Page 38 - 1965-10

PAGINA 3
DRUMUL SOCIALISMULUI 3354

partid, birourile lor, în această di­
BATIVITÂTE, cursul anului problemele ridicate cu Materialele de
recţie. Aceasta şi pentru că, in tot
prilejul dileritelor analize în cons­
fătuirile de producţie nu şbau găsit
colae Lunga, Ştefan Vodă din secto­ construcţii
rezolvarea. Tovarăşii Ion Pascu, Ni-
NU IMPACARE CU LIPSURILE rul montaj. Nioolae .Miercureanu,
loan Mara, Nicula Stan, Vasile Bo-
tezan din sectorul uzinare arătau că şi gospodărirea
propunerile făcute de muncitori şi
Secţia ele maşîni-uneke de ia 'U.M. zentate aveau lin caracter general, şi preţuirea cuvenite. Muncitorilor li- discuţiile privind probleme importan­
Cuqir are cea mai mare pondere nu se spunea lucrurilor pe nume, iar neri nu li se asigură sculele nece­ te ale muncii ce se poartă in cons­
Sn planul de producţie al uzinei. De în final nu se elaborau măsuri poli­ sare cu care să lucreze, maşini şi ma­ fătuirile dc Droducţie nu sînt luate lor
aoeea aici lucrează un însemnat nu­ tice şi organizatorice care să ducă la teriale. Sini cazuri cînd 2-3 zile ou în seamă. Ele rămin consemnate în.
măr «de -intinoiiVani şl -cadre Lehnico-ip- ieşirea din impas. O iniţiali vă bună a primesc nimic de lucru. Meseriaşii procesele verbale. Dacă problemele
qinnreşti. (Ei «l<ut chemaţi sâ asigure [ost efectuarea unor analize comune mai vîrslnici îşi fac „rost" de loale ridicate în lot cursul anului, propu­
înzeslirar-ea altor ramuri ale economi­ asupra desfăşurării în bune condili- cele necesare — scule şi materiale, nerile făcute, erau rezolvate, nu era Pe şantiere, materialele fac o per­
ei naţionale ou maşini-unelle de uni a procesului de producţie. Rău la sectorul montaj lăcătuşii Merba-n, nevoie să le mai ridice In adunarea manentă deplasare către punctele de
Înaltă lulinicitate şi de mare randa- este insă faptul că ele erau organi­ Puican. Dcac şi alţii obişnuiesc să ae oe alegeri. Aceasta denotă că orga­ lucru. In parcursul lor intervine un
' \ent. Gum s-au achitat constructorii zate la sfîrşilul trimestrului cînd e- aprovizioneze cu mai multe axe pen­ nizaţiile de partid nu au controlat în­ Lucru esenţial: calităţile de buni sau
V masini-unelte din Cuqir în acest rau puse în fata unui fapt împlinit. tru a monta cît mai multe maşini. deaproape conducerile tehnico-admi- slabi gospodari ale constructorilor cc
Ain de sarcinile oe le reveneau ? La £ra mult mai bine dacă aceste adu­ Celor tineri nu li se dau axe oiri nislrative în oe măsură fin seama şi se folosesc de ele. Pentru prezentul
această d-ntreibar-e trebuia să se dea nări comune s-ar fi ţinut înainte de pentru o maşină şi ca atare stau. Cum înfăptuiesc propunerile făcute în articol ne-au interesat îndeosebi a-
lin rfisouns amplu dn adunările de începerea fiecărui trimestru şi s-or poate fi calificată această atitudine consfătuirile de producţie. ‘Un slab ceste calităU ale constructorilor de
dare de seamă şi alegeri care au a- fi elaborai planuri concrete dc ma­ străină concepţiei noastre? control s-a exercitat asupra felului pe şantierele nr. 1 Ş» *4, din cadrul
vut -loc acum ciţeva aile în cele suri care să ducă la lichidarea lip­ Se cere cu mullă tărie organizaţi­ cum a fost organizată şi s-a desfă­ I.C.S. Hunedoara.
două sectoare ale secţiei: uz in are şi surilor sl îndeplinirea ritmică a sar- ilor de partid din sectoarele uzinare şurat întrecerea socialistă, cum se O primă vizătâ la Ciuperca. In
montaj. cimlor de producţie. şi monrtaj să întărească munca de e- îndeplinesc angajamentele luate. imediata ei apropiere se execută
Secţia masini-unelte a U.M. Cuqir
Bilanţul activităţii ;pe cele 8 luni Organizaţiile de partid nu au tras ducaţie în rindul masei de munci­ arc în dotarea sa maşini si utilaje oe două rezervoare de apă -cu o capaci­ FABRICA DE CIMENT $11 VASi „TEM ELIA"
ale anului a iost nesatistăcâtor. Ast­ la xăspunoere cu toată hotărîrea con­ tori, a răspunderii personale fată de un înalt nivel tehnic. Aici lucrează tate de 5.000 m.c. Mărturisim că
fel. la maşina de Irezat universală ducerile tehnico-administrative, pe soarta producţiei, să ceară fiecărui muncitori, maiştri şi inqineri cu mul­ oamenii de aici fac o bună Impresie,
nu s-au realizat l'Q4 ibucăţi, iar la ma­ tă experienţă şi cu boqate cunoştin­ pot fi luaţi drept model. Curăţenia, B R A Ş O V
şina de rectificat plan 57 .de bucăţi. ţe profesionale, care au dovedit da stivuirea corectă şi diferenţiată a ma­
Din aceaslă cauză, planul ,producţiei Adunări de dare de seamă şi alegeri multe ori că ştiu să învingă qreu- terialelor la locuri accesibile, a de­
marfă a fost realizat numai in pro­ tătile. să producă maşini-unelt-e care venit literă de lege alM pentru mais­ Strada Carpa ţilor nr. 24 telefi Dn nr. «4480,
trul Nolicâ Mareş, cît şi pentru du3.- |
porţie dc 79;9 la sută. Aceste rezul­ să se bucure do apreciere în tară şi
tate nu sînt de natură să multumeas- în organizaţiile de bază ale P.C.R. peste hotare. Este de datoria comi­ qherii lui Hapkorn loan, lierari-beto-
’că colectivul de muncă al secţiei ma- tetului de partid şi a conducerii u- nişlii lui loan Oprea şi muncitorii j produce şi 1 livrează pe bază t le re p a rtiţii:
s$Mi-uoelte. De ce s-a .ajuns in aceas­ zinei să-şi îndrepte atenţia spre a- din brigada lui Vasile Retcqan.
ta situaţie ? ceaslă secţie importantă. Mai mult De la Ciuperca am coborî! printre
Trebuie să arătăm că dările de sea­ comuniştii care au funcţii de con­ comunist ca la locul său de munca sprijin ca pînă acum trebuie să pri­ blocurile de locuinţe ce se constru­ — ciînenturi hidrote hnice
mă prezentate la adunările de ale­ ducere in cadrul sectoarelor — maiş­ să manifeste exigentă şi combativi- mească organizaţiile de partid, sin­ iesc în Hunedoara. Si aici am întâlnit
geri în organizaţiile de bază P.C R. tri, ingineri, tehnicieni — pentru ne- 1ate fală de lipsurile pe care le cons­ dicat si U.T.C. precum si conducerile locuri oe muncă curate, bine gospo­ — citnent metalurgic
uzinare şi montaj nu au răspuns la asiqurar.ea condiţiilor optime dc lu­ tată şi să ia măsuri de îmbunătă­ lehnico-adminislrallvc în organizarea dărite. Destul de multe la numă«r.
aceaslă întrebare. Ele s-au mărginit cru ftecăr.ui muncilor. Despre ce ţire a situaţiei. şi desfăşurarea muncii polilico-eriu- Le-am remarcat pe cele unde acti­ — var de construcţii
să fotografieze situaţia existentă Iară este vccba ? In primul rînd, cauza cative în scopul întăririi disciplinei şi vează oamenii din echipele conduse
a arăta ce s-a făcui $i trebuia să se principală a ncrealizării sarcinilor de Sâ ţinem seamă a răspunderii personale faţă de soar­ de Andrei Weber, zidar. Constantin — imjzaic de calcar
facă pentru mobilizarea tutuor Xor- plan, la sectorul de uzinare — sec­ ta Droductiei. jpăsârelu, mozaicar, Tili Branişteanu,
telor la îndeplinirea sarcinilor do torul cheie al secliei — este lipsa In unna oisoitiilor purtate pe mar­ instalator, Petru Moca, îîerar-betonist
plan. Dările de seamă au fost lipsite de materiale, scule, aparate de mă­ de propunerile oamenilor ginea dărilor de seamă prezentate la şi alţii. Fiecare dintre aceştia lucrea­ — fiiiIer de calcar
de spirit de analiză, combativitate sură şi control, nefolosirea la întrea­ adunările qenerale din sectoarele a- ză în diferite părţi ale şantierului.
si profunzime Cît despre spiritul cri­ ga capacitate a maşinilor cu car*î Aproape toti cei care au luat cu- mintite s-au desprins multe propu­ Tocmai de aceea nu nc-a fost greu
tic şi autocritic este de ajuns să ci­ este înzestrai sectorul, a timpului si vîntul la cele două adunări de ale­ neri interesante, concluzii preţioasa. să remarcăm că în preajma lor se
tăm următoarele aprecieri: „Mobili­ forţei de munc-u. Nerealizarea sarci­ geri au abordat în discuţiile lor pro­ Comitetul de partid are datoria «să le găsesc şi obiective foarte slab gos­
zaţi de către biroul organizaţiei de nilor de plan a sectorului uzinare a- bleme ale producţiei. Ei s-au referit studieze cu toată alentia şi să ia mă­ podărite. La blocul V 1, echipa de
bază. sub conducerea comitetului de trage după sine nerealizarea planu­ insă mai mult la lipsurile conduceri­ surile necesare, aslfe] ca pe vii Iot zidari-tcncuitori condusă de Dionisie
partid, întregul colectiv de muncă al lui $i la sectorul montaj. lor lehnico-administrative în ce pri­ activitatea organizaţiilor de partid să Loriucz o Unul cu orice pxel să-şi o-
sectorului nostru (uzinorc) a oblinuf Lipsa de materiale nu sc daloreşle veşte organizarea şi desfăşurarea pro­ se ridice la nivelul sarcinilor. tale2e neqlijenta prin cărămizi de iNTREPRINPEREA DE CONSTRUCŢII
unele realizări frumoase în înocpli- neaprovizionării uzineL Materiale se cesului oe producţie, fără însă a a- N. BADJU placaj risipite peste tot. prin qrămezi
nirea si depăşirea planului dc pro­ găsesc în magazii. Dar unii maiştri răta cum au acţionat organizaţiile de S. CERBU de mortar descărcate la voia întiru-
ducţie..;" Aşa stau oore lucrurile V si şefi de ateliere nu se îngrijesc ca plării şi nicidecum io lăzi speciale, INDUSTRIALE Sl MONTAJE BRAŞOV
Nu. Pentru că tot in dările de seamă acestea să ajunqă la timp in sectoa­ cum fac alte echipe, la blocul C 1
se arată că planul nu a fost realizat re. In ce priveşte sculele, Dispoziti­ inlîlnim o situaţie similară. Zidarii
o poartă conducerea uzinei care no l a €rc A» § ° BSrcea
nici într-o lupă a anului curent, că vele şi verificatoarele vino principală din brigada lui Matiaş Ludovic per­
există încă multe lipsuri privind or­ mit o descărcare absolut la intîm- Strada Carpoţilor nr. 9 telefon 1.68,11
ganizarea muncii, aprovizionarea teh­ a luat măsuri ca secţia sculărie să n!are a fîşiilor prefabricate, cărămi­
nică materială, echiparea fiecărui execute In timp şi in cantităţi sufici­ da este nestivuită, mortarul nu-i
produs cu scule, dispozitive şi veri­ ente comenzile secţiei de maşim-u- Bilanţul producţiei depozitat în lăzi. Iată aşadar două
ficatoare. în ridicarea calificării si nelte. blocuri cu aceeaşi caracteristică, de­ ANGAJEAZĂ URGENT
In respectarea disciplinei de produc­ Pe lingă acestea, o influentă neqa- terminată pe de-o parte de muncitori,
ţie şi iehnolgică. tivă la ncindeiPlinirea planului da iar pe de altă parte şi de nei>ăsairea URMĂTOARELE CATEGORII DE MUNCITORI PENTRU ŞAN-
maistrului Szocs Ludovic, care dove­
oo s-au înregistrat, pe înlreaqa sec­ de lapte nu satisface deşte foarte putină exigenţă gospo­ TIERELE DIN BRAŞOV Şl DIN LOCALITĂŢILE DE MAI JOS:
producţie a avut-o încălcarea disci­
plinei. Numai in 8 luni ale acestui
îndrumare si control dărească.
In microraîonul trei am înlîlnit. cu
asupra conducerilor ţie, J.008 zile*om absente nemoliva- o frecventă neinqăduit de marc, res­ MUNCITORI NECALIFICAJI PENTRU ORAŞUL BRAŞOV,
te si -459 zjle-om învoiri! Organiza­
ţiile de partid nu s-au îngrijii în­ O sarcină importantă care revine si adăpostire nu se poale spune că turi si bucăţi întregi de material CUGIR (regiunea Hunedoara), ClMPULUNG MUSCEL;
tehiiiso-administrativs deajuns de crearea unei largi opinii gospodăriei agricole de stal din au fost necorespunzătoare. Din con­ lemnos răsDÎndite pe lînqă fiecare
de masă împotriva acestor acte de Blrcea Mare este producerea şi li­ tră, administrarea furajelor se face bloc. Ale cui erau ? Ni s-a răspuns ❖ IZOLATORI TERMICI PENTRU BRAŞOV
vrarea unor canlităti sporite de lap-
De baze ştiinţifice dună producţia şl
In discuţiile purtate de comunişti indisciplină în muncă. Organizaţia d-r le. După 9 luni de activitate însă, bi greutatea animalelor. In această pe­ că sînt urmele lăsate do dulqhern ❖ LĂCĂTUŞI CONFECJII METALICE CATEGORIA 5 -8
De marginea dărilor de seamă o re­ partid de la uzinare., dc exemplu, lanţul producţiei de lapte nu este sa­ rioadă spre exemplu, fiecărei vaci i din brigada lui Fischer Wilhelm. Au PENTRU BRAŞOV
ieşit faptul că organizaţiile de bază' Ji-a tras la răspundere pe unii mem­ tisfăcător. Din cei 6.571 hl lapte pla­ se dau în trei tainuri cile 40 kg. pg- demontat schelele pe care s-au lu­
PC.R. din cele nouă sectoare nu şi-fm bri oc partid aşa cum sînt maişlTii nificaţi s-au obţinut doar 5.271 bl, rumb veroe tocat, 2 kg. de fin si crat exterioarele blocurilor din mi- ❖ ZIDARI PENTRU BRAŞOV Şl CUGIR.
exercitat cu destulă competentă Mihai Custură şi Cheorghe Fulei adică cîte 1.713 litri de la fiecare 1 kg de concentrate. De asemenea si rroraionul trei şi, probabil, spre a
dreptul de control asupra conduceri­ care refuză să îndeplinească dispo­ vacă fuxaîotă. Este o producţie mi cu adăpostirea este corespunzătoare iar aminti tuturor că pe acolo au trecut
lor tehnico-admimstralive, nu au in- ziţiile şefului de sector şi nu sc o- faţă dc posibilităţile de care dispu­ alimentarea cu apă se face în cele şl el, au lăsat urme care nu le fac Cei interesaţi se vor prezenta cu cererile pentru angajare
tor7’TfîlV~cu holărîrc în rezolvarea u- cuDă de creşterea tinerilor munci­ ne această uni laţe. Care să fie c;m- mai bone ebndlţlunb Rezultă deci că deloc cinste. Ia sediul întreprinderii din Braşov sau la şantierele întreprin­
nor probleme majore ale producţiei, tori. -fn ncraslă privinţă, o crcşfcrh zeîe care, au ..dat npslere ..acestei stări cea mai marc contribuţie, asupra scă­ Trecînd în revistă lucrările ce le derii Braşov, str. Carpaţilor nr. 9, Cîmpulung Muscel — Şantie­
cum sînf: aprovizionarea ru maferi-’ .„tinerilor muncitori, -in -cadeu4-»ambe­ do, lycruri-?i derii producţiei de lapte a avul-o re­ efectuează colectivul şantierului nr. rul Uzina Mecanică şi Cugir — Şantierul nr. 2 Uzina Me­
ale si scule, asistenta tehnică la lo­ lor sectoare există lipsurt “Sft’rioas^T Se ştie, că prooucUa este determi­ producţia. 4 nu poţi să nu remarci o situaţie
curile de muncă, pregătirea tinerelor In fiecare an un număr însemnat d*; nata de reproducţie. Or, planul de Deşi se cunoştea siiuatia din ca­ contrastantă. In blocuri există multă canică.
cadre ele. In adunările qenerale şi absolvenţi ai scolii profesionale din fălări pină la 1 octombrie s-a reali­ drul fermei dc vaci-întrucît după curălenie, pe cînd afară aspeclu) gos­
în şedinţele de birou nu s-au făcut localitate sînt repartizaţi să mun­ zat într-un procent mai mic de 50 primul trimestru producţia de lapte podăresc ia o turnură total nefavo­
analize temeinice asupra deficiente­ cească în secţia maşini-unehe. Si in la sută. Astfel, din colc 190 vaci pla­ a început să scadă — consiliul gos­ rabilă. Peste lot materiale „uitate"
fiecare an, la 2-3 luni după angaja­
lor existente in procesul de produc­ re. mulţi părăsesc uzina. Numai in nificate pentru fătări, abia 92 an podăriei nu a analizat, în decursul de maiştri şi echipe, lăzi şi butoaie
ţie caro concurau Ja ne rea liza rea sar­ produs vilei. Aceasta este una din celor 9 luni, niciodată activitatea ne care aşteaptă să fie îidicate de cine
cinilor de plan. Deşi s-ou pus în dis­ acest an, dîn cei ICO muncitori noi cauzele cote mai importante care au producţie dc aici. Această concluzie ştie cînd. La acestea se mai anaugă
cuţia adunărilor generale uncie pro­ augajali 121 au plecat. Si aceasta influenţat negativ asupra produc- a rezultat şt în urma verificării pro­ tuburile de canalizare şi bordurile ÎNTREPRINDEREA ORĂŞENEASCĂ
bleme ale producţiei, materialele pre­ pentru că ei nu găsesc aici dragostea lieî de lapte. ceselor verbale înlocmile cu ocazi*i crăpate rezultate Drinlr-o descărcare
sedinlelor de consiliu. Asllel, răs- lipsită de grijă prestată de oameni DE INDUSTRIE LOCALĂ DEVA
Din discuţiile purtate cu ciliva lu­ de la lolul trei (şef. ing. Serqiu Ţă­
crători din cadrul fermei de vaci s-a loind cu atenţie filă cu filă nu dai de ruş).
desprins faptul că în anul precedem nici o şedinţă consacrată activităţii In scurta vizită întreprinsă pe cele
din dorinţa de a scoale prooueţii cît din sectorul zootehnic. In schimb, în două şantiere am trecut si pe la noul ANG AJSA2A URGENT :
mai mari de lapte vacile au fost majoritatea şedinţelor de consiliu furnal de 1.000 m.c., aliat în cons­
hrănite din abundenlă. Uneori s-a a- s-au discutat probleme de premiere trucţie. Ne mărqinîm să scoatem în — excavatoriştî la excavator 0.300 m.c.
imi.i ca o vacă să primească în afa­ Dimlru rezultatele oblînute în anul evidentă cîteva nereguli care se cer Cei interesaţi se vor prezenta la sediul întreprinderii sau
ră de alic nutreţuri şi 5-6 kg. dc con­ trecut de către lucrătorii gospodări­ a fi lichidate prompt. E vorba în pri­ la telefon nr. 1461, Serviciul Personal din strada „Dr. Pe­
centrat j. In acelaşi timp animalele nu ei. lată deci cum qindindu-sc la ,.vic­ mul rînd de cărămida refractară. La tru Groza" nr. 14.
au fasl scoase peste zi la plimbare. toriile trecute", Consiliul gospodări­ ora actuală este depozitată înghesuit,
Sedentarismul a dus la o stare de ei a pierdut legătura cu prezentul. ochiului i se oferă mulle bucăţi spar­
hwăşarc şi deci Ja deranjarea ci­ Dovada cea moi concludentă o cons- te. Spaţiile de circulaţie printre că­
clului de călduri. Or, în această situ­ titue activitatea economică din acc»l rămizi sînt îoarte înqustc, talaşul de
aţie planul de monte nu s-a ma) rc>- an care este nesatisfăcSIoaro. Toate lemn cu care a fost ambalată cără­
peclat. Mulic din ele s-au repetat şi acestea dovedesc insuficienta preo­ mida )a aoucere nu se expediază la
în unele cazuri fără eficientă. cupare a consiliului gospodăriei pen­ timp. Maistrul Gheorqhe Poriase, res­
tru descoperirea şi înlăturarea la
La procentul mic de natalitate oin lîmp a cauzelor care au contribuit ponsabilul magaziei de cărămizi re­
acest an a contribuit si faptul că in la nerealizarea sarcinilor de plan la fractare, ar trebui să dovedească mai
anul 1964, o bună perioadă de timp. producţia de lapte. multă grijă, să caute să evite risipi
a fost folosit ca reproducător un taur şi daunele ce se înregistrează prin T E X T IL Ă * P IT E Ş T I
necorescunzător, cu un grad foarte Pentru redresarea situaţiei au fost deteriorarea acestora. Insfîrşit, o
scăzut la viabililale. De aceea a fo*î luate o serie de măsuri. Astfel, în- ultimă remarcă : dulgherii din echi­ u A o cto cce
înlocuit dar consecinţele folosirii lui sămînlările artificiale se desfăşoară pele lui loan Vots şi Francisc L:is-
se răsfrîng în numărul mic de fălări ocum mult mai bine ca amil prece­ )o, cu laimă de buni meseriaşi, do­
din acest an. dent. De asemenea, au fost procu­ vedesc uneori prea puţin spirit gos­
raţi coi reproducători din rasa „Ro­ ŢfS/)W£/ D/N BUMBAC
O altă cauză care a influenţai a- şie Daneză" cu care sc realizează podăresc. Se mai întilnesc cazuri cînj
supra reproducţiei şi respectiv a pro­ monta naturală. In acest an s-a tre­ nu stivuiesc sî depozitează corespun­ MEQCE&JZ4T
ducţiei de lapte este neiratarea co­ cut la adnrnifilraroa unor raţii mai zător materialul lemnos, iar ca urma­
respunzătoare şi la timp a tuluroi echilibrate în sensul că s-ou redus re S2 doi vedea şi urmele lor pe lo­
vacilor sterile. De asemenea, însă- cantităţile exaqerate de concentrate. curi unde execuţia s-a terminat. P E H T & O L E N J E R I E Ş l
mlntările artificial? s-au lacul în mxl Animalele se scot zilnic la plimbare
defectuos. De multe ori trcnsportul pentru a evita înqrăsarca şi se în­ Spre deosebire de alţi ani, cons- COSTUM E.
materialului biologic de la Sinlandrd grijesc după loate regulile zooveto- Iruetorii ce pe cele două şantiere do­
a constituit o problemă.
rînare. S-au asigurat condiţii optime vedesc mai mult spirit gospodăresc,
Tot în cursul anutui trecut din do- pentru iermlnl animalelor ceea re o mai mare grijă în privinţa obţinerii
rinla de a obţine procuctii sporita va contribui în mod hotarîlor la de economii pe această cale. Totuşi,
de hple unele vaci ş-au muls pînă sporirea producţiei de lapte pe cap so mai înlîlnesc cazuri cînd materi­ (7
cu cîtcva zile înainte de lâtare No- de vaca furajalâ. Prin măsurile în­ alele sînt slab gospodărite. De aceea, PRODUSELE NOASTRE
respectarea perioadei de repaus m«- treprinse s-a creat posibilitatea ca Ia conducerile şantierelor, sub îndruma­
niar a avut o influenţă dăunătoare G.A.S. Bîrcea activitatea în cadrul rea organizaţiilor de partid, trebuie
asupra intrării în călduri a vacilo» larmei de vaci să se îmbunătăţească să se preocupe şj mii intens penln fl® DURABILE oASREC TUOASE*Sl DE CAL ITATE •
si respectiv asupra reproducţiei. La simţitor Dar dc rezolvarea acestor lichidarea totală a tendinlelor d<
toate cele amintite se moi adaug*1! nrrble.me trebuie să se preocupe risipă, vor trebui să combată negli­ | b b b b b h h i ■Set
şi fluctuaţiile de inqrijilori inuîq't- mai îndeaproape aîît consiliul gos­ jenta unor maiştri şi echipe care
lcri din sector şi mai ales lluctuali podăriei cît şi fiecare lucrător din încă nu se împacă cu ordinea şi cu­
ile din acest an care au fost foarte sectorul zootehnic.
De aici. de la slatia de antezdrobirc, începe drumul complicat al mi­ mari. răţenia.
nereului prin Uzina de preparare din Teliuc. Folo: I. TERE1Î Despre hrănire, alimentare cu apă Ing. A. POTOPEA A. OARGA
BECURI ELECTRICE . PRODUCE ŞU/VREAZÂ
populară; 8.30 La microfon melodia PROCRAMUL II: 7,48 Piese dis­ poare la Voals (Paqini din lirica en­
preferată ; 9,45 Muzică uşooră ; 10,30 tractive interpretate do fanlnră ; 8,00 gleză); 22,35 La această oră cîntă 5T£ffUQB£CT0m PE BAZA DEBEAA,!
12 OCTOMBRIE 1965 Cîntece şi jocuri populare; 11.00 Solişti de muzică uşoară; Alin No- pentiu dumneavoastră Luminila Cos-
Din viala muzicală a oraşului Cluj reanu, Lola Novacovîci şi Net King min şi Adriano CelentariO; 23,10 Pa­ ■■ J
— emisiune realizată de Rodico Pop Colc ,* 8,30 Paqini din opere comire ,* gini lirice din operele lui Puccini ,*
şi Victor Porzsolt; 11,45 Radio Pri­ 9.05 Muzică populară oltenească ;
avea 14 ani — cinematograful „Fla­ chindel; 12,13 Muzică uşoară Inter­ 23,51 Melodii... melodii — muzică u- TOATA GA Ai A B £ C U & /
10.10 Vorbeşle Moscova; 10.40 Mu­
căra" HAŢEG: Fernand Cow- pretată de; Coca Alcxiu Tropa, No­ zică din operele; 11.10 Melodii popu­ soară;
Boy — cinematograful „Popular"; Buletine dc ştiri şi radiojurnale : £L £ C r / ? / C S /A/CAA/OSSCSAĂ^
■■ rocel Dimiiriu şi Nicolae Albulescu ; lare româneşti şi ale naţionalităţilor 5,00; 6,00; 7.00; 10,00; 12,00; 14.00;
BRAD: Un enoriaş ciudat — 12,30 Arii din opere,* 12,45 Concert *£3 A£/VO /?A7AC JF Ş /
cinematograful „St. roşie" ,- LONEA: conlocuitoare; 12.30 Valsuri de es­ 16,00; 18.00; 22,00; 23,50 (progra*
EVA: Carambol — cincmotoqra- Parisul vesel — cinematograful „Mi­ de prînz; 14,08 Din cele mai cunos­ tradă ,* J3,08 Formalii artistice şco­ mul I); 7.30; 9,00; 11.00; 13.00*
„Patria"; Tolba Cu amintiri — cute melodii populare,- 15.00 Vă lare; 13.30 Cîntă Maria Păunescu şi 15.00; 17.00; 19.00; 21,00; 23,00 Cere// /& /o s /e mega-
mtntoqraful „Arta"; PETROŞANI: nerul" ILIA: Winetou — cinema­ Diac aceste melodii ? — muzică u- Ion Driiqoi ,* 14,00 varîelăli muzicale; ° '''gramul 11)
tograful „Lumina".
iv Matyas — cincmatoqrcful „Re- şoară ; 15,30 Solişti ai Operei de stat 14.30 Muzică de estradă; 15,30 Mu­ z/r>e/e c/e spec/a//ra/e L
ilicu" ; Un şoarece printre bărbaţi cin Iaşi; 16,50 Muzica uşcară pri­ zică uşoară de Temislocle Pcpa şi pr°Oose/e fa6r/c// Oe E
cinematograful „7 Noiembrie-' mită de ia Radiodifuziunea din Edmond Deda,* 17,15 Solişti şi for­ TIMPUL PROBABIL
5cNl : Rachetele nu trebuie să d'1- Cra/.; 17,15 Dialog cu ascultătorii. La malii artistice dc amatori ,* 18,00 „Un * . i " r -4 ' £>eCL/r / e/ectnce
»ze — cinematograful „Cultura)'’ ; microfon, scriitorul Toma George cînlcc drag” — muzică uşoară; 18,15 STEJU/A ELECTRI
IERI A : Oliwcr Twist — cincma- PROGRAMUL I : 6,06 Muzică pen­ M aiorescu 17,30 Melodii populare Emisiune culturală» 18,30 Piese in­ PENTRU 24 ORE
raful „Mureşul"; ALBA IUL1A: tru fanforă ,- 5,40 Jocuri populare in­ cerule de ascultători; 18,30 Orches­ strumentale; 18,45 Jocuri populare,* Vremea se menţine frumoasă, cu £//A/D D £ o c a u t a r e
»na circului — cinematograful terpretate la diferite instrumente; tre de estradă ; 18,50 Cercul meloma­ 19.05 Cîntă orchestrele Jean Ionescu cerul mai mult senin. Vîntul va su­ S u p e A ş / o a n Ă fS
cloria"; Decoraţii pentru copii 6.10 Seronaoâ orientală de Ernesio nilor ; 19.30 Noapte bună. copii : po­ si Pere-i Prado; 19,30 Tcelru la mi­ fla potrivii, din sectorul nord şi nord- cr:
itinc — cinematograful „23 Au Kohler; 6,15 f a ordinea zilei in a- vestea „Motanul cel învăţat" ; 20,(»0 crofon „Ultima eră” de M.ihail Se- vest. Temperatura va fi cuprinsă
t” i SEBES : Căpitanul din Tcnlces nricullură ,* G,22 Jocuri populare 7,15 Radioqazeia de scară ; 20,30 O me­ bastian ; 21.15 Melodii populare la ziua între 15 şi 20 de grade, Iar noap­
cinematograful „Progresul"Cro- Recital Giqi Marqa; 7,30 Sfatul me­ lodie pe adresa dumneavoastră; 21,30 cererea ascultătorilor; 21,30 NicoJo tea între minus 4 şi plus două grade.
a unei crime — cinematograful dicului : Colibaciloza; 7,35 Muzică Cîntă Irina Micuţ Şi Ion Văduva — Paqanini şi Interpreţii săi: Ruiqero PENTRU URMĂTOARELE 3 ZILE
ibeşul" ; ORASTIE : Zidul înalt — de estradă; 7,45 Valsuri din opere­ muzică populară; 22,15 Jazz de ieri Ricci, Ion Voicu, Yehudi Menuhin; Vremea se menţine frumoasă, cu
emalcgraîul „Patria” ; Cînd Martin te; 8,08 Tineri interpreţi de muzică şi de azi / 22,55 „Şoapte de aragoste"; 22.30 „Moment poetic" de la Shakes- temperatura în creştere uşoară.