f e r it Se dezvoltă Deleqatia va avea convorbiri cu cidente majore, este foarte pro
babil ca în următoarele zile situ
conducătorii iuqoslavi în vederea
dezvoltării relaţiilor economice aţia să 6e aqraveze ca urmare a
bilaterale, în special în domeniul
faptului că atît demonstranţii cî-t
GENERALE A O. N. U. d e C o rn e liu M ă n e s c u relaţiile bulgaro- industriei si comerţului. şi autorităţile au declarat că nu -
vor renunţa la poziţiile lor.
NEW YORK 9 Trimisul special A- R. P. Mongole, Katema Yifru, minis VARŞOVIA.
NEW YORK — Trimisul special In cursul aceleiaşi zile au fost qerpres, Nicolae lonescu transmite: trul afacerilor exlerne al Etiopiei, engleze La Varşovia a fost semnat la 8 TIRANA. fl'
Agerpres, Nicolae lonescu, trans- reluate lucrările unor comisii. Ast La 8 octombrie. Corneliu Mănescu, Ahmed Yussuf Dualch. ministrul a- octombrie protocolul comercial Recolta d'e tutun din R.P. AJba- |
mile: fel, Comitetul pentru problemele ministrul afacerilor externe al Repu facerilor externe al Somaliei, Arlhur SOFIA 9 (Aqerpres). — polono-finlandez pc anul 1966. nia a depăşii prin calitatea şi can
In sodinla de vineri dupa-amia- de tutelă si teritorii ncaulonome a blicii Socialiste România, şeful dele J. Goldberq, şeful delegaţiei S U.A., G. Thomson, ministrul de Mat la Valoarea schimburilor comerciale titatea sa pe cea de anul trecut.
ză a lucrărilor Adunării Generale continuat dezbaterile pe marginea gaţiei române la cea de-a 20-a sesi reprezentant permanent la O.N.U.. Ministerul Alacerilor Externe al Ma caîe se vor realiza pe bază de In perioada celui de-al -treilea plan
a O.N.U.. primul a luat cuvin- problemei „îndeplinirii declara une a Adunării Generale a O.NU, reprezentanţii permanenţi ai Cehos rii Britanii, care se află înlr-o vizită clearinq se cifrează la 60 milioane cincinal exportul de tutun a în-
lu! ministrul de externe al Came ţiei cu privire la acordarea in* a oferit, la sediul Misiunii perma lovaciei — Jiri Haick, Danemarcei în R. P. Bulqaria, a avut convorbiri dolari. reqislrat o creştere serioasă. Anul
runului, Simon Nko’o Eloungou. dcpcndenlei ţărilor si popoarelor nente a tării noastre la O.N.U.. un — Hans R. Tabor. Greciei — A. Lia- trecut a fost exportată o cantita
Protocolul conţine elemente noi
Referindu-sc la problemele orga coloniale**. La discuţiile asupra si dejun la care au participat : Aminlo- tis, Olandei — dr. J. B. De Beus, cu Ivan Başev, ministrul afacerilor care creează condiţii avantajoa te de tutun dc două ori mai mare
externe al R. P. Bulqaria, în lcqătură
nizării si funcţionării. ON U. cl tuaţiei din Rhodesia de sud, au re Panfani. preşedintele celei do-a Monqoliei — L Toib si adiunclul se cu problemele referitoare la relaţiile I se pcnlru lărgirea relaţiilor co decît în 1963. Pe primul semestru
s-a pronunţai pentru „sporirea luat cuvintul reprezentanţii Su 20-a 6csiuni a Aounării Generale. U cretarului general al O.N.U pcnlru al acestui an s-a exportat mai
numărului Jocurilor rezervate in danului. României, Noii Zeclande Titani, secretar qcneral al O.N.U., problemele politice — A. Nesleren* dintre cele două ţări, precum şi vi merciale dintre cele două lări -, mult tutun si liqăTi docil s-a pre
organismele O.N U. ţărilor mici' si Statelor Unite Ilias Tşirimokos, vicepreşedinte al ko. nele probleme internaţionale actuale. un acord’ cu privire la cooperarea văzut in plan.
$i a sublimat că pentru ca orga In Rhodesia de sud, a sublimat quvcrnulu» si ministrul afacerilor ex Din partea română au participat: S-a conslatat că în ultimii ani, re In induslrie Juind in considerare
nizaţia să devină mai elicienlă în în intervenţia sa reprezentantul terne al Greciei, Vaclav David. mi Mircca Malila, Mihail Haseqanp s» laţiile bulqaro-enqleze «e dezvoltă exportul pe piele ierte şi reduce ROMA.
elorturile de menţinere a păcii, tării noastre, Mihai Magheru. „se nistrul afacerilor externe al RS. Ce normal. Schimburile comerciale oin- rea restricţiilor faţă de d parte
„este necesară îmbunătăţirea co încearcă substituirea regimului hoslovace, J. Luns, ministrul aface alli membri ai delegaţiei României. Ire cele două ţări au crcscul şi există considerabilă de mărfuri impor Un qrup de deputaţi comunist!
laborării dintre Consiliul de Se* colonial cu un alt regim care. la rilor cxlernc al Olandei. M. Duqher- Dejunul s-a desfăşurat inlr-o atmos posibilităţi pentru lărqirca lor conti tate din Polonia. au adresat o internolare preşedin
curitalc si Adunarea Generală*4. rîndul său, posedă toate caracte su:en, ministrul afacerilor exlerne al feră deosebii de cordială. nuă. Aceleaşi constatări şi recoman telui Consiliului de Miniştri al _
Vorbind pe larg despre lupla îm risticile colonialismului. Popu dări au fost făcute în lcqătură cu | ISTANBUL. Italiei si ministrului turismului si
potriva colonialismului şi rasis laţia africană este privată de drep problemele colaborării tehnico-sliin- " Inlorcîndu-sc vineri seara la spectacolelor, în legătură cu cam- I
mului. el a cerut, printre altele, turile sale cele mai elementare, în lilice, turismului si relaţiilor cultu I Istanbul, ministrul de externe al Dania desfăşurată dc presa de
înăsprirea sancţiunilor economice primul rind de dreptul de a se rale. I Turciei. Hasan lsîk, care a parti dreapta împotriva actualei condu- 1
i
împotriva Africii dc sud .ca o ul ocupa liber de problemele sale, in „0 ingenioasă revistă românească” Partea cnqlcză a declarat că M. cipat la lucrările sesiunii Adună ceri a Festivalului filmului de la I
timă sansă de abolire prin mijloa propria sa Iară. Un popor de 4 Slpwarl, ministrul alacerilor externe rii Generale a O.N.U., a făcut o Venclia şi personal împotriva di- I
ce paşnice a practicilor dc apar milioane de oameni este supus u- al Mani Britanii, a acceptat Invitaţia declaraţie presei în legătură cu rectorului Festivalului, reqizoru-
theid şi rasiale din această tară". nui regim de opresiune instaurat PRESA GERMANA DESPRE publică o cronică în care se a- •ui Ivan Başev de a vizita Bulqaria convorbirile avute la New York lui L. Chiarini. Acosta este crili- ,
Etoungou a spus că guvernul său de un guvern minoritar care în Si că intenţionează să facă acest lu în problema cipriotă. Alit Grecia cat pentru modul în care s-a fă- I
se pronunlă în favoarea convocă cearcă să perpetueze această si- SPECTACOLUL PREZENTAT rată că în dansuri, în stilul său cru în anul viitor. cut aleqerca filmelor care sint j
rii conlerinlet mondiale pentru tualie prin proclamarea unilate DE TEATRUL „C. TANASE” modem. în tot ce prezintă „re cit şi Turcia — a spus cl — au prezentate Ia festival şi pentru
dezarmare. rală a independentei". Reprezen vista românească are avint şi ni recunoscui importanta soluţionă faptul că în ultimii ani sînt pre
rii situaţiei din Cipru şi nu s-a
Abdul Rahman al-Bazzaz. pri tantul român a subliniat necesi BERLIN, Corespondentul A- vel artistic ridicai”. Aplauzele au dus niciodată problema unei ru zentate şi premiale filme din lă
mul ministru şi ministru de exter tatea luării unor măsuri urgente fost la premieră fără sfîrşit . peri a tratativelor dintre cele rile şocialiste.
ne al Irakului, a subliniat în in Si eficace în această problemă. gerpres, Şt, Deju, transmite.* „Dacă ai vrea să enumeri so s-^ a • Noi manifestări I două părţi. Turcia va lua o hotă-
tervenţia sa că „un progres în „Delegaţia română, a spus Mihai Presa din R.D.G. consacră ar rîre în problema tratativelor, după MOSCOVA.
problema dezarmării va li dificil Magheru. este gata să sprijine liştii cu calităţi, în multe cazuri împotriva discriminării alcqerile generale dc la 10 oc
de realizat «lila timp cîl nume toate recomandările care vor line ticole spectacolului prezentat dc excepţionale, scrie ,,Berliner Zci- La Frunze, capitala R S.S. Kir-
roase dispute majore rămîn neso- seama de cererile legitime ale Teatrul ,,C. Tănase” in faţa pu tung”, ar trebui amintiţi foarte rasiale I tombrie. Apoi Hasan Isîk a men- ahize, se apropie de sfîrşit lucră
| tionat că Comisia politică a O.N.U.
Julionale si uneia din marile pu poporului Rhodesiei do sud si de blicului berlinei. „Neues Dcut- rile de construcţie a unuia dintre
teri ale lumii — Republica Popu prevederile declaraţiei din 1960 mulţi. Revista bucurcşteană me NEW YORK. I va oeschide dezbaterile asupr* cele mai mari combinate Doliqca-
lară Chineză — nu îi sini resta cu privire la acordarea indepen schland", după ce notează că rită să fie văzuta'. | situaţiei din Cipru la mijlocul (ice din Asia Centrală. Aici vor fi i
In diferite localităţi din
bilite drepturile in Organizaţia denţei ţărilor si popoarelor colo premiera a constituit un succes Ziarul ,;Tribune” publică, de Unite au avut loc în ultimele Statele | lunii noiembrie. » tipărite 200 milioane coli iropri-
zile
Naliunilor Unite". El s-a pronun niale". scrie că toate numerele sint bine noi manifestaţii împotriva discrimi
ţat pentru convocarea confcrinlei La lucrările Comitetului pentru asemenea, un articol elogios in
mondiale pentru dezarmare „cu problemele juridice, pe marginea interpretate şi prezentate cu mult titulat „O ingenioasă revistă ro nării rasiale. Astfel, la Chicaqo, în-
participarea tuturor statelor lu- adoptării rapoartelor Comitetului talent şi gust „Berlincr Zeitung” mâneasca'. ir-una din şcolile oraşului s a produs
miî“ sî a declarat că „o condilie de drept internaţional privind desfă vineri o ciocnire între studenţii albi
prealabilă pentru Snlăpluirea de şurarea ultimelor sale două sesi şi neqrt. Trei studenţi au lost qrav
zarmării generale si totale este li uni. reprezentantul român, Con- răniţi, iar alţi 14 au fost arestaţi. In
chidarea bazelor străine'*. Primul slanîîn Fii lan, vicepreşedinte al cidente de acest fel sint determinate
ministru al Irakului s-a referit, de Comitetului. Împreună cn reprezen de împotrivirea albilor fală. de inte
tantul Ghanoi, au prezentat un
asemenea, la problema palesti amendament, care recomandă per Congresul sindical mondial grarea elevilor neqri în şcolile ora
niană şi la silualia din Arabia rlc şului.
sud, acuzînd „Marca Britanic de manent izarca scmuiariiior organi La Crawfordvillc. stalul Georgia.
violarea în repetate muluri a re- zate în vara trecută de Comitet, VARŞOVIA 9 Corespondentul A- consolidarea independentei naţionale, numeroşi demonstranţi au manifestat
zohfcilor Comitetului celor 24 al cu participarea unor sludenli care gerpres, Gheorghe Gheorghilă, trans împotriva imperialismului, colonialis în fata clădirii tribunalului din lo
O.N.U.". s-au remarcat prin huna lor pre mite: mului si neocolonialismului. De a- calitate. corind suspendarea discrimi
Ultimul care a luate cuvintul. gătire şi unor tineri funcţionari l.a 9 octombrie, în sala Seimului semenca. pc ordinea de zi liqurcază nării rasiale în localuri publice. în
ministrul dc externe al Somaliei. guvernamentali. La aceste semi- R P Polone, au început lucrările ce raportul cu privire !a situaţia din scoli si respectarea drepturilor civila
Ahmed Yusuf Dualch. a formulat nani trebuie asigurată participa lui deal Vl-loa Congres Sindical mon Vietnam si la lupla oamenilor muncii Guvernatorul Cari Sanders a cerut
o serie de critici )a adresa activi- rea unui număr mai mare de re dial. Sini prezenţi aproximativ 000 şi a poporului vietnamez împotriva conducătorilor populaţiei dc culoare
lălii O.N.U., pronunlindu-se pen prezentanţi ai ţărilor în curs de de delegaţi, reprezentanţi ai organi agresiunii americane. din stalul respectiv sa accepte un
tru întărirea organizaţiei. „Soma dezvoltare. zaţiilor sindicale din 98 dc lări. Congresul a fost salulat de către moratoriu în problema demonstraţii
lia, a spus Yusuf Dualch. consi Comitetul pentru problemele so- înainte dc începerea lucrărilor au Edward Ochab, preşedintele Consi lor an'irasiale liderii negrilor au
deră principiul universalităţii ca cial-umanilore şi culturale a dez fost alese prezidiul alcătuit din 32 liului de Stat al R P. Polone respins vineri aoclul făcut dc quver-
un principiu de bază al Naţiuni bătut vineri, în continuare, pro dc membri si secretariatul Congresu nalor, arălînd că „arest moratoriu nu
lor Unite”, adăugind că Republi blema „măsurilor pentru respec lui. In prezidiu a fost ales si tova A Juat apoi cuvinlul Louis Saillant. ar face derît să perpetueze discrimi
cii Populare Chineze trebuie să I tarea cîl mai grabnică a drepturi răşul Constantin Drăgan, preşedin secretar general al F.S.M. care a narea rasială".
se redea locul ce i se cuvine dc lor si Iiberlălilor fundamentale -ale tele Consiliului Central al Sindicale prezenta! raportul cu privire la exa
drept in organizaţie. omului'*. lor, conducătorul delegaţiei sindicale minarea aplicării programului de ac ☆
unei
In oraşul Natchez, în urma
lor din Republica Socialistă Româ ţiune sindicală si a iniţiativelor de demonstraţii a oamenilor oo culoare
acţiuni unitare ale F.S.M., evoluţia
Semnarea acordului sovieto-danez nia. Si dezvoltarea actuală a F.S.M., noile care cercau acordarea de drepturi ci
Cuvintul dc deschidere a fost rostit
de Rcnato Bitossi, preşedintele Fcdo- posibilităţi pentru unitate, solidarita vile, au fost operate numeroase a- TANZAN'IA. — Zanzibar. In folo: — Femei din Zanzibar care
ralici Sindicale Mondiale. In conti te şi relaţii sindicale internaţionale. restări. îşi acoperă lata cu voaluri, stau la rind pentru a vota la alege
MOSCOVA 9 (Aqerpres). — In apele sovietice ş\ daneze. nuare a fost adoptată ordinea de zi, rile prezidenţiale din Tanzania, la 23 septembrie.
La 9 octombrie a avut loc la La semnarea Documentelor au care cuprinde, probleme importante
Kremlin semnarea «cordului so- parlicipat Olto Kraq, primul mi nlo mişcării sindicale mondiale şi ale
vteto-danez cu privire la colabo nistru al Danemarcei, A. Kosl- consolidării unităţii acesleia, noile NEW YORK. mâlc — de <2,5 ori mai mult decît
rarea in domeniul cercetărilor Peste 30.000 de texfilişti se tipăresc în prezent în toate în
Ştiinţifice agricole si a acordului ghin, preşedintele Consiliului de sarcini care stau in fata orqamzaţii- Ministru) de exlerne a l .Italiei, treprinderile poliqratice din repu
cu privire la lucrările de salvare Minislri al U.R.S.S., si alte per Jor sindicale din ţările în curs de Amintore Fanfani. care prezidea- blică. Combinatul este înzestrat cu
Si ridicare la suprafaţă a navelor soane oficiale. dezvoltare, în lupla acestora pentru itelieni în grevă a ră lucrările sesiunii Adunării Ge- utilaje si maşipi moderne cons- ^
| nerale a O.N.U. l-a primit pe mi truite în U.R.S.S. s« R. D. Germană*
nistrul de externe al Olandei,
ROMA 9 (Agerpres). — ce reprezintă 25 la sulă din totalul CANBERRA.
Situaţia deosebit de grea ereală muncitorilor care lucrează in acea Joseph Luns. Ei au discuta: despre
S S b a t i a In industria de textile din Italia a stă ramură industrială. stadiul actual al preqălir'h reuni Aproximativ 4 000 de profesori
provocat izbucnirea unui nou val de Situaţia din industria textilă şi unii miniştrilor afacerilor exlerne de la 300 de scoli medii din sta
ai ţărilor Pieţei comune, care s*
d in In d o n e z ia greve In întreaga Iară. Astfel in a- problemele luplei muncilorilor lexti- va desfăşura la Bruxelles, la 25 tul Victoria au acclarat grevă, l.a
ehemirca Asociaţiei profesorilor.
ceste zile 30000 de Icxtilişti italieni
au declarat o grevă pe termen ne I ist i «ui fost analizate la întîlnirea si 26 cclombrie, si va fi prezida- In cinci oraşe ale acestui stat au
care a avut loc vineri între deputa
limitat. Potrivit datelor oficiale, in | tă de Fanfani. avut loc mitinguri.
DJAKARTA 9 (Aqerores). — uimălorii doi-trei ani vor li concp- ţii si senatorii comunişti Si dcleqa- LONDRA. Holăririle adoptate de qrevistl
Intr-o declaraţie făcută presei, dr. dialî din întreprinderile industriei lia lextiîislilor care au sosit la Ro In aceste mitinguri depăşesc ca
Subandrio, prim-vice-prim-ministru al textile 60-70.000 de muncitori, ceea ma din regiunile aliate în qrjvâ. I Greva docherilor din porturile drul revendicărilor economice o-
Indoneziei, a subliniat că presodinle- lvanmole si Bristol a intrat in bişnuite. Ei cer reorganizarea ime
le Sukarno a adresat un apel la uni cea de-a doua săptămină. Gre- diată si democratizarea tribunalu- i
tate pentru ca „forţele colonialiste, I * viştii revenoică majorarea şalarii- Iui de arbitrai al profesorilor care
neocolonialisle si imperialiste 6ă nu I lor. La mitingul care a fost orqa- acţionează in interesele cercuri- I
exploateze evenimentele de sâptămî- După. eşecuB fra ia ig v e lo i' | nizat vineri la Bristol, comitetul lor conducătoare. Pari icipantii la R
na trecută". Et a avertizai că „aceste a de qrevă a holărit continuarea qrevă au criticat. de asemenea.
forţe aşteaptă să începem să ne a n g lo -rh o d e s ie n e I grevei pînă la «satisfacerea oe că- Ministerul Educaţiei pcnlru alilu- '
luptăm între noi pentru a intra în I Lre patroni a revendicărilor lor. dinea indiferenlă. a acestuia lată
ţară". Subandrio a leamintit că pre de nevoile profesorilor.
şedintele Sukarno a cerut tuturor a- LONDRA 9 (Agerpres). — cării măsurii preconizate de guver VARŞOVIA.
colora preocupaţi dc criză „să creeze Guvernul brilanie consideră că si nul minorităţii albe de la Salisbury. PARIS.
o atmosferă calmă si să lase în sea tuaţia creată ca urmare a eşecului ne In comentariul său, agenţia France In apropiere de Sczeczin, R P. Cu 262 voturi pentru, 197 con
ma lui să găsească o soluţie politi gocierilor asupra Rhodesiei este „ex Prcsse precizează că dacă Ian Smilh Polonă, a început construirea pri tra (socialiştii, comuniştii, rarii- 1
că". trem de gravă". v.i proclama independenţa in mod mului combinat de îngrăşăminte calîi si M.R.P.) Adunarea Naţiona
Intr-o declaraţie radiodifuzată, mi Agenţia France Pressc subliniază unilateral, majoritatea ţărilor Corn- minerale complexe. Acest combi lă franceză a adoptat bugetul pe
nistrul informaţiilor, or. Ruslan Ab- că in cursul întrevederilor de vineri monwcaUhului. ca st alle numeroase nat va produce peste patru ani 300 «nul 1966.
dulgani. s>-a exprimat încrederea că, după-amiază, premierul britanic Harold tari ale O.N.U, sint holărite să a- mii tone dc îngrăşăminte, iar după Inccnind rie luni vor fi discuta
sub conducerea preşedintelui Sukar Wilson a amintit şefului guvernului plicc sancţiuni economice 6 ani. cînd va lucra cu întîeaqa te tn parlament diferitele capitol»
no. Indonezia va învinqe actuala cri rhodesian, lan Sinith, că in cazul u- întrebat de un ziarist dacă îsi va ta capacitate. r>! va produce 928 bugetare Sint aşteptate importan- 1
ză. El a adăuqat că tara trebuie să BOLIVIA. — In loto: — Femei, copii si alle rude ale minerilor gre nei proclamări ilegale a independen pune in aplicare intenţia sa. primul mii tone îngrăşăminte, 800 mii te dezbateri politice in leqălură f
inleleaqă că ncocolonialiştii, colo vişti s-au oprit pe un drum ducind spre Catavi. Casele ior au fost dis tei. guvernul britanic va fi nevoii ministru lan Smilh a declarat că tone acid sulfuric, 320 mii tone cu capitolele educaţiei naţionale si l
nialiştii şi imperialiştii vor folosi truse cind muncitorii s-au încaieră* cu forţele guvernamentale. să aplice sancţiuni economice Rho „Nu este imposibil ca Rhodesia să de acid fosforic, 44 mii tone de cheltuielilor militare.
desiei. Pe de altă parte se crede că
orice prilej pentru a o ataca. Naţiunile Unite vor interveni, de a- declare în mori unilateral indepen sulfat de amoniu s> o scrie de
Aqcnliilc de presă si postul de ra semenea, si Rhodesia ar putea fi i- denta sa". „Singura carte care ră- alte produse. BUDAPESTA.
dio Diakarta anunlă că, alit în Capi zolală. Guvernul britanic nu preco inîne guvernului rhodesian de jucat MONTEVIDEO. La 8 octombrie a părăsii
este o declaraţie de independenţă u-
tala Indoneziei, cit si în alte oraşa Conferinţa Organizaţiilor de eliberare nizează totuşi o intervenţie militară nilatcrală", se spune intr-un mesaj al Budapesta, indreptindu-se spre
din Iară au loc demonstraţii la care in Rhodesia in eventualitatea apli După măsurile excepţionale In patrie deleqalia Partidului Comu
parlicipă, printre alţii, şi reprezen său adresat naţiunii vineri seara. I stituite joi de quvernul uruqua- nist Francez în frunte cu Roland
tanţi ai partidului „maşuini" interzis naţională din coloniile portugheze africane van, împotriva mişcării revendi Leroy, membru supleant al Birou
de mai multă vreme in Indonezia. cative din tară, la Montevideo, lui Politic al CC. al PC.F., secre
Postul dp radio Djakarta a anunţa', scă holăririle sale cu privire la spri capitala ţării, situaţia continuă să tar a) CC al PC.F., care >a invi
DAR-ES SALAAM 9 (Aqerpres). —
că elcmcnle apartinind partioclor In capitala Tanzaniei au luat sfîr- jinirea mişcării de eliberare din An Declaraţia guvernului ghanez privind rămână încordată. Sindicatele taţia P M.S.U, a făcut o vizită in
„Nahdatul Ulama" şi „Masumi". s-au gola condusă de Roberlo Holden şi muncitorilor au organizat vineri R P. Ungară.
dedal la manifestări îndreptate îm $it lucrările celei dc-a doua confe să acorde ajutor şi sprijin mişcării
rinţe a Organizaţiilor de eliberare
potriva Partidului Comunist din In naţională din coloniile portugheze conduse de Agostmo Netlo. Se ştie problema Rhodesiei de sud
donezia. că subcomitetul O.U.A , care a exa
din Africa.
La şedinţa de închidere a luat cu- minat problema unificării celor două ACCRA 9 (Agerpres). — fl elaborată de toate parlidele poli S P O R T
vinlul M. Kamaliza, minislrul muncii orientări din mişcarea de eliberare Agenţia Ghana News a transmis tice din ţară, pe baza principiului fl
Si secretar general al Uniunii naţio din Angola, nu a ajuns la nici un vineri o declaraţie a guvernului gha „un om — un voi". Documentul men
„Pictorii împotriva nale a oamenilor muncii din Tanza rezultai ca urmare a poziţiei adop- nez în legătură cu problema Rhod- ţionează. în continuare, că actuala Astăzi se dispută jocurile eta de la ora 15 aspecte dc la toate
lalc de reprezentanţii mişcării con
siei de sud. In declaraţie se arată
nia, care a relevat succesele obţi
situaţie din Rhodesia de sud consli-
nute de forţele patriotice din aceste duse de Holden si îndeosebi a re că .^singurul stat rhodesian indepen Inie o ameninţare Ja adresa păcii şi pei a VUI-a a campionatului ca jocurile. Transmisia se va face
tegoriei A la fotbal.
rasismului “ teritorii împotriva colonialiştilor por fuzului acesluia de a renunţa la co dent pe care îl va recunoaşte Gha ră „o continuare a regimului rasist Pe stadionul „23 August” din pe programul 1.
tughezi. El a subliniat că apropiata laborarea sa cu autorităţile de Ja in tară — fie avînd statut de co
conlermlă la nivel înalt a O.IJ.A. Lcopoldville. na. va fi acela a cărui constilulie va lonie, fie ca slal independent — Capitală, cu începere de la ora In preliminariile campionatului
LONDRA 9 (Aqerpres). — de la Acera trebuie să examineze ar reprezenta un afront fală de popu 13,30 se vor desfăşura parlidele mondial de lolbal. sîmbătă s-au
Din initialiva orqanizaliei „Campa cu alentic problema situaţiei din co laţia africană şi este contrară prin Dinamo Bucureşti - Crişul O-
nia inlcrnalională pentru eliberarea loniile porlugheze s> a chemat lările cipiilor Cariei O.N.U. si principiilor radea şi Rapid - Dinamo Pi disputat trei tntîlniri. La Buda
deţinuţilor politici din Republica Sud- alricane să ia măsuri concrete pen ce trebuie să călăuzească Common- teşti. pesta. in joc retur, echipa R P. I
Alncană", fa Londra a lost deschisă tru a sprijini mişcările de eliberare Un interviu a! lui A denauer wealthul". Ungare a invins cu scorul de 3-2 5
o mare expoziţie internaţională, in- din aceste teritorii. Guvernul ghanez, se spune între In ţară au loc meciurile: Ştiin (1-1) echipa R.D. Germane, prin
lilulalâ „Pictorii împotriva rasismu Conlerinla a adoplat o rezoluţie altele, „consideră că guvernul bri ţa Cluj - C.S.M.S. laşi; Ştiinţa punctele marcate de Rakosi. No-
lui" Printre orqanizatorii aceslei ex generală, precum şi o serie de le- BONN 9 (Aqerpres). — Critici nd această politică, liderul tanic are datoria de a convoca ime Craiova - Steagul Roşu Braşov; vak şi Farkaş. Pentru oaspeţi a
poziţii se află cunoscuţi oameni de zotuţii privind fiecare colonie In Intr-un interviu publicat in numă Partidului crcslin-democrat cere o diat o conlcrinlă constituţională, la Farul Constanţa - Ştiinţa Timi înscris P. Ducke (2).
Sl'inlă, artă, scriitori $i militanţi pe parlc. Acesle documenle recoman rul de sîmbălă al revistei vesl-ger- nouă apropiere de Franţa subliniind care să participe toii liderii politici şoara; Petrolul Ploieşti - Steaua La Istambul echipa R.S. Ce
tărim obslcsc ca Renato Gutluso, Ju- dă unificarea tuluror forţelor înlr-un mane „Bi|d“, fostul cancelar şi pre- că „destinul R FC. va depinde de a- din Rhodesia de sud". In cazul unei Bucureşti; Siderurgistuî Calaţi - hoslovace a surclasat cu 6-0 (3 0)
lian Hucksloy. Jcan-Paul Sailre. Oli- singur Iront al luptătorilor pentru sedmlcle Partidului crcşlin-democral. legerea persoanei care va lua in mi- proclamări unilaterale a indepen U.T. Arad. echipa Turciei, iar la Paris. Fran
ver Tambo, John Berqer. Veniturile libertale, coordonarea acţiunilor mi Konrad Adenauer, a declarat că po na sa politica externă a tării". „Re dentei de către guvernul lui Smith, In cadrul emisiunii „Sport şi ţa a întrecut cu 1-0 (0-0) echipa
obţinute nin vizitarea expoziţiei si litare împotriva colonialiştilor portu litica promovată de ministrul aface laţiile cu Franţa au o importantă vi Ghana se opune categoric recunoaş muzică” posturile noastre de ra
din vînzarea tablourilor expuse vor ghezi. Conferinţa a adoptat, de ase rilor externe Schroder fată de Fran terii acestui guvern de către orice Iugoslaviei. Unicul punct a lost
M folosite pentru ajutorarea victime menea, hotărirea de a cere Orqani- ţa pune R F.G. Intr-o situaţie de izo tală" pentru Germania occidentală, a organizaţie internaţională, inclusiv dio vor transmite cu începere marcat de Gondet in minutul 77.
lor regimului rasisl din R.S.A. ziţiei Unităţii Africane să revizuia lare pe continentul european. subliniat el. Commonweallhul.
Redac|la «1 administraţia ziarului str. Dr. Petru Groza or. 25, telefon 15 88, 12 75, 15 85, 12 11. Taxa plătită in numerar conform aprobării Direcţiei Generale P.T.T.R, — nr. 263.328 din 6 noiembrie 1049. — Tiparul, întreprinderea poligrafică Hunedoara-Deva. 40.065