Page 36 - 1965-10

I Biblioteca Centrală
Regională PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI VĂI

Hiirif-rlnflr«-DevQ ÎNAPOIEREA DIN FRANŢA
PAGINA 2
A DELEGAŢIEI C. C. AL P. C. R.

Luni la amiază s-a înapoiat în La sosire, pe aeroportul Bănea-
Capitală, venind de la Paris, de­ sa, membrii delegaţiei au fosl în-
legaţia Comitetului Central al tîmpinaţi de tovarăşii Florian Dă-
Partidului Comunist Român con­ nălache, Mihai Dalca, Virgil Tro-
dusă de tovarăşul Alexandru Drâ- fin, de membri ai C.C. al P.C.R,,
ghici. membru al Comitetului Exe­ de activişti de partid.
cutiv şi al Prezidiului Permanent ☆
al C. C. al P. C. R., secretar La plecarea din Paris, delegaţia
al C. C. al P. C. R., care, la invita­ C. C. al P.C.R. a fost salutată de
ţia Comitetului Central al Parti­ tovarăşii Raymond Guyot, mem­
ORGiH AL COMITETULUI REGIONAL HUNEDOARA AL P CD. SI AL STATULUI POPULA# REGIONAL J î dului Comunist Francez a făcut o bru al Biroului Politic al C.C. al
vizi-tă în Franţa. Din delegaţie au
P. C. Francez, Gaston Pilssonnier,
făcut parle tovarăşii Maxim Ber- membru supleant al Biroului Po­
ghianu, membru supleant al Co­ litic, secretar al C. C. al P C.
mitetului Executiv al CC al P.C.R., Francez. Lucien Mathoy, membru
ANUL XVII. NR. 3354 MARJI 12 OCTOMBRIE 1965 4 pagini, 25 bani prim-secretar al Comitetului re­ al C C. al P. C. Francez.
gional Cluj al P.C.R , Dumitru Po- Erau, de asemenea, de fală V.
pescu, membru al C.C. a) P.C.R., Dimilriu, ambasadorul Republicii
redactor-şef al ziarului Scînteia, Socialiste România, si membri ai
Pe graficţd lucrărilor^ de investiţii Ion lliescu, membru supleant al ambasadei, precum şi Valentin
C.C. al P.C.R., şef de secţie la C.C. Lipatti, delegatul permanent al
al P.C.R., Andrei Ştefan, şef ad­
junct de secţie la C. C. al P.C.R., Republicii Socialiste România la
ÎN INDUSTRIA EXTRACTIVĂ şi Nicu Bujor, activist la C. C. al (Agerpres)
U.N.E.S.C.O.
P. C. iR.

S ă s c u rtă m Plecarea unei delegaţii a Marii
MINUSUL POATE FI RECUPERAT
d r u m u l r e c o lte i \ în R. P. Mongolă
t al Sfatului popular regional Bucu­
Exploatările miniere din reqiunei majoritatea cazurilor. în greutăţile pe ►L. Luni dimineaţa a părăsit Capita­
noastră au devenit adevărate şantie­ care le provoacă în transportul pe s p re h a m b a r e ! mm T~* t « * + * * * y * k ^ la, plecînd spre Ulan Balor, o de­ reşti, foan Ichim, secretar al Co­
mitetului regional Bacău al P.C.R,,
re. unde se desfăşoară o muncă sus- verticală si orizontală, în slaba apro­ ; v * c v > / / ^ legaţie a Marii Adunări Naţionale
tino.^ penLru modernizarea minelor vizionare a locurilor de muncă cu ma­ , De cileva zile. paralel cu pregătirile penlru încheierea a Republicii Socialiste România, prof. univ. Tudor Ionescu, mem­
existente, deschiderea de noi mine si teriale si vaqonete. campaniei de insămîntări, pe ogoarele unităţilor agri- care, la Invitaţia Marelui Hural bru în Comisia de politică exter­
punerea in valoare a noi rezerve de Răspunderea pentru nerealizarea cole socialiste din regiune a început o nouă şi impor­ A r i 1 . m i* Popular al R. P. Mongole, va face nă a Marii Adunări Naţionale, di­
o vizită în R. P. Mongolă,
rectorul Institutului de cercetări
cărbuni, minereuri leroase si nefe­ inlcaralâ a lucrărilor planificate revi- tantă acţiune; siriusul recoltei de porumb. Primele zi­ Din delegaţie fac parle deputaţii alimentare, Constantin- 2aharia,
roase. La Lonea si Aninoasa-sud sini ' ne si şantierului din Teliuc a) Trustu* Kovaks Gyorgy, vicepreşedinte al profesor la Şcoala medie din Vas­
în curs dc execuţie lucrări rie cen­ lui dc construcţii moniai-minier care le de cules au adus după sine şi primele succese. Ast­ lui, Ion Negoiţâ, membru al Co­
tralizare si sistematizare, se constru­ Si-a asumat răspunderea executării lu­ fel, numai în gospodăriile agricole de stat recolta a fost Marii Adunări Naţionale, condu­ misiei penlru agricultură şi silvi­
iesc noi puţuri de extracţie si noi q.i- crărilor. de construcţie de ,1a putui strînsă de pe aproape 30 la sută din suprafaţa ocupată cătorul delegaţiei, Vasile Maleescu, cultură a M. A. N., preşedintele
leriî, la Dilia, Paroseni. Teliuc-esl. central Hirnic si a decantorului de cu porumb. Cu rezultate bune a început să se mun­ preşedintele Comisiei pentru a- cooperativei agricole de produc­
Ghelar-est si Ţebea-Mesteacăn sini în steril Rovina. La aceste lucrări rit­ cească, in această direcţie, $i în cooperativele agricole dc gricultură si silvicultură a M.A.N., ţie „11 Iunie" — Pechea, regiunea
curs de execuţie lucrări de deschide­ mul de execuţie cu lotul necorcspun- producţie. Aici. porumbul a fost recoltat de. pe mai bi­ preşedintele Comitetului executiv Galaţi, Erou al Muncii Socialiste.
re a noi mine si cimpuri miniere. Im­ zălor a dus la neincadrarea în qra- ne de 6.000 hectare. In ceea ce priveşte procentele rea­
portante lucrări de investiţii se exe­ ficul iniţial dc execuţie si chiar în lizărilor trebuie spus câ ele sînt apropiate în majorita­
cută si în celelalte exploatări din re- termenul propus de conducerea şan­ tea raioanelor.
qiune pentru modernizarea minelor si tierului oin Teliuc. PLECAREA PREŞEDINTELUI
punerea în valoare a noi rezerve de Acelaşi şantier si-a asumat obliqa- Realizările dobindite pină acum constituie, fără în­
minereuri, pentru îmbunătăţirea con- tia executării lucrărilor de suprafaţă doială. un succes. Există insă rezerve, care, folosite la
oitiilor de munca în subteran. de la mina Tebea-Mesteacân, precum maximum, pot duce la impulsionarea recoltatului. Ne
De realizarea la timp a lucrărilor si a celor de amenaiare a noului se­ referim- la laptul că, în unele părţi, organizarea muncii REPUBLICII INDIA
de investiţii aferente acestui an de­ diu al întreprinderii. Toate lucrările şi mobilizarea ţăranilor cooperatori la lucru Jasă încă
pinde în bună măsură realizarea sar­ au prevăzute termenele scadente, ac­ de dorit. In această direcţie trebuie să folosim în primul
cinilor pe care cel de-al IX-lea Con­ ceptate de constructor, în lunile no­ rînd, asa cum se cere, timpul care este loarte prielnic
gres al partidului le pune în fala in­ iembrie si decembrie ale acestui an. recoltatului. Astfel, în dimineţile cu rouă, pe alocuri si DR. SARVEPALLI RADHAKRISHNAN
dustriei extractive din rcqiunea noas­ dar ţoale sînt întirziatc. Ba mai mult,
tră în viitorii ani ai cincinalului. Bi­ unele lucrări nici n-au fost atacate, cu brumă, se pot tăia cocenii şi elibera terenul. Acelaşi Duminică dimineaţa a părăsit te al Consiliului de Miniştri. Gri-
lanţul primelor 9 luni de activitate iar )a celelalte lucrul se desfăşoară lucru se poale face si seara lîrziu râmînînd .ca recolta­ Bucurestiul preşedintele Republicii gore Geamânu, secretarul Consi­
desfăşurată pe şantierele lucrărilor de intr-un ritm cu totul nesatisfăcător., tul propriu-zis să se execute în timpul zilei. O mare aten­ India, dr. Sarvepalli Radhakrish- liului oe Stat, Georqe Macovescu.
investiţii miniere arată însă rămineri Aici au fost trimise utilaje care se ţie este necesar să se acorde apoi organizării transpor­ nan, care a vizitat ţara noastră în adjunct al ministrului afacerilor
în urmă fată de qraficele unor obiec­ defeotează dos. nu există o bună or­ tului recoltei din cimp precum şi depozitării acesteia. In calitate de oaspete al preşedinte­ externe, de conducători de insti­
tive importante aliate în curs de e- qanizare a transportului. acest scop vor trebui folosite cu maximum de randa­ lui Consiliului de Stat al Republi­ tuţii centrale, generali şi ofiţeri
xecuţie. Dacă la obiectivele mari ce O Darie a lucrărilor de investiţii a- ment alit utilajele proprii cît şi mijloacele mecanizate cii Socialiste România, Chivu superiori. i | <
se execută la Lonea si Aninoasa-sud, ferenle acestui an au fost încredinlu- puse la dispoziţie de către S.M.T. Experienţa anilor tre­ Stoica.
luna septembrie a fost marcată de l»î spre execuţie Întreprinderii de ex­ cuţi a dovedit cit de avantajos este procedeul însilo- înaltul oaspete a fost condus la Pe aeroportul Băneasa se aflau
impulsionarea lucrărilor de construc- plorări miniere Hunedoara. Această zării cocenilor imediat după strinsul stiuletilor. Această plecare de Chivu Stoica, preşedin­ K. R. F. Khilnani, ambasadorul
Indiei, si alţi şefi de misiuni di­
tii-montai, lucrările ce cădeau în com­ întreprindere execută deschiderea tele Consiliului de Stat, Ion Gheor- plomatice acreditaţi Ia Bucureşti.
petenţa exploatărilor sînt rămase în noilor cîmpuri miniere Teliuc-est si acţiune este necesar să stea si acum in atenţia conduce­ ghe Maurer, preşedintele Consiliu­ Preşedintele Consiliului de Stat
urma qraficelor. La Aninoasa, Lupeni, Ghelar-est. construcţiile miniere afe­ rilor unităţilor agricole, în care scop să fie folosite lui de Miniştri, Ştefan Voitec,
Urieani $i Dilia ritmul ue lucru a fost rente precum si prospectarea si cer­ alit tocătoarele proprii cil $i combinele pentru siloz. De preşedintele Marii Adunări Naţio­ al Republicii Socialiste România
necorespunzător. Numai la Lupeni ră- cetarea unor noi zăcăminte în Teqin- asemenea, este necesar ca imediat după eliberarea tere­ a rostit un cuvint de rămas bun.
mînerea în urmă a lucrărilor de să­ no* noastră. La sfirsitul a 9 luni de nului, să se treacă cu toate forţele la executarea arătu­ nale, Constanţa Crăciun, vicepre­ A răspuns preşedintele Indiei.
pare a noi qalerii este de peste 809 activitate însă. întreprinderea nu $i-n rilor de toamnă. Trebuie ca si la această lucrare munca şedinte al Consiliului de Stat,
m. La Paroseni. unde lucrările se a- realizat sarcinile decît la foraie. râ- mecanizatorilor să fie organizată în schimburi prelun­ Gheorghc Rădulcscu, vicepreşedin­ (Agerpres)
flă întîrziale fală de olanul perioa­ mînînd deficitară la constrnclii-mon- gite iar tractoarele să fie folosite la întreaga lor capa­
dei, s-a lucrat ânir-un ritm nesalis(ă-i taie,si lucrări aeoloqice. Aceste ne- citate. Buna reuşită a campaniei de recoltare a porum­
călor recuperindu-se doar o mică realizări atraa după sine râmînerea bului, trebuie să stea mai mult si în atenţia organiza­ COMUNICAT COMUN
parte din minusul inreqistral de la, în urrţiăj.a o sexie de alte lucrări cc
Începutul anului. Aceste lucrări se -,i'u pot fi atacate, conform qraficelor ţiilor de partid care au datoria să îndrume si să ajute
află. în marea'lor majoritate la «u-.‘ etn execuţie' $i, m Ultimă instanţă, duc consiliile de conducere în organizarea mai judicioasă La culesul porumbului in cooperativa agricola de
prafată, fiind lucrări de amenajare. In la depăşirea termenului dc punere în a muncii. producţie din Brănişcâ, raionul Ilia. cu privire la vizita în Republica Socialistă România
situaţie asemănătoare se află mina funcţiune.
Dilia. Aici, dacă' la lucrările miniere, "'- Pentru cxecirtrfr?a- lucrărilor' de in­ OAMENI Al MUNCII DE PE a Exce'enţii Sale dr: Sarvepalli Radhakrishnan
rezultatele'lunii septembrie întrec me­ vestiţii. penlru crearea dc noi capaci­
dia realizărilor pe primele nouă luni, tăţi de Droductie în industria extrac­ OGOARE, FOLOSIJI DIN PLIN Sub nivelul posibilităţilor preşedintele Republicii India
la lucrările de suprafaţă s-a muncii tivă a reqiunii noastre, statul a alo­ MIJLOACELE TEHNICE - MATE-
defectuos, cu toate că au fost cieaîe cat importante sume de ^>an<. Aceste Ca răspuns la vizita efectuată în pectării independentei şi suvera­
condiţii penlru (recuperarea restante­ lucrări creează baza materială a pro­ RIALE PENTRU A SCURTA DRU- In cooperativele agricole din ra­ porţia de realizare a acestei lu­ India de către conducătorii de stat nităţii naţionale, egalităţii în drep­
lor. ducţiei viitorilor ani ai cincinalului. ionul Orăştie $i în cele de pe ra­ crări este de numai 83,5 la sută. români, Excelenţa sa dr. Sarvepalli turi, neamestecului în treburile in­
Este adevărat câ tovarăşii din con- De aceea, este necesar ca lucrărib MUL RECOLTEI DE PORUMB za oraşului regional Hunedoara , Din situaţia de mai sus’se pca­ Radhakrishnan, preşedintele Repu­ terne şi avantajului reciproc. Dez­
ouccrea Combinatului carbonifer Va­ dr> inveslitii să fip realizate integral SPRE HAMBARE I cultura cartofului ocupă 511 şi le-trage concluzia-câ nu în toate blicii India, a făcut o vizită in voltarea relaţiilor bilaterale şi-a
lea Jiului au luat unele măsuri pen­ si la termenele stabilite. Tespectiv 214 hectare. Dar, cu - unităţile sini folosite, aşa cum se Republica Socialistă România în­ găsit expresia în creşterea schim­
toate că timpul este înaintat, strîn-
cuvine, forţele şi mijloacele exis­
lru qrăbirca ritmului dc execuţie a sul acestei recolte se desfăşoară tente. Ne referim în primul rind tre 7 şi 10 octombrie 1965, ca burilor comerciale, a colaborării
lucrărilor dc investiţii, dar n-au ma­ sub nivelul posibilităţilor. Astfel, oaspete al preşedintelui Consiliu­ culturale şi 'tehnico-stiinţifice, spre
nifestat suficientă exiqentă fată do pe raza oraşului regional Hune­ la maşinile de recoltat carldfr care, lui de Stat al Republicii Socialiste folosul ambelor popoare.
executarea lor. In loc să ceară şan­ doara, cartofii au fost recoltaţi in multe părţi, stau - nefolosile sau România, Chivu Stoica. Preşedintele Radhakrishnan a
sînt defecte. Impulsionarea aces­
tierului din Petroşani al Trustului rie tei lucrări se cere cu atît mai In timpul şederii în România, exprimat in mod deosebit recuno­
construcţii montai — miner in cali­ de pe numai 159 hectare ceea ce mult cu cît pe unele suprafeţe preşedintele Republicii India a vi­ ştinţa Indiei faţă de România pen­
reprezintă abia 74,2 la sută din su­
tate de beneficiar respectarea întoc­ prafaţă, iar in cooperativele a- ocupate cu cartofi trebuie să se zitat instituţii culturale, monu­ tru ajutorul valoros acordat In do­
mai a qraficelor de execuţie a lu­ gricole din raionul Orăştie pro­ facă însâmînţâri de toamnă. mente istorice $i cartiere de locuit meniul industriei petrolifere.
Cei doi preşedinţi au fost de a-
crărilor de suprafaţă de la Dilia si din Bucureşti, fiind întîmpinat pre­ cord că există posibilităţi penlru
tutindeni cu cordialitate. El a fost
Paroseni, conducerea combinatului a foarte impresionat de realizările
permis tărăqânarea lor si a acceptat însi obţinute de poporul român de la lărgirea sferei colaborării reciproc
noi 'termene de execuţie. Conducerea avantajoase între Republica Socia­
şantierului n-a fost suficient trasă la ultima sa vizită efectuată cu nouă listă România şi Republica India,
ani în urmă.
Preşedintele Republicii India a
răspundere pentru slaba orqaniz.are a Cu prilejul vizitei, dr. Sarvepalli explicat preşedintelui Consiliului
muncii, pentru felul defectuos în care Radhakrishnan, preşedintele Re- de Stal al Republicii Socialiste
se munceşte oe cele două şantiere. La gospodăria agricolă dt> stat recoltei din1 cîmp în pătule este publicii India, a avut convorbiri România punctul de vedere al gu­
Lipsa de cooperare strînsă intre be­ din Petreşti. ca de altfel pe în­ bine organizat astfel că pină acum prieteneşti şi deschise cu Chivu vernului indian asupra cauzelor si
neficiar si constructor s-a concretizat treg cuprinsul regiunii, în aceste nu am avut nici o restantă de po­ Stoica, preşedintele Consiliului de evoluţiei care au dus la recentul
•\ fl cele din urmă în nerealizaroa pla­ zile se munceşte de zor la re­ rumb cules de pe o zi pe alta. Stat al Republicii Socialiste Ro­ conflict dintre India si Pakistan.
nului lucrărilor oe investiţii pe pri­ coltatul porumbului de pe cele Menţionez că de două zile uni­ mânia, asupra unor probleme de Subliniind necesitatea îmbunată-
mele 9 luni ale anului. 600 hectare. Semnalul culesului a tatea noastră a fost dotată şi cu interes comun pentru cele două tirii situaţiei internaţionale, pre­
Rămineri în urmă fată de plan au fost dat mai înlîi dc către mun-. 8 combine penlru recoltatul po­ ţări. şedintele Consiliului de Stal al
înrenif-trat si unele exploatări minie­ citorii din brigada Vinţişoara, ur­ rumbului. Faptul că numai cu o La convorbiri au participat ; Republicii Socialiste România si
re din cadrul Trustului minier Deva. maţi de cei din Vingard, iar apoi singură combină şe strînge zilnic — din partea română : Constan­ preşedintele Republicii India au
La Exploatarea minieră Certei pla­ de colectivul brigăzii din Cilnic. recolta de pe 4-5 hectare ne dă ţa Crăciun, vicepreşedinte al Con­ fost de acord că toate statele tre­
nul este realizat doar la unele lucrări Buna organizare a muncii a făcut garanţia câ în decurs de cîteva siliului de Stat, George Gcamănu, buie să depună noi eforturi pentru
care prezintă urqentă, celelalte fiind ca pină ieri, în această unitate, zile putem încheia această acţiu­ secretarul Consiliului de Stal, întărirea şi consolidarea păcii, pe
mult rămase în urmă sau întrerupte. recolta de porumb să fie strînsă ne. In urma combinelor si a e- George Macovescu, adjunct al mi­ baza respectării dreptului popoare­
Asemănător stau lucrurile si la Ex­ de pe aproape 280 hectare din chipolor de lucrători care recol­ nistrului afacerilor externe, acad. lor de a trăi liber în conformitate
ploatarea minieră Muncelul Mic unde care numai la brigada Vinţişoara tează manual, un număr de trei Cristofor Simionescu. membru al cu sistemul lor politic, economic si
s a lucrat doar la un sinqur obiectiv: de pe 119 hectare, O menţiune combine lucrează la tocatul coce­ Consiliului de Stat, si Aurel Arrie- social.
adîneirea pulului de extracţie. La ori­ deosebită penlru muncitorii de la nilor pentru siloz iar cu tractoa­ leanu. ambasadorul Republicii So­ Cei doi preşedinţi şi-au expri­
zontul — 40 m. însă. lucrările de re­ brigada din Vingard care în cursul rele se execută arături. cialiste România in India. mat convingerea câ vizita în Ro­
profilare. dc deschidere si proqălire zilei de ieri au terminat recolta­ ing. AVRAM VINTILA. — din partea indiană : A. M. mânia a Excelentei Sale dr.
n-au fost atacate do$i conducerea ex­ tul. In toate brigăzile transportul directorul G.A.S. Petreşti Thomas, ministru de stat, K.R.F. Sa/vepalli Radhakrishnan va con­
ploatării ştie că acest orizont trebuie Khilnani, ambasadorul Indiei în tribui la întărirea şi lărgirea re­
V 'între în Droductie la înceoutul a- Republica Socialistă România, laţiilor între Republica Socialistă
1066. Acesla fiind stadiul ce e- Y, D, Gundcvia, secretarul pre­ România si Republica India, în in­
xeculie a lucrărilor este puţin proba­ şedintelui Republicii India, si dr. teresul ambelor popoare si al
bil că Ia data stabilită prin plan, ŞTIRI ■ INFORMAŢII ■ ŞTIRI ■ INFORMA S. Gopal. director al Direcţiei Is­ cauzei păcii în lume.
orizontul — 40 m. va produce. torice din Ministerul Afacerilor Preşedintele Radhakrishnan a
Conducerea Trustului minier Deva Combine pentru lei. După concurs, formaţia instru­ Externe. exprimat înalta sa apreciere fată
n-a luat la limD măsurile cuvenite mentală şi soliştii vocali ai clubului Preşedintele Consiliului de Slal de primirea caldă făcută lui si
penlru ca lucrările miniere si de con­ al Republicii Socialiste România şi suitei sale în Republica Socialistă
strucţii montai să fie realizalc. Ea a recoltat porumb au interpretat pentru spectatori mai preşedintele Republicii India au România si a adresat preşedinte­
acceptai motivările si justificările ex­ multe cîntece. (IOJA ALEXANDRII constatat cu satisfacţie că în lui Consiliului de Stat, Chivu
ploatărilor pentru nerealizarea planu­ — corespondent). cursul ultimilor ani relaţiile de Stoica, invitaţia de a vizita India.
lui si n-a tras la răspundere condu­ Gospodăriile agricole de stat din prietenie si colaborare dintre Ro­ Invitaţia a fost acceptată cu plă­
cerile tehnice pentru neindcplinirea reqiunea noastră au fost dotate în mânia şi India s-au dezvoltat fa­ cere.
sarcinilor ce lc-au revenit. Rezultatul? ultimul timp cu noi utilaje mecani­ Aparat în vederea vorabil, pe baza principiilor res­ Bucureşti. 9 octombrie 1965
Pe total lucrări de inveslitii olanul zate care să uşureze munca oameni­
perioadei a fost îndeplinit în propor­ lor. Ieri, spre exemplu. G.A.S. au
ţie dc numai 64.4 la sută. din care. primii 40 combine pentru recoltat determinării rapide
la construcţii montai doar 38,0 la sută. porumb — lipul C.T, 2 R — însoţii»;
In acest an si Întreprinderea minie­ rie 12 dopânuşătoare. Asemenea com­ a elementelor din oteluri
ră Barzi a avut de executat un vo­
lum mare ue lucrări de inveslitii. Pînâ bine lucrează pentru prima dată pe
la sfirsitul anului trebuie dus în func­ oqoarele reqiunii. Intr-o singură zi, Secţia laborator dc la C.S. Hune­
ţiune pulul central de extracţie Hîr- o combină de tipul amintit recoltează doara a (ost dotată recent cu un a-
nic; sînt în curs de execuţie lucrări porumbul de pe 4 5 hectare. parat modern pentru deterininarc-i
de adincire a unor outuri auxiliare; rapidă o analizei chimice a oteluri­
se construiesc aalorii de circuit si le- lor. „Cuoniovacul" — asa este de­
qăturâ între nuturi si altele. Pe lîn- Concurs numit noul aparat — determină a-
nă aceste lucrări de conslructii-mon- naliza cantitativă a componenţilor o-
taî, la Barza trebuie să se execute telului prin metoda spectrografică.
un volum important dc lucrări qeo- „Cine ştie, cîştigâ" ‘ Utilizarea lui are o serie de avanta­
loqice pentru cercetarea si nuncrea je. Iu primul rind rezultatele pe care
In valoare a noi zăcăminte. Executa­ le dă sînt foarte rapide si de mare
rea acestor lucrări cerea o muncă La clubul „Cooperatorul" din Deva precizie; cu el sc pot determina si­
susţinută incâ dc Ia începutul anului, s-a orqanizat, de către conducerea multan circa 15 elemente din compo­
o planificare $i o orqanizare minuţi­ clubului, orqanizaţia U.T.C. si comi­ ziţia otelului.
oasă a lucrului, pentru c.a ele să sia culturală de la cooperativa meş­ Utilizarea „cuontovacului" dă po­
poată fi puse la termen în lunctiune. teşugărească „Solidaritatea", un con­ sibilitatea să se intervină la timp in
Cu toate că s-a cunoscut importanta curs „Cine ştie, cîstiqă" avînd ci procesul de elaborare a oţelului pen­
lor deosebită pentru producţia viitoa­ temă viaţa şi opera lui Gh, Topir- tru a se obţine o producţie de calitate
re. conducerea întreprinderii a permis ceanu. La concuîs s-au prezentat pa­ cît mai bună. Acest aparat are uti­
conducerilor sectoarelor si rămină în tru tineri. Primele locuri au fost o- lizări multilaterale. El poate fi fo­
urmă cu lucrările de investiţii, lună cupalc de Cri$an Mircea $i Cotişel losit la analiza malalelor feroase şi
de lună. Slaba preocupare a condu­ Silviu. Concurenţilor, în ordinea lo­ neferoase, la minereuri şi zguri, la
cerii întreprinderii faţă de realizarea curilor ocupate, li s-au înmînat pre­ determinarea probelor geologice şi
lucrăjilor de investiţii se concreti­
zează în râmînerea lor în urmă, în Din noul peisaj industrial al Zlalnei mii în obiecte, în valoare de 400 de mineralografice etc. Vedere parţială a preparaţiei de U Coroieşti.